Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

UPDATE Reacția noului grup liberal din Parlamentul European cu privire la afilierea formațiunii lui Victor Ponta la grupul ALDE – En Marche – USR PLUS

Published

on

© Pro Romania/Facebook

UPDATE Renew Europe reacționează: Afilierea Pro România la grupul nostru politic nu a fost aprobată. Avem o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS


Eurodeputații partidului Pro România al fostului premier Victor Ponta vor face parte din Renew Europe (Reînnoim Europa), al treilea cel mai puternic grup politic din Parlamentul European, în care forțele dominante sunt partidul En Marche al președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european și Alianța 2020 USR PLUS condusă de fostul prim-ministru Dacian Cioloș și de liderul USR Dan Barna.

Corina Crețu și Mihai Tudose, cei doi europarlamentari aleși pe lista Pro România, vor activa alături de cei opt eurodeputați ai Alianței 2020, unde vor forma a treia cea mai mare delegație națională din grupul Renew Europe, după Franța (21 membri) și Marea Britanie (17), grupul urmând să aibă 110 eurodeputați.

Situația pare surprinzătoare în contextul în care Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European. Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.

În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci va activa în cadrul acestei grupări ca urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte din grupul ALDE, viitor Renew Europe.

Citiți și Victor Ponta renunță la mandatul de europarlamentar. Reprezentanții PRO România în Parlamentul European vor fi Corina Crețu și Mihai Tudose

Pro România aderat la 11 iunie la Partidul Democrat European, o formațiunea centristă în favoarea integrării europene și alcătuită din parte din Cehia, Cipru, Croația, Franța, Germania, Italia, Portugalia, România Slovacia sau Ungaria.

Partidul Democrat European (EDP) a fost inițiat la 16 aprilie 2004 și înființat oficial la 9 decembrie 2004 la Bruxelles. 

EDP ​​a fost fondat ca reacție la influența crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituțiilor europene. El a atras partidele centrale pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a forma un nou bloc multinațional centrist.

De la începutul celui de-al 6-lea Parlament European din 2004-2009, PDE a constituit un grup parlamentar comun cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Deși deputații ALDE și PDE activează în același grup parlamentar, cele două partide politice europene rămân entități separate.

Noul grup Renew Europe va avea 110 mandate din cele 751 ale Parlamentului European, fiind în consecință a treia forță politică din hemiciclu. Cele mai multe mandate în cadrul grupului de centru le are Franța (21 de eurodeputați), urmată de Marea Britanie (17), până la producerea Brexit.

Alianța USR PLUS are opt locuri, iar venirea celor doi eurodeputați de la ProRomânia situează delegația română din Renew Europe pe locul al treilea acum și pe al doilea, după retragerea Marii Britanii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Maria Grapini

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă

Published

on

© Maria Grapini/ arhivă

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarul Maria Grapini a revenit, recent, în cadrul demersurilor oficiale de sprijinire a fermierilor români, cu o întrebare directă, adresată Comisiei Europene, pe care a intitulat-o: Înlăturarea discriminării în interiorul pieței europene și deschiderea de noi piețe pentru producătorii agricoli.

,,Politica agricolă comună este necesară pentru viitorul Europei. Din păcate, de 12 ani de când România a devenit stat membru cu drepturi depline al UE, agricultorii din România, fermierii români, nu beneficiază de același nivel al subvenției ca ceilalți fermieri din statele membre. Ce va întreprinde Comisia Europeană pentru a elimina această discriminare existentă în interiorul pieței interne și totodată ce demersuri va întreprinde pentru deschiderea de noi piețe pentru producătorii europeni?”, a scris Maria Grapini Comisiei Europene.

În răspunsul oferit europarlamentarului român, CE precizează că suma totală disponibilă pentru sprijin în cadrul politicii agricole comune (PAC), inclusiv valoarea prealocărilor naționale pentru plățile directe, pentru schemele de ajutoare sectoriale și pentru dezvoltarea rurală, depinde de principiile și cuantumurile stabilite în cadrul financiar multianual și în legislația sectorială.

În comunicat se precizează că executivul european evită, practic, un răspuns tranșant, susținând că  suma pe care o poate primi un agricultor depinde de o serie de factori privind exploatația sa și modul în care statul membru pune în aplicare politica Uniunii, inclusiv valoarea cofinanțării naționale.

