Connect with us

SECURITATE

Carnegie Europe: Cum arăta harta politicii externe a Uniunii Europene înainte de anexarea Crimeei și câte state se află pe lista de sancțiuni a Europei

Published

on

Uniunea Europeană este încă un actor internațional tânăr sau novice, cu anumite puncte forte dar și cu puncte nevralgice și deficitare. Așa debutează o analiză a celor de la Carnegie Europe cu privire la evoluția politicii externe a Uniunii Europene din ultimii ani și acțiunea sa globală care se concentrează pe comerț pentru a conecta viziunea externă a Europei la realitatea internațională.  Cu toate acestea, UE își direcționează instrumentele sale – declarațiile politice și sancțiunile – în vecinătatea sa apropiată.

rp_eu-countries-flags1-1024x642.jpg

Topul vizitelor externe

Potrivit studiului Carnegie Europe topul vizitelor externe ale oficialilor europeni în anii 2010-2014 cuprinde zona Balcanilor, Europei de Est, Rusiei și Turciei (aproximativ 100 de vizite dintre care 18 în Rusia și 14 în Turcia), Orientul Mijlociu și Nordul Africii (80 de vizite, dintre care 20 în Israel și 17 în Egipt), Asia (peste 60 de vizite, dintre care 10 în China) Statele Unite (35 de deplasări) iar Africa subsahariană și America Latină (aproximativ 20 de vizite în fiecare regiune, cele mai multe fiind în Brazilia și Africa de Sud).

Aceste cifre indică zonele unde Uniunea deține parteneriate puternice și ce state reprezintă generează provocări politicii sale externe. Este evidentă prioritizarea UE față de vecinătatea sa, dar nici relațiile cu marile puteri nu sunt neglijate. Relația cu Statele Unite are un statu spcial, iar în termeni de regiun cele mai importante sunt Balcanii, Europa de Est, statele arabe și Asia.

Ce au vizat declarațiile Înalților Reprezentați?

Intervențiile și pozițiile politice al Înalților Reprezentanți au delimitat cu adevărat care sunt evenimentele ce îngrijorează acțiunea externă a UE. Deși aceasta a acționat la scară globală, se observă cum evoluțiile din apropierea granițelor sale au influențat declarațiile emise de diplomația europeană. Astfel, un număr impresionat de 182 de declarații au fost date față de Siria și situația de acolo, 107 au făcut referire la Libia, 89 la Iran și aproape 500 au vizat regiunea Nordul Africii și a Orientului Mijlociu. Astfel, două treimi dintre declarații făceau referire la vecinătatea Uniunii Europene.

Deciziile instituțiilor europene

Concluziile adoptate de formațiunea Afaceri Externe a Consiliului UE și Consiliul European reflectă întocmai provocările și zonele care influențează politica externă a UE și indică o preocupare particulară față de Primăvara Arabă dar și interesele europene cu privire la evoluțiile din Africa. 34 de decizii adoptate vizau Siria, 22 Palestina și 20 Libia. 

Principalul instrument de politică externă: sancțiunile

Începând cu septembrie 2014 sancțiunile au devenit metoda primordială prin care care UE acționează la nivel extern pentru a gestiona crize, încălcări ale drepturilor omului și situații care produc amenințări la adresa securității. Acestea vizează regiunile și țările din vecinătatea Uniunii și țările din Africa. Principalii actori vizați de sancțiunile economice europene sunt Rusia, Libia, Egipt, Siria, Irak, Iran, Israel, China, Coreea de Nord, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo sau Zimbabwe. În total 30 de state intră pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Un alt instrument: trimiterea trupelor de intervenție militară și civilă

Angajamentul extern al UE se observă și prin deplasarea de trupe militare și civile, în special în zonele de vecinătate și în Africa. 28 dintre cele 30 de misiuni ale Uniunii se desfășoară în Balcani, Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa. Operațiuni militare ale UE avem în Ciad și Mali, în timp ce operațiuni civile se desfășoară în Irak, Libia, Niger, Kosovo sau Afganistan. Operațiuni combinate avem în Macedonia, Bosnia și Herțogovina, Somalia sau Republica Democratică Congo.

Asistență umanitară și rețea de misiuni diplomatice – UE actor global

Totodată, UE este cel mai mare donator mondial în ceea privește asistența pentru dezvoltare, alocând și în perioada 2014-2020 aproape 14 miliarde de euro. Regiunile care beneficiază de cea mai importantă parte a acestui ajutor internațional sunt Africa subsahariană și Europa. 

