Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Economiei Bogdan Ivan au anunțat marți decizia Comisiei Europene de a aloca 615 milioane de euro pentru finanțarea a trei proiecte strategice care vor contribui la dezvoltarea economiei românești. Aceste proiecte, ce vor avea loc în județele Gorj, Hunedoara și Bihor, vizează exploatarea unor minerale extrem de valoroase pe piața globală, precum grafit, magneziu și cupru, resurse pentru care marile puteri economice ale lumii concurează intens.

„Comisia Europeană va finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, la Gorj, Hunedoara şi Bihor. Este vorba de trei investiţii care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii. Vorbim aici de grafit, de magneziu și de cupru. Aceste materii prime esenţiale și critice, totodată, sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”, a precizat Marcel Ciolacu.

La rândul său, Bogdan Ivan a subliniat că proiectul de 200 de milioane de euro al SalRom, companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei şi Digitalizării, este 100% românesc. Acesta va asigura exploatarea anuală a 15.000 de tone de grafit, care va fi utilizat în industriile auto, de apărare, precum și pentru stocarea de energie.

Citiți și: Comisia Europeană selectează 47 de proiecte strategice, inclusiv din România, pentru a asigura și diversifica accesul la materii prime în UE

 „Este un proiect care vine într-un context în care Europa are o nevoie tot mai mare de această resursă, iar această resursă se mai găsește în România și încă într-o țară din UE. De asemenea, atunci când vorbim despre verde magneziu, vorbim despre o investiție de 115 milioane de euro, vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică și care poate fi utilizată și în industria farmaceutică”, a adăugat ministrul Economiei. 

Bogdan Ivan a subliniat că acest proiect completează faptul că România este singura țară din UE care va exploata această resursă extrem de valoroasă. De asemenea, el a menționat că este cel mai mare dintre cele trei proiecte, având o valoare de 300 de milioane de euro, ce vizează extragerea și rafinarea cuprului și aurului din subsolul României, care va aduce automat o reducere a dependenței întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului față de importuri.

„În momentul de față, România depinde de importurile de cupru din state din afacerea UE. Odată cu acest proiect, care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat, vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât și o parte semnificativă din cea europeană. Vom crește cu 2,3% producția la nivel european în materie de cupru, esențial în tot ce înseamnă microconductori, în tot ce înseamnă industria automotivelor, industria aerospatială și apărare. Vreau pe această cale să îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru suportul dat în aceste proiecte și comisarului european Stéphane Séjourné”, a continuat ministrul Economiei. 

În final, premierul Marcel Ciolacu a precizat că, la ultima întâlnire cu vicepreședintele Comisiei Europene Stéphane Séjourné, a discutat toate cele trei proiecte. 

„Noi am avut șapte proiecte depuse, dintre care aceste trei au fost selectate. Automat, ele vor genera mii de locuri de muncă și vor contribui la dezvoltarea pe orizontală a întregii industrii”, a concluzionat prim-ministrul. 

Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de a treia cerere de plată a României în ceea ce privește reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, informează comunicatul oficial. 

Evaluare preliminară pozitivă a tuturor jaloanelor, cu excepția a șase jaloane

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.
Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

• Reforma pieței energiei electrice: În prezent, este în vigoare un nou cadrulegislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie. Aceasta elimină barierele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare ecologice.
• Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu și mai transparent pentru microîntreprinderi.

Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea în vederea eficienței energetice și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.

Activarea procedurii de suspendare

De asemenea, Comisia Europeană a constatat că jalonului 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” ) nu este îndeplinit în această etapă.

Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcătoare în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.

Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.

Prin urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Comisia Europeană a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul.

În același timp, Comisia Europeană a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei.

După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.

Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România beneficiază de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) . Documentul acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), fiind structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.

Reformele din PNRR pot contribui la îndeplinirea obiectivului țării de a adera la OCDE, depunându-și cererea de accedere cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

România negociază cu Comisia Europeană relocarea în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) a două miliarde de euro pentru zona de competitivitate economică, a afirmat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, potrivit Agerpres.