,,Pe lângă sprijinul PAC, situația economică a exploatațiilor individuale este, de asemenea, afectată de factori precum costul forței de muncă și al terenurilor, care variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Comisia a propus continuarea convergenței plăților directe la nivelul statelor membre în cadrul PAC în perioada 2021-2027. Uniunea Europeană s-a angajat în direcția susținerii unei agende ambițioase în cadrul negocierilor comerciale și în favoarea punerii efective în aplicare a acordurilor comerciale. Acest lucru deschide noi piețe pentru producătorii din UE și contribuie la promovarea la nivel mondial a produselor de înaltă calitate din UE”, o informează CE pe Maria Grapini.

Concluzia instituției, transmisă europarlamentarului român: ,,Acțiunile de promovare care vizează țările terțe reprezintă cea mai mare parte din bugetul total alocat în acest scop (aproximativ 200 de milioane EUR pentru 2020)”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Viktor Orban, după afirmațiile lui Donald Tusk privind o eventuală exludere a Fidesz din PPE: “Aşteptăm PPE să îşi clarifice viziunile şi planurile şi apoi vom lua şi noi o decizie”

Published

on

© EPP/ Flickr

Premierul Ungariei, Viktor Orban, are o primă reacție după ce noul președinte al Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, a anunțat joi la Zagreb că o decizie privind soarta partidului premierului ungar Viktor Orban, Fidesz, va fi luată până la finalul lunii ianuarie.

În acest sens, Partidul Fidesz aflat la guvernare în Ungaria va aștepta decizia finală a Partidul Popular European, iar membrii partidului maghiar, împreună cu premierul Viktor Orban, vor lua o deicize proprie, după ce aceștia au primit semnale diferite în legătură cu intenţiile PPE după suspendarea formaţiunii din grup, a declarat vineri premierul Viktor Orban, potrivit Reuters și Agerpres.

Într-un interviu acord vineri postului naţional de radio din Ungaria, Orban a spus că Fidesz îşi va menţine suspendarea din PPE. “Aşteptăm PPE să îşi clarifice viziunile şi planurile şi apoi vom lua şi noi o decizie”, a afirmat el.

“Întrebarea este dacă noul președinte (PPE) își poate opri deriva spre stânga. Dacă poate, avem un viitor comun. Dacă nu, va trebui să construim o altă comunitate politică”, a mai adugat premierul Ungariei.

Reamintim că Popularii Europeni au decis la 20 martie 2018 cu largă majoritate suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca partidul condus de premierul ungar Viktor Orban să fie supus unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept.

Totodată, deputații din Fidesz ai premierului ungar Viktor Orbán rămân în grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, în ciuda faptului că au fost suspendați din partidul pan-european în sine, a declarat un membru senior al grupului pentru Politico.eu.

Donald Tusk va începe consultări intensive, iar ”intenţia mea este de a avea o decizie în această chestiune până la sfârşitul lunii ianuarie”, a precizat Tusk.

”Opinia mea este clară” în privinţa ”democraţiei puţin liberale care este principala idee a lui Orban”, a declarat el, adăugând totuşi că este vorba de ”o problemă delicată”.

Citiți și: Noul președinte al Partidului Popular European, Donald Tusk, a anunțat că o decizie privind eventuala excludere din PPE a partidului premierului ungar Viktor Orban va fi luată până la sfârșitul lunii ianuarie

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga: Alegerea lui Donald Tusk la șefia PPE și obținerea unui post de vicepreședinte de către Siegfried Mureșan, dovada că Estul Europei devine și mai influent

Published

on

Alegerea lui Donald Tusk în funcția de președinte al Partidului Popular European, dar și obținerea portofoliului de vicepreședinte de către Siegfried Mureșan arată că Estul Europei devine și mai influent în marele proiect european”, a declarat, pentru CaleaEuropeană.ro, eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE).

”Asta ar trebui să ne bucure, pentru că toate demersurile României, fie că vorbim de integrarea în Schengen, fie de alte obiective naționale, cum ar fi protejarea transportatorilor români, toate aceste obiective vor fi mai ușor de atins în viitor. Vreau să îi felicit pe Donald Tusk, pe Siegfried Mureșan dar și pe Antonio López-Istúriz White, un mare prieten al României, pentru noul mandat de Secretar General al PPE, alături de toți ceilalți aleși la congresul de la Zagreb. Le urez tuturor succes”, a spus Blaga.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending