Parlamentul susține reforme care vor întări capacitatea Uniunii de a acționa, iar opiniile cetățenilor vor conta în mai mare măsură în procesul decizional.

Parlamentul European solicită declanșarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor UE, un sistem mai bicameral cu Consiliul și dreptul de a propune președintele Comisiei Europene

Câteva dintre propunerile esențiale ale deputaților europeni se referă la:

• un sistem care să reflecte mai bine un concept bicameral și mai puține blocaje în Consiliu prin luarea unui număr mai mare de decizii prin vot cu majoritate calificată și prin procedura legislativă ordinară;
• dobândirea de către Parlament a unui drept deplin de inițiativă legislativă și un rol de co-legiuitor pentru bugetul pe termen lung;
• revizuirea normelor referitoare la componența Comisiei (redenumită „Executivul European”), inclusiv privind alegerea președintelui Comisiei (care ar urma să fie numit de Parlament și aprobat de Consiliul European, ceea ce reprezintă o inversare a procesului actual), limitarea numărului de comisari la 15 (cu un sistem de rotație între statele membre), autorizarea președintelui Comisiei să își aleagă colegiul pe baza preferințelor politice, ținând seama de echilibrul geografic și demografic, și posibilitatea de a introduce o moțiune de cenzură împotriva unui comisar individual;
• o transparență mult mai mare în Consiliu prin publicarea pozițiilor statelor membre pe teme legislative; și
• o mai mare implicare a cetățenilor în procesul decizional prin introducerea unei obligații ca Uniunea să creeze mecanisme participatorii adecvate și prin întărirea rolului partidelor politice europene.

Mai multă cooperare la nivelul UE. Extinderea competențelor partajate

Deputații europeni solicită mai multe competențe UE pe problemele legate de mediu și competențe comune în domeniile unde, în prezent, statele membre au competențe exclusive: sănătatea publică (în special privind amenințările transfrontaliere și sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente), protecția civilă, industria și educația.

Competențele partajate existente ar trebui extinse în mai multe domenii: energia, afacerile externe, securitatea și apărarea, politica privind frontierele externe și infrastructura transfrontalieră.

Următorii pași

Deputații europeni și-au reiterat apelul la modificarea tratatelor Uniunii Europene și au cerut Consiliului să transmită aceste propuneri Consiliului European „imediat și fără deliberare”. Este acum la latitudinea șefilor de stat sau de guvern ai Uniunii Europene să convoace o Convenție, printr-o decizie luată cu majoritate simplă.

Se preconizează că Președinția spaniolă a Consiliului va trimite Consiliului European aceste propuneri în decembrie.

Context

Tema revizuirii tratatelor UE a fost explorată pe parcursul Conferinței privind viitorul Europei, cel mai amplu exercițiu de consultare democratică cu cetățenii, devenit realitate ca urmare a unei promisiuni politice în campania electorală pentru alegerile din 2019.

Conferința privind viitorul Europei, anunțată la finalul anului 2019, după alegerile europene din acel an, a debutat în aprilie 2021 și s-a încheiat pe 9 mai 2022, de Ziua Europei, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Ulterior evenimentului de închidere, Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, în timp ce la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei, dar cu nuanțe diferite. Șefa Comisiei s-a declarat pregătită să ”reformeze UE pentru a o face să funcționeze mai bine”, iar liderul francez a propus crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE. În schimb, România s-a numărat printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se află și reformarea tratatelor. În tot acest siaj, concluziile adoptate de liderii statelor membre la Consiliul European din iunie 2022, când Ucraina și Republica Moldova au primit statut de țări candidate, arătau că liderii UE nu iau în calcul revizuirea tratatelor europene și că măsurile după Conferința privind viitorul Europei trebuie luate în conformitate cu tratatele.

Cu toate acestea, impulsul injectat temei extinderii Uniunii Europene, cu decizii așteptate privind deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina, este privit de unii lideri UE și ca o necesitate pentru reformă internă a Uniunii, înainte de a primi noi membri, cum s-a întâmplat la începutul anilor 2000, înainte de marea extindere către est, de la 15 la 27 de state membre.

Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și a cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.

În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm. În schimb, România se numără printre statele care solicită pregătirea funcționării unei UE extinse, conform prevederilor actuale ale tratatelor, respingând teza unei Europe mai multe viteze.