În cele din urmă Uniunea beneficiază de o rețea impresionantă de misiuni diplomatice având 140 astfel de reprezentanțe în lume și utilizează comerțul internațional ca principal instrument pentru o abordare globală având parteneriate importante în America Latină și negociind astfel de înțelegeri cu mari actori precum SUA, China sau Japonia.

La momentul actual în dezvoltarea politicii sale externe, UE este în mod clar atât un actor global, cu unele puncte forte cheie dar și cu limitări severe și o putere regională cu o gamă considerabilă de instrumente desfășurată pe mai multe dimensiuni. În lumina creșterii economice din Asia și apariția unei lumi multipolare, UE se va confrunta cu creșterea concurenței la nivel global și în propria vecinătate.

Analiza este preluată și tradusă cu acordul Carnegie Europe.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Solidaritate în NATO: Turcia a trimis un avion cu materiale medicale de protecție către Spania și Italia, cele mai afectate țări europene de COVID-19

Published

on

© NATO/ Flickr

Turcia a expediat miercuri transporturi de materiale medicale către Spania şi Italia, cele două ţări europene cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus, transmite AFP.

Un avion militar de transport, încărcat cu combinezoane de protecţie, măşti şi gel hidroalcoolic a decolat de la Ankara spre Spania, de unde va zbura spre Italia, conform unui comunicat al Ministerului turc al Apărării, informează Agerpres.

“NATO își face partea sa pentru a ajuta în această luptă comună împotriva unui inamic invizibil. (…) Chiar în această dimineață, un avion militar de marfă cu măști, echipamente de protecție și alte materiale medicale a decolat din Turcia, spre Italia și Spania, ca răspuns la solicitările făcute prin intermediul Centrului NATO de coordonare pentru dezastre” a afirmat și Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, într-o declarație de presă.

Acest gest de solidaritate al autorităţilor de la Ankara se produce într-o perioadă în care însăşi Turcia se confruntă din ce în ce mai mult cu pandemia de COVID-19, notează AFP.

Turcia a înregistrat oficial 13.500 de cazuri, dintre care 2.700 doar în cursul zilei de marţi. În total 214 persoane au decedat, dintre care 46 în cursul zilei de marţi, conform Ministerului Sănătăţii de la Ankara.

În pofida acestei curbe ascendente, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a afirmat luni că Turcia este “una dintre cele mai pregătite ţări din lume pentru a lupta cu această maladie”.

Continue Reading

NATO

VIDEO Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO va răspunde dezinformării cu fapte și adevăr. În ciuda anilor de propagandă împotriva Alianței, sprijinul pentru unitatea NATO rămâne puternic

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că Alianța Nord-Atlantică va continua să răspundă și să reacționeze la acțiunile de propagandă și dezinformare din partea Rusiei și a Chinei în contextul noului coronavirus prin prezentarea faptelor, prin transparență, prin prezentarea adevărului și prin apărarea dreptului societăților deschise și libere să aibă o presă liberă.

Într-o conferință de presă virtuală care precedă videoconferința miniștrilor de exerne din țările NATO, Stoltenberg a răspuns unei întrebări adresate de CaleaEuropeană.ro prin videoconferință, precizând că anii de propagandă și dezinformare la adresa NATO s-au lovit de realitatea că sprijinul țărilor membre pentru Alianța Nord-Atlantică a rămas puternic.

“Am văzut exemple de dezinformare și propagandă. Nu cred că cel mai bun răspuns la propagandă este propaganda. Cred că cel mai bun răspuns la propagandă sunt faptele și adevărul. De aceea, ceea ce NATO va face este să prezinte faptele și informațiile factuale despre ceea ce facem. Aceasta este cea mai bună modalitate să contracarăm dezinformarea și propaganda”, a răspuns Stoltenberg pentru CaleaEuropeană.ro.

Precizările sale au venit în contextul în care a avut și o convorbire telefonică cu șeful diplomației americane, în urma căreia ambii au solicitat coordonare transatlantică împotriva propagandei ruse și chineze privind coronavirusul. De altfel, secretarul general aliat a spus că NATO trebuie să evite ca criza sanitară provocată de COVID-19 să pună în pericol securitatea aliaţilor.

De asemenea, Stoltenberg a făcut un apel pentru menținerea unei prese libere și independente și a evidențiat munca importantă a jurnaliștilor.

