Connect with us

U.E.

Cum arată Brexit-ul în viziunea președintelui ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen: Nu reprezintă un sfârșit, ci începutul unei noi relații cu Regatul Unit

Published

on

Președintele ales al al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat în cadrul conferinței de presă prin care și-a prezentat componența și structura viitorului Executiv european, dar și portofoliile alocate comisarilor europeni pentru mandatul 2019-2024 că Brexit-ul nu este ”sfârșitul a ceva” și ”începutul viitoarei noastre relaţii” cu Regatul Unit, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Suntem încă într-un proces dificil. Nu încetez să spun <<Brexit-ul pe care noi nu l-am dorit niciodată>>. Dar vom respecta decizia luată de prietenii noştri britanici, de Regatul Unit”, a adăugat ea referindu-se la divorţul de UE, programat pentru 31 octombrie.

Noul lider al Comisiei Europene a subliniat, pe de altă parte, că Uninea Europeană a încheiat pregătirile pentru scenariul unui Brexit fără acord, deși a menționată că acesta nu ar fi unul benefic nici pentru blocul comunitar, nici pentru Marea Britanie.

În acelaşi timp, cu prilejul prezentării noului său executiv, Ursula von der Leyen a declarat că îi va cere actualului negociator şef pentru Brexit al UE Michel Barnier să-şi continue acest rol.

Regatul Unit va fi nevoit să nominalizeze un comisar dacă Brexit-ul va fi prelungit

Ursula von der Leyen a punctat că Regatul Unit va fi nevoit să nominalizeze un comisar în cazul în care la 1 noiembrie, dată la care noua Comisie Europeană își va prelua mandatul, va fi în continuare membru al Uniunii Europene, potrivit Politico Europe. 

”Dacă Regatul Unit va cere o extindere, și aceasta va fi acceptată, atunci, în conformitate cu normele precizate în tratat, atunci va trebui să nominalizeze un comisar, iar acea persoană va primi un portofoliu”, a explicat președintele ales al Executivului european.

Într-o scrisoare datată cu 23 august, înaintată secretarului general al Consiliului Uniunii Europene, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, șefului echipei de tranziție a președintelui ales al Comisiei Europene, Bjoern Seibert, secretarului general în exercițiu al Comisiei Europene, Ilze Juhansone și reprezentantului permanent al Finlandei pe lână Uniunea Europeană, Marja Rislakki, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, reprezentatul permanent al Regatului Unit pe lângă Uniunea Europeană, Tim Barrow a precizat că Regatul Unit nu va mai desemna un nou comisar european în noua Comisie Europeană, deoarece se pregătește să părăsească comunitatea europeană la 31 octombrie.

Potrivit legii promulgate luni de Regina Elisabeta a II-a, premierul Boris Johnson este obligat să ceară prelungirea Brexit-ului, până la 31 ianuarie 2020, în cazul în care acesta nu reușește să obțină un acord consfințit de ambele părți până la 19 octombrie, a doua zi după summitul Consiliului European din 17-18 ocombrie sau dacă nu primește aprobarea Camerei Comunelor pentru o ieșire dezordonată.

Prim-ministrul de la Londra a declarat marți seara, în ultima zi a sesiunii Camerei Comunelor înainte ca acesta să fie suspendată pentru cinci săptămâni și în care parlamentarii britanici au respins, din nou, moțiunea privind organizarea alegerilor legislative anticipate, că ”indiferent câte dispozitive va inventa Parlamentul pentru a-i lega mâinile”, nu va solicita prelungirea Brexit-ului.

De cealaltă parte, de pe continent vin semnale că nu toate statele membre ale Uniunii Europene vor fi de acord cu o nouă prelungire a articolului 50.

Duminică, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a exclus duminică orice nouă amânare a Brexit-ului în circumstanțele actuale.

”Ei spun că vor să propună alte soluţii, aranjamente alternative pentru a asigura retragerea (…) Nu le-am văzut, deci este nu, nu vom reîncepe odată la fiecare trei luni. Autorităţile britanice să ne spună drumul. Britanicii să-şi asume situaţia (…) Trebuie să ne spună ce vor”, a insistat ministrul francez de externe. ”Pe fond, există un soi de conflict de legitimitate între popor care, pe calea referendumului, a spus <<vreau să ieşim>> şi Parlament, şi el o expresie a voinţei populare, care nu ştie cum să iasă”, a comentat Jean-Yves Le Drian.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): ”Acordarea ajutorului financiar de peste 8 milioane de euro românilor afectați de inundații este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European”

Published

on

©Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), prezent la Strasbourg, va participa mâine în sesiunea plenară a Parlametului European, iar alături de colegii săi va vota privind acordarea unui ajutor financiar de peste 8 milioane de Euro românilor afectați de inundațiile de anul trecut.

Acest subiect ”este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European, reunit, săptămâna aceasta, la Strasbourg”, a scris Cristian Bușoi pe pagina oficială de Facebook.

Totodată, europarlamentarul liberal a menționat că vor avea loc și alte voturi pentru mai multe finanțări europene:  ”Zilele acestea, vom vota și pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 80 de milioane de euro pentru programul de cercetare Orizont 2020, precum și pentru suplimentarea cu 20 de milione de euro a bugetului pentru programul de educație Erasmus Plus.”

Citiți și:Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Reamintim că la începutul lunii septembrie, mai exact în data de 3, Comisia Bugete din Parlamentul European a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor din Austria, Italia și România din 2018, provocate de ploile abundente, vânturi puternice, inundații sau alunecări de teren.

Potrivit comunicatului oficial al leislativului european, regiunea nord-est din România va primi 8,2 milioane de euro, urmare a inundațiilor din vara anului 2018. 

Celelalte două state mebre care vor beneficia de ajutor financiar sunt Italia și Austria.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (PNL, PPE), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Această finanțare se află în cea de-a doua etapă a procesului, și anume, aprobarea în plenul Parlamentului European, urmând cea de-a treia etapă, votul în Consiliul UE. 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președinta Comisiei ITRE din Parlamentul European, întâlnire cu viitorul comisar european pentru energie: Extinderea pieței europene de energie, un vector principal pentru asigurarea competitivității

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut marți o întrevedere, la Strasbourg, cu Kadri Simson, comisarul desemnat pentru energie în Comisia Ursulei von der Leyen.

M-am întâlnit azi la Strasbourg cu doamna Kadri Simpson, comisarul desemnat pentru Energie din partea Estoniei. Am discutat despre programul noii Comisii Europene în domeniul energiei. Am subliniat importanța adâncirii și extinderii pieței unice europene de energie ca vector principal pentru asigurarea competitivității economiei europene și a prețurilor mici pentru consumatori în contextul țintelor de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030”, a scris Vălean pe Facebook

Aceasta a arătat că viitorul energiei în Uniunea Europeană ”depinde de implementarea cu celeritate a măsurilor deja adoptate și de crearea unui climat investițional care să atragă noi modele de business și să construiască o infrastructură modernă”.

În context, Adina Vălean a reamintit că Simson va fi audiată la începutul lunii octombrie în Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, structură parlamentară condusă de eurodeputatul liberal.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending