Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis miercuri mai multe “acţiuni îndrăzneţe” pentru Uniunea Europeană în perioada de final a mandatului său, cu o săptămână înainte să susţină discursul emblematic despre starea Uniunii în faţa Parlamentului European şi cu zece luni înaintea alegerilor europarlamentare, ezitând în același timp să anunțe dacă va candida pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene.
“Când apar provocări, Europa face un pas înainte”, a precizat von der Leyen într-un mesaj video pe reţeaua de socializare X, cunoscută anterior sub numele de Twitter, în care vorbeşte şi despre “acţiuni îndrăzneţe întreprinse de Europa pe parcursul anului trecut”.
When challenges arise, Europe steps up.
Have a look at where Europe has taken bold action in the past year.
And more is coming. Join me at #SOTEU on 13 September. pic.twitter.com/riqe0OGn7y
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 6, 2023
În schimb, von der Leyen a refuzat să spună dacă își va depune candidatura pentru un al doilea mandat de cinci ani în Berlaymont.
“Frumoasă încercare“, a declarat politicianul german din CDU, cu un zâmbet larg, după ce a fost întrebată de Politico Europe dacă va candida din nou, în timp ce ieșea miercuri de la o întâlnire cu eurodeputații de top din Parlamentul European.
La Bruxelles se speculează despre ce va face von der Leyen după alegerile europene din iunie anul viitor, care vor declanșa un proces de schimbare a pozițiilor de conducere la nivelul instituțiilor UE, cu funcțiile de președinte ale Comisiei, Consiliului European, Băncii Centrale Europene și Parlamentului European și de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică externă aflate pe masa negocierilor.
De asemenea, numele lui von der Leyen, fost ministru german al apărării, a apărut în discuțiile despre cine îi va succeda lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.
Chiar dacă ea își declară intenția de a rămâne în postul de comisar, există un mare semn de întrebare dacă va fi numită de guvernul de coaliție din Germania, format din SPD, Verzi și liberali, dacă va îmbrățișa procesul informal de candidat principal (sau Spitzenkandidat) sau dacă se așteaptă să fie pur și simplu numită, așa cum s-a întâmplat în 2019, când numele ei a apărut la masa negocierilor, după ce Franța a respins procedura Spitzenkandidat.
Această procedură ar fi presupus ca germanul Manfred Weber, liderul PPE, să fie numit președinte al Comisiei Europene, deoarece Partidul Popular European a obținut cele mai multe mandate la alegerile europene.
Cu toate acestea, procedura stipulată în Tratatul UE precizează că liderii statelor membre, reuniți în Consiliul European, numesc un președinte al Comisiei Europene luând în calcul rezultatele alegerilor. Scrutinul din 2019 a determinat, pentru prima oară, ca o majoritate în Parlamentul European să fie format de trei, și nu de două, grupuri politice, creând astfel premisele unei majorități formate de Partidul Popular European, Socialiștii Europeni și Renew Europe (grupul liberal).
Deși Consiliul European a numit, în 2019, un reprezentant al PPE în funcția de președinte al Comisiei Europene, ne-nominalizarea lui Manfred Weber a determinat “lichidarea” procedurii Spitzenkandidat.
În același timp, Partidul Popular European a decis zilele trecute să organizeze Congresul său premergător alegerilor europene în primăvara lui 2024, la București, eveniment la care Ursula von der Leyen va participa.
von der Leyen a petrecut peste o oră cu șefii grupurilor politice ale Parlamentului, într-o întâlnire cu ușile închise pentru a primi informații înainte de discursul ei emblematic despre starea Uniunii de la Strasbourg săptămâna viitoare, unde va stabili prioritățile politice ale UE înainte de următoarea alegerile anului.