“Dezinformarea și răspândirea propagandei evidențiază importanța presei libere și independente, a muncii pe care jurnaliștii o fac în fiecare zi. Avem nevoie de oameni care pun întrebarea corectă, dar verifică narațiunile și sursele lor, iar apoi prezintă asta întregului public. O presă liberă și independentă este adesea mult mai importantă în situații de criză precum cea cu care ne confruntăm acum. NATO va răspunde prin prezentarea faptelor, prin transparență, prin prezentarea adevărului și prin apărarea dreptului societăților deschise și libere să aibă o presă liberă, în special în timpuri precum ca acestea”, a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

În răspunsul său, Jens Stoltenberg a făcut referire și la sondajul publicat recent cu ocazia prezentării raportului anual al Alianței Nord-Atlantice, oferind exemplul sprijinului cetățenilor statelor euro-atlantice drept model de reziliență al NATO în fața propagandei.

“Doar prin a face mai multe împreună, așa cum facem acum oferindu-ne sprijin reciproc, demonstrăm că aliații din NATO sunt împreună. Dați-mi voie să adaug că în raportul meu anual publicat în urmă cu câteva săptămâni, am publicat un sondaj independent. Am văzut ani de propagandă și dezinformare în care s-a încercat subminarea unitatea și forța NATO, dar realitatea este că sprijinul pentru NATO rămâne puternic“, a conchis Stoltenberg. 

La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa. Reamintim că România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Miniștrii de externe din țările aliate se vor reuni joi, prin intermediul unei videoconferințe securizate, în locul tradiționalei ministeriale care ar fi trebuit să aibă loc la sediul Alianței. Reuniunea va fi consacrată consecinţelor economice ale pandemiei asupra bugetelor pentru apărare ale aliaţilor şi ultimelor evoluţii pentru misiunile NATO în Afganistan şi Irak.

În ce privește dezinformarea și propaganda, și președintele francez Emmanuel Macron a denunțat campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă fără să facă poze.

De asemenea, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Task force-ul East Stratcom pentru combaterea dezinformării și propagandei al Servicului European pentru Acțiune Externă a depistat peste 150 de cazuri de propagandă și dezinformare venite dinspre Rusia în ultimele săptămâni cu privire la coronavirus. Conform rapoartelor realizat de SEAE, dezinformările care provin din surse pro-Kremlin se referă la faptul că pandemia de coronavirus ar fi o minciună sau că virusul COVID-19 este o armă biologică. Totodată, raportul susține că Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi.

Continue Reading

NATO

România felicită Macedonia de Nord pentru aderarea la NATO. Șeful diplomației române trebuia să efectueze o vizită la Skopje astăzi, amânată din cauza pandemiei COVID-19

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marţi, 31 martie, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe nord-macedonean, Nikola Dimitrov.

Convorbirea a avut loc în contextul amânării, din cauza evoluţiei pandemiei COVID 19, a vizitei oficiale a şefului diplomaţiei române la Skopje, care trebuia să aibă loc astăzi, 31 martie, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi miniştri au efectuat un schimb de opinii cu privire la stadiul combaterii pandemiei COVID 19, subliniind importanţa cooperării la nivel european şi a solidarităţii internaţionale.

Ministrul Bogdan Aurescu l-a felicitat pe omologul nord-macedonean pentru decizia adoptată recent, la nivel european, privind deschiderea negocierilor de aderare la UE a Republicii Macedonia de Nord. A reiterat susţinerea constantă pe care România a acordat-o perspectivei europene a Republicii Macedonia de Nord, inclusiv pe durata exercitării Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, în cursul anului 2019. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a dat asigurări cu privire la sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Republicii Macedonia de Nord şi în viitoarele etape ale procesului de aderare.

Şeful diplomaţiei române l-a felicitat, totodată, pe omologul său pentru încheierea procesului de ratificare a Protocolului de aderare la NATO, exprimându-şi convingerea privind o excelentă colaborare cu R. Macedonia de Nord în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, care a devenit oficial, la finalul acestei luni, cel de al 30-lea stat aliat NATO.

Ministrul Nikola Dimitrov a exprimat regretul pentru amânarea vizitei, din motivele obiective cunoscute, precum şi mulţumirile deosebite pentru sprijinul constant şi consistent al României pentru aderarea la NATO şi pentru parcursul european al ţării sale, inclusiv pe perioada Preşedinţiei române a Consiliului UE, dar şi ulterior.

Cei doi miniştri au stabilit reprogramarea vizitei la Skopje, atunci când circumstanţele o vor permite, pentru a discuta pe larg stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale, modalităţile de a sprijini parcursul european al Republicii Macedonia de Nord şi cooperarea în cadrul NATO.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending