În data de 13 februarie 2026, Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, a avut o întrevedere cu E.S. Michael Dickerson, însărcinat cu afaceri a.i. în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București. Cei doi demnitari au apreciat drept excelentă cooperarea derulată de  Ministerul Afacerilor Interne cu autoritățile americane și au evidențiat angajamentul pentru continuarea și consolidarea acesteia, atât la nivel strategic cât și la nivel tehnic, prin realizarea de contacte permanente și dialog direct și deschis, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro. 

A fost subliniată importanța continuării activităților desfășurate în colaborare cu accent pe combaterea criminalității organizate transfrontaliere, sub toate formele sale de manifestare. O atenție deosebită este acordată, în continuare, securității frontierelor, combaterii migrației ilegale sau a criminalității cibernetice, teme de interes prioritar pentru autoritățile de la Washington și București.

Obiectivul comun de asigurare a securității cetățenilor celor două state stă la baza relației bilaterale de cooperare.

Ministrul Cătălin Predoiu a arătat că SUA reprezintă principalul partener strategic al României și un aliat de încredere, cu care se va colabora în aceeași manieră consolidată pentru identificarea unor răspunsuri comune la prioritățile de pe agenda bilaterală de lucru.

A fost evocată intenția de dezvoltare, pe viitor, a potențialului de cooperare existent, prin identificarea de noi oportunități subsumate domeniului afacerilor interne.

Discuțiile au evidențiat, totodată, interesul și angajamentul comun pentru consolidarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe dimensiunea de securitate și necesitatea unor eforturi conjugate pentru a răspunde eficient provocărilor subsumate actualului context geopolitic.

Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, susține că România are o șansă reală să devină parte din lanțul european de producție al industriei de apărare, dacă „ne mișcăm rapid și în direcția corectă.”

Potrivit ministrului, efortul autorităților de a consolida investițiile în apărare riscă să rămână incomplet, dacă nu va fi contracaract mai ferm războiul hibrid. 

„Trăim o perioadă complicată. De aceea trebuie să rămânem vigilenți și să nu acceptăm automat narațiunile gata mestecate de alții. Puterea noastră stă în gândirea critică, în rezistența la manipulare și în cererea de explicații bazate pe fapte. Europa își dezvoltă capacitățile de apărare, dar aceste eforturi trebuie dublate de protejarea minților noastre. Pentru că securitatea nu înseamnă doar echipamente și investiții, ci și capacitatea de a discerne adevărul. Împreună chiar suntem puternici, dezbinați suntem ținta ușoar”, a mai transmis acesta.

Reamintim că ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut miercuri o întrevedere la Bruxelles cu Andrius Kubilius, comisarul European pentru Apărare și Spațiu, în contextul evoluțiilor recente la nivelul Uniunii Europene privind consolidarea capacității de apărare, creșterea competitivității industriale și accelerarea pregătirii Europei pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2030.

Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a analizat datele publicate azi, 13 februarie, de INS şi subliniază că acestea arată o „ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României.”

„Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false. (…) România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. (…) O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. (…) Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii.”, a punctat acesta în mesajul publicat pe pagina oficială de Facebook. 

• Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei.
• O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă.
• Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare.
• În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat.
• Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare.

Astfe, România a înregistrat o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut: „Este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres.”

Citiți și: Ilie Bolojan: „Nu traversăm o criză”. Recesiunea tehnică, „un cost necesar” al tranziției către o economie mai solidă și mai competitivă

Potrivit acestuia, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%: „Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja.”

Acesta a menționat că există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, „fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum.”

Ministrul Alexandru Rogobete evidențiată că în același timp: 
🔵 investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare;
🔵 exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%);
🔵 șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii;
🔵 depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență.

De asemene, ministrul anunță că Executivul trece la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business.

„Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung”, a precizat Alexandru Nazare.

Totododată, Nazare susține că adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală: „Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii.”

„După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, a conchis ministrul finanțelor.