PARLAMENTUL EUROPEAN
UPDATE Reacția noului grup liberal din Parlamentul European cu privire la afilierea formațiunii lui Victor Ponta la grupul ALDE – En Marche – USR PLUS
Published
6 years agoon
UPDATE Renew Europe reacționează: Afilierea Pro România la grupul nostru politic nu a fost aprobată. Avem o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS
Eurodeputații partidului Pro România al fostului premier Victor Ponta vor face parte din Renew Europe (Reînnoim Europa), al treilea cel mai puternic grup politic din Parlamentul European, în care forțele dominante sunt partidul En Marche al președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european și Alianța 2020 USR PLUS condusă de fostul prim-ministru Dacian Cioloș și de liderul USR Dan Barna.
Corina Crețu și Mihai Tudose, cei doi europarlamentari aleși pe lista Pro România, vor activa alături de cei opt eurodeputați ai Alianței 2020, unde vor forma a treia cea mai mare delegație națională din grupul Renew Europe, după Franța (21 membri) și Marea Britanie (17), grupul urmând să aibă 110 eurodeputați.
Situația pare surprinzătoare în contextul în care Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European. Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.
În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci va activa în cadrul acestei grupări ca urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte din grupul ALDE, viitor Renew Europe.
Citiți și Victor Ponta renunță la mandatul de europarlamentar. Reprezentanții PRO România în Parlamentul European vor fi Corina Crețu și Mihai Tudose
Pro România aderat la 11 iunie la Partidul Democrat European, o formațiunea centristă în favoarea integrării europene și alcătuită din parte din Cehia, Cipru, Croația, Franța, Germania, Italia, Portugalia, România Slovacia sau Ungaria.
Partidul Democrat European (EDP) a fost inițiat la 16 aprilie 2004 și înființat oficial la 9 decembrie 2004 la Bruxelles.
EDP a fost fondat ca reacție la influența crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituțiilor europene. El a atras partidele centrale pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a forma un nou bloc multinațional centrist.
De la începutul celui de-al 6-lea Parlament European din 2004-2009, PDE a constituit un grup parlamentar comun cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Deși deputații ALDE și PDE activează în același grup parlamentar, cele două partide politice europene rămân entități separate.
Noul grup Renew Europe va avea 110 mandate din cele 751 ale Parlamentului European, fiind în consecință a treia forță politică din hemiciclu. Cele mai multe mandate în cadrul grupului de centru le are Franța (21 de eurodeputați), urmată de Marea Britanie (17), până la producerea Brexit.
Alianța USR PLUS are opt locuri, iar venirea celor doi eurodeputați de la ProRomânia situează delegația română din Renew Europe pe locul al treilea acum și pe al doilea, după retragerea Marii Britanii.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Fostul comisar european Corina Crețu: Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene
La inițiativa USR, Renew Europe solicită Parlamentului European să îl cheme pe CEO-ul TikTok la reuniunea Conferinței Președinților din PE
Eurodeputatul Dan Barna avertizează Comisia Europeană: Alegerile democratice din Europa ar putea să devină istorie. Combaterea dezinformării, necesară
Aderarea completă a României la Schengen, între “șampanie pregătită” și avertismente în Parlamentul European: Această nedreptate ne-a afectat electoral și încrederea în UE
Liberalii europeni se declară “alături de Elena Lasconi în lupta pentru un viitor pro-european pentru toți românii”
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Echipa de cercetare a PE, coordonată de Victor Negrescu, prezintă 10 provocări care vor marca anul 2025 la nivel european: „Fără un proiect serios la nivelul UE, totul devine abstract”
Published
6 hours agoon
January 18, 2025By
Andreea RaduEchipa de cercetare a Parlamentului European, coordonată de Victor Negrescu în calitate de vicepreședinte, a prezentat 10 teme principale care vor marca anul 2025 la nivel european.
„În intervenția mea, am subliniat faptul că va fi foarte greu să trecem peste toate aceste provocări dacă nu mizăm pe oameni și nu credem în construcția europeană. Fără sprijinul cetățenilor și fără un proiect serios și credibil la nivelul UE, totul devine abstract și greu de realizat”, a scris Negrescu, pe Facebook.
Potrivit europarlamentarului român, provocările identificate de cercetători sunt:
- Inovația și competitivitatea globală – Creșterea productivității în UE stagnează. Fără investiții semnificative în noi tehnologii, riscurile economice sunt majore.
- Obiectivele climatice – Reducerea emisiilor se poate face doar cu o tranziție justă.
- Securitatea economică – Producția europeană este crucială pentru securitatea Europei.
- Finanțele viitoare ale UE – Este nevoie de un buget mai mare pentru a răspunde provocărilor imediate. Costul inacțiunii ar putea ajunge la 3 trilioane de euro pe an.
- Investițiile strategice – UE are nevoie de 800 de miliarde de euro anual pentru a stimula creșterea economică și a preveni declinul.
- Vehicule electrice – Concurența asiatică și scăderea vânzărilor de vehicule electrice subliniază necesitatea unor prețuri mai accesibile pentru produsele europene și de a îmbunătăți infrastructura de încărcare.
- Inteligența artificială – UE trebuie să recupereze decalajul față de SUA și China, cu investiții masive în sectorul IA.
- Industria de apărare – Este urgentă consolidarea industriei de apărare europene.
- Migrația ilegală – Politica UE privind migrația trebuie să fie mai eficace.
- Restabilirea încrederii publice – Încrederea în mass-media și în procesele electorale este scăzută. Avem nevoie de un mediu informațional mai sigur și credibil.
PPE
Președintele PPE, Manfred Weber, pledează pentru o Europă ”conștientă de sine” și subliniază nevoia unei acțiuni comune UE-SUA pentru a îngrădi ”eforturile Chinei de a domina”
Published
1 day agoon
January 17, 2025By
Teodora IonPreședintele Partidului Popular European și al grupului cu același nume din Parlamentul European, Manfred Weber, și-a exprimat sprijinul pentru o Europă ”conștientă de sine”, care să colaboreze cu SUA în fața provocărilor internaționale precum cea reprezentantă de China, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, anunță EFE, citat de Agerpres.
Într-o aluzie la a doua economie a lumii, China, Weber a militat pentru Europă care vine ”cu propuneri” pentru a răspunde mai bine, împreună cu SUA, ”provocării chineze”.
”Dacă vrem să îngrădim eforturile Chinei de a domina și să îngrădim sistemul autocratic din spatele ei, atunci are sens ca Europa și SUA să acționeze împreună”, a subliniat liderul PPE, sosit în capitala Germaniei, în ajunul reuniunii pe care partidul condus de el o organizează vineri și sâmbătă la Berlin pentru a-și contura liniile politice pentru 2025.
El a reliefat nevoia ca Uniunea Europeană să devină mai conștientă de importanța sa pe scena globală, acționând în direcția intereselor sale.
”Dacă Donald Trump începe să impună tarife la produsele europene, așa cum a spus în campania electorală”, atunci ”Europa trebuie să demonstreze că nu este un partener care să se lase împins de colo-colo” pentru că ”suntem la fel de puternici din punct de vedere economic ca SUA”, a subliniat Manfred Weber, oferind și cifre pentru a-și susține afirmația: ”Uniunea Europeană reprezintă 21% din PIB-ul Terrrei, iar Statele Unite 22%, suntem egali”.
Printre cei care vor participa la reuniunea PPE se numără și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a trecut recent print-o pneumonie, mai mulți șefi de stat sau de guvern, precum premierii Suediei sau Greciei, sau lideri ai opoziției, ca cel al CDU, Friedrich Merz, al cărui partid urmează să se confrunte în alegerile parlamentare anticipate din Germania, din februarie, cu social-democratul Olaf Scholz.
Pentru președinte PPEE, cheia reuniunii este de a vedea cum anume poate UE să câștige cursa competitivității prin ”revigorarea economiei”, profitând de consolidarea pieței interne, a politicii comerciale, fără a lăsa în urmă securitatea europeană.
Uniunea Europeană se pregătește de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care a amenințat deja că există riscul unui război comercial cu SUA dacă UE nu va cumpăra mai mult petrol și gaze americane pentru a reduce fericitul balanței comerciale existent între cele două.
În campania electorală pentru alegerile americane din 2024, republicanul s-a angajat să impună tarife vamale de 10-20% asupra tuturor importurilor. El a amenințat, de asemenea, că va aplica o taxă de 60 % asupra tuturor bunurilor provenite din China.
În timpul primului său mandat, Trump a impus tarife de 25 % la importurile de oțel și de 10 % la cele de aluminiu, declanșând un război comercial cu UE, care a ripostat cu tarife la bunuri americane în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari.
UE a exportat bunuri în valoare de 576,3 miliarde de dolari – aproape 20% din totalul exporturilor sale – către SUA în 2023, conform datelor Biroului de Statistică al SUA, făcând din SUA al doilea partener comercial al blocului.
PARLAMENTUL EUROPEAN
PE se reunește între 20-23 ianuarie în prima sesiune plenară din 2025. Donald Tusk va prezenta prioritățile președinției Poloniei la Consiliul UE
Published
2 days agoon
January 16, 2025Parlamentul European se reunește în perioada 20-23 ianuarie, la Strasbourg, pentru prima sesiune plenară din 2025. Principalele subiecte pe agenda dezbaterilor sunt prioritățile președinției Poloniei la Consiliul UE, asigurarea normelor digitale europene pentru protejarea democrației online și combaterea dezinformării rusești cu privire la Ucraina.
Premierul Tusk va prezenta prioritățile președinției poloneze a Consiliului
Eurodeputații vor discuta miercuri cu prim-ministrul Donald Tusk programul de șase luni al președinției poloneze a Consiliului, care a început la 1 ianuarie.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va participa, de asemenea, la dezbatere.
Guvernul polonez a declarat că a doua sa președinție a UE vine „într-un moment de incertitudine și îngrijorare” în ceea ce privește consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea tensiunilor geopolitice, presiunea migrației și scăderea competitivității europene. Sloganul președinției „Securitate, Europa!” exprimă obiectivul Poloniei de a consolida securitatea europeană pe toate planurile: extern, intern, informațional, economic, energetic, alimentar și sanitar.
Cele șapte priorități-cheie ale președinției poloneze sunt:
- Apărare și securitate
- Protecția persoanelor și a frontierelor
- Rezistența la ingerințe străine și dezinformare
- Asigurarea securității și a libertății întreprinderilor
- Tranziția energetică
- O agricultură competitivă și rezilientă
- Securitatea sanitară
Asigurarea respectării normelor digitale ale UE pentru a proteja democrația online
Eurodeputații vor discuta despre necesitatea de a pune în aplicare legea privind serviciile digitale pentru a proteja democrația împotriva ingerințelor străine și a manipulării algoritmice.
Dezbaterea de marți cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei se va axa pe respectarea obligațiilor prevăzute în legea privind serviciile digitale de către marile companii care gestionează platforme de comunicare socială. Legea stabilește obligații clare pentru furnizorii de servicii digitale de a combate răspândirea conținutului ilegal, dezinformarea online și alte riscuri societale.
Se așteaptă ca eurodeputații să își exprime îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență și de responsabilitate a „sistemelor de recomandare” ale platformelor și la incapacitatea acestora de a aborda riscurile, cum ar fi dezinformarea și ingerințele străine. O altă dezbatere în plen din 17 decembrie 2024 a abordat problema dezinformării online la alegerile europene. În cursul acestei discuții, mulți deputați au îndemnat Comisia să pună în aplicare în mod activ legea privind serviciile digitale și să impună sancțiuni platformelor care încalcă normele UE.
Deputații vor aduce, de asemenea, în discuție viitorul parteneriatului transatlantic în domeniul tehnologiei, în special în contextul noului mandat al președintelui Donald Trump ce va începe pe 20 ianuarie, al implicării lui Elon Musk în guvernul SUA și al recentei decizii a Meta de a pune capăt programului său de verificare a veridicității informațiilor.
Parlamentul va solicita măsuri împotriva dezinformării rusești cu privire la Ucraina
Joi, deputații vor vota o rezoluție referitoare la manipularea istoriei și utilizarea de către Rusia a unor discursuri false pentru a-și justifica războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Se așteaptă ca rezoluția să se axeze pe discursurile de dezinformare ale Rusiei menite să discrediteze și să slăbească sprijinul internațional pentru Ucraina, să submineze independența și suveranitatea Ucrainei.
Parlamentul a dezbătut această chestiune în cadrul sesiunii plenare din 17 decembrie 2024.
Alte subiecte pe ordinea de zi
- Consecințele președinției Trump asupra relațiilor UE-SUA; dezbatere marți
- Deputații vor discuta rezultatele Consiliului European din decembrie; dezbatere miercuri
- Marea Baltică: eurodeputații dezbat eforturile Rusiei de a distruge infrastructura; dezbatere marți
- Parlamentul condamnă represiunea din Belarus; dezbatere marți, vot miercuri
- Georgia: deputații vor denunța violența și vor solicita alegeri anticipate; dezbatere marți, vot în sesiunea din februarie
- Venezuela: Parlamentul condamnă domnia nelegitimă a lui Nicolás Maduro; dezbatere marți, vot joi
- Gaza- pregătiri pentru un viitor post-război; dezbatere luni
- PE va examina acuzațiile de spionaj din partea Ungariei asupra oficialilor UE; dezbatere marți
- Criptomonede: deputații vor afirma necesitatea unor standarde globale; dezbatere joi
- Schimbările climatice: temperaturile record din 2024; dezbatere luni
- Poluarea cu plastic: negocierile globale eșuate; dezbatere miercuri
- Rezultatul Conferinței ONU privind deșertificarea; dezbatere joi
- Rolul criminalității organizate în introducerea ilegală de migranți în UE; dezbatere miercuri
- Rezoluții privind drepturile omului și democrația (Republica Democrată Congo, Pakistan, Algeria); dezbateri miercuri, vot joi
- Unirea Europei împotriva actorilor ostili față de UE: este timpul să ne consolidăm securitatea și apărarea; dezbatere miercuri
- Criza umanitară din Sudan; dezbatere marți
- Consolidarea viitorului Europei; dezbatere luni
- Abordarea provocărilor demografice cu care se confruntă UE: către punerea în aplicare a setului de instrumente în domeniul demografiei; dezbatere miercuri
- Finanțarea UE prin programul LIFE a entităților care desfășoară activități de lobby pe lângă instituțiile UE și nevoia de transparență; dezbatere miercuri
- Intensificarea acțiunii internaționale de protejare a balenelor în urma deciziei Islandei de a prelungi vânătoarea comercială de balene până în 2029; dezbatere miercuri
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Șefa diplomației UE cere prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce Ungaria amână decizia, așteptând instalarea lui Donald Trump la Casa Albă și opinia acestuia
Ministrul german al apărării Boris Pistorius consideră insuficient un buget al apărării de 2% din PIB
Secția ATI de la Spitalul Militar din București, reabilitată cu sprijinul PNRR, anunță președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților: Reprezintă mai mult decât o realizare tehnică
Polonia vrea să coopereze „cât mai strâns posibil” cu SUA, în ciuda unor „dificultăți obiective”, afirmă Donald Tusk
Rusia și Iran au semnat un parteneriat strategic pentru o nouă ordine care să înlocuiască “dictatul” și “hegemonia” Occidentului
Snow Meeting 2025. Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic
Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski avertizează că Europa se află “sub asaltul Rusiei”: Alegerile din România, “un apel la trezire”
Echipa de cercetare a PE, coordonată de Victor Negrescu, prezintă 10 provocări care vor marca anul 2025 la nivel european: „Fără un proiect serios la nivelul UE, totul devine abstract”
Veniturile bugetare, mediul de afaceri, eficiența energetică și educația și forța de muncă, direcțiile care necesită consolidare în vederea aderării României la OCDE (analiză FIC)
Sprijinul lui Musk pentru extrema-dreaptă este ”complet inacceptabil”, subliniază Olaf Scholz: ”Amenință democrația”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen
Trending
- U.E.1 week ago
Precedentul din România: Un fost comisar european sugerează că alegerile din Germania ar putea fi anulate dacă legile sunt eludate și duc la interferențe
- ENERGIE1 week ago
Răzvan Nicolescu: Fabrica Prime Batteries, vizitată de vicepreședintele CE, are potențialul de a deveni cel mai mare proiect industrial românesc de după Revoluție
- SUA4 days ago
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Vicepreședintele Comisiei Europene, la București: România este una dintre cele mai industrializate țări din Europa. Prin reindustrializarea Europei, vom consolida sectoarele strategice românești
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump