Connect with us

SECURITATE

Carnegie Europe: Cum arăta harta politicii externe a Uniunii Europene înainte de anexarea Crimeei și câte state se află pe lista de sancțiuni a Europei

Published

on

Uniunea Europeană este încă un actor internațional tânăr sau novice, cu anumite puncte forte dar și cu puncte nevralgice și deficitare. Așa debutează o analiză a celor de la Carnegie Europe cu privire la evoluția politicii externe a Uniunii Europene din ultimii ani și acțiunea sa globală care se concentrează pe comerț pentru a conecta viziunea externă a Europei la realitatea internațională.  Cu toate acestea, UE își direcționează instrumentele sale – declarațiile politice și sancțiunile – în vecinătatea sa apropiată.

rp_eu-countries-flags1-1024x642.jpg

Topul vizitelor externe

Potrivit studiului Carnegie Europe topul vizitelor externe ale oficialilor europeni în anii 2010-2014 cuprinde zona Balcanilor, Europei de Est, Rusiei și Turciei (aproximativ 100 de vizite dintre care 18 în Rusia și 14 în Turcia), Orientul Mijlociu și Nordul Africii (80 de vizite, dintre care 20 în Israel și 17 în Egipt), Asia (peste 60 de vizite, dintre care 10 în China) Statele Unite (35 de deplasări) iar Africa subsahariană și America Latină (aproximativ 20 de vizite în fiecare regiune, cele mai multe fiind în Brazilia și Africa de Sud).

Aceste cifre indică zonele unde Uniunea deține parteneriate puternice și ce state reprezintă generează provocări politicii sale externe. Este evidentă prioritizarea UE față de vecinătatea sa, dar nici relațiile cu marile puteri nu sunt neglijate. Relația cu Statele Unite are un statu spcial, iar în termeni de regiun cele mai importante sunt Balcanii, Europa de Est, statele arabe și Asia.

Ce au vizat declarațiile Înalților Reprezentați?

Intervențiile și pozițiile politice al Înalților Reprezentanți au delimitat cu adevărat care sunt evenimentele ce îngrijorează acțiunea externă a UE. Deși aceasta a acționat la scară globală, se observă cum evoluțiile din apropierea granițelor sale au influențat declarațiile emise de diplomația europeană. Astfel, un număr impresionat de 182 de declarații au fost date față de Siria și situația de acolo, 107 au făcut referire la Libia, 89 la Iran și aproape 500 au vizat regiunea Nordul Africii și a Orientului Mijlociu. Astfel, două treimi dintre declarații făceau referire la vecinătatea Uniunii Europene.

Deciziile instituțiilor europene

Concluziile adoptate de formațiunea Afaceri Externe a Consiliului UE și Consiliul European reflectă întocmai provocările și zonele care influențează politica externă a UE și indică o preocupare particulară față de Primăvara Arabă dar și interesele europene cu privire la evoluțiile din Africa. 34 de decizii adoptate vizau Siria, 22 Palestina și 20 Libia. 

Principalul instrument de politică externă: sancțiunile

Începând cu septembrie 2014 sancțiunile au devenit metoda primordială prin care care UE acționează la nivel extern pentru a gestiona crize, încălcări ale drepturilor omului și situații care produc amenințări la adresa securității. Acestea vizează regiunile și țările din vecinătatea Uniunii și țările din Africa. Principalii actori vizați de sancțiunile economice europene sunt Rusia, Libia, Egipt, Siria, Irak, Iran, Israel, China, Coreea de Nord, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo sau Zimbabwe. În total 30 de state intră pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Un alt instrument: trimiterea trupelor de intervenție militară și civilă

Angajamentul extern al UE se observă și prin deplasarea de trupe militare și civile, în special în zonele de vecinătate și în Africa. 28 dintre cele 30 de misiuni ale Uniunii se desfășoară în Balcani, Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa. Operațiuni militare ale UE avem în Ciad și Mali, în timp ce operațiuni civile se desfășoară în Irak, Libia, Niger, Kosovo sau Afganistan. Operațiuni combinate avem în Macedonia, Bosnia și Herțogovina, Somalia sau Republica Democratică Congo.

Asistență umanitară și rețea de misiuni diplomatice – UE actor global

Totodată, UE este cel mai mare donator mondial în ceea privește asistența pentru dezvoltare, alocând și în perioada 2014-2020 aproape 14 miliarde de euro. Regiunile care beneficiază de cea mai importantă parte a acestui ajutor internațional sunt Africa subsahariană și Europa. 

În cele din urmă Uniunea beneficiază de o rețea impresionantă de misiuni diplomatice având 140 astfel de reprezentanțe în lume și utilizează comerțul internațional ca principal instrument pentru o abordare globală având parteneriate importante în America Latină și negociind astfel de înțelegeri cu mari actori precum SUA, China sau Japonia.

La momentul actual în dezvoltarea politicii sale externe, UE este în mod clar atât un actor global, cu unele puncte forte cheie dar și cu limitări severe și o putere regională cu o gamă considerabilă de instrumente desfășurată pe mai multe dimensiuni. În lumina creșterii economice din Asia și apariția unei lumi multipolare, UE se va confrunta cu creșterea concurenței la nivel global și în propria vecinătate.

Analiza este preluată și tradusă cu acordul Carnegie Europe.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, către liderii europeni: România susține inițiativele UE pentru securitate și apărare, dar în deplină complementaritate cu NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, la reuniunea prin videoconferință a liderilor UE consacrată securității și apărării, faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat vineri o discuție strategică privind securitatea și apărarea, inclusiv cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, subiectul fiind discutat într-un context particular, marcat de evoluții semnificative la nivel european și global, între care schimbarea Administrației de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecție strategică privind Politica de securitate și apărare comună.

În Declarația adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum și de a întări parteneriatele cu ONU și parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanța întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente și ambițioase.

Citiți și Securitate și apărare: Liderii UE, angajament pentru cooperarea cu NATO și SUA. Statele membre vor operaționaliza Facilitatea pentru Pace și Fondul de Apărare pentru a consolida baza industrială și tehnologică a Europei

Citiți și Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

Referitor la acest subiect, șeful statului a accentuat faptul că țara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securității și apărării, pentru promovarea intereselor și valorilor UE, precum și pentru consolidarea capacității sale de gestionare a amenințărilor și provocărilor la adresa securității.

Klaus Iohannis a evidențiat faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Președintele a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic și pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE și NATO, accentuând că relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii.

În ceea ce privește procesul de reflecție privind Busola strategică, președintele Klaus Iohannis a menționat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea și consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securității și apărării.

Șeful statului a susținut că, în cadrul viitoarei Conferințe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, președintele Klaus Iohannis a menționat nevoia ca Uniunea să dețină, pe lângă o economie puternică, și o politică de securitate și apărare, precum și o politică externă puternice.

În acest context, președintele României a subliniat că elementul esențial al acțiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forței acesteia, atât pe plan intern, cât și extern.

Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind „O nouă agendă pentru Mediterana”, care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică și răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică și prosperă a Uniunii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Securitate și apărare: Liderii UE, angajament pentru cooperarea cu NATO și SUA. Statele membre vor operaționaliza Facilitatea pentru Pace și Fondul de Apărare pentru a consolida baza industrială și tehnologică a Europei

Published

on

© European Union, 2021

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au afirmat vineri, într-o declarație comună adoptată la capătul unei videoconferințe consacrată temelor securității și apărării, angajamentul pentru cooperarea strânsă cu NATO și disponibilitatea de a cooperare cu noua administrație a Statelor Unite pentru o agendă transatlantică puternică și ambițioasă, care include un dialog strâns privind securitatea și apărarea.

“Rămânem dedicați implementării Agendei Strategice 2019-2024, urmărind o mai mare acțiune strategică și creșterea capacității UE de a acționa autonom. Această cooperare globală (n.r. – cu SUA și cu NATO) va beneficia de o UE mai puternică în domeniul securității și apărării”, au subliniat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de state sau de guvern, într-un set de concluzii adoptate.

“Vrem să acționăm mai strategic, să ne apărăm interesele și să ne promovăm valorile. Trebuie să ne sporim capacitatea de a acționa autonom și să ne consolidăm cooperarea cu partenerii noștri din NATO”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, la finalul videoconferinței având în vedere că la începutul reuniunii liderii statelor UE au avut un schimb de opinii cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“O bună cooperare UE-NATO rămâne o prioritate majoră pentru Comisie”, a afirmat, la finalul videoconferinței, și șefa executivului european, Ursula von der Leyen.

Însă, a spus von der Leyen, “Europa trebuie să-și dezvolte propriile capacități”.

“Astfel, opriți fragmentarea pe care o avem în acest moment – dacă ne uităm la capacitățile noastre militare – și dezvoltați sisteme interoperabile în Uniunea Europeană. De aceea am înființat primele elemente de bază ale Uniunii Europene de Apărare”, a subliniat ea.

În concluziile adoptate, care se referă și la problematica COVID-19, discutată joi seară, și la vecinătatea sudică, liderii au inventariat pașii semnificativi realizați pentru consolidarea politicilor și instrumentelor de apărare și de securitate ale UE. Mai mult, cei 27 de membri ai Consiliului European și-a asumat obiective cheie precum operaționalizarea Facilității Europene pentru Pace și Consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Europei prin operaționalizarea Fondului European de Apărare pentru stimularea industriilor și crearea unei foi de parcurs tehnologice pentru reducerea dependenței strategice a UE în domeniul tehnologiilor critice și lanțurilor valorice.

Pentru acestea, liderii au agreat încurajarea utilizării oportunităților de colaborare identificate prin Revizuirea anuală coordonată privind apărarea (CARD) și utilizarea deplină a cooperării structurate permanente (PESCO) pentru a spori investițiile, disponibilitatea și dezvoltarea capacităților de colaborare.

Nu în ultimul rând, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au fost însărcinați să prezintă un status al implementării strategiei UE în domeniul securității cibernetice, iar șeful diplomației europene și miniștrii de resort, de externe și ai apărării, au fost invitați să continue eforturile pentru adoptarea Busolei Strategice a UE până în martie 2022.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

Published

on

© European Union, 2021

Europa și America de Nord nu pot face față provocărilor reprezentate de Rusia, China, terorism, atacuri cibernetice și schimbări climatice pe cont propriu, ci împreună, a afirmat vineri secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul unor scurte declarații de presă alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, înainte de participarea sa la o videoconferință a celor 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană, reuniune consacrată temelor securității și apărare europene, precum și vecinătății sudice. Atât Stoltenberg, cât și Michel au salutat mesajul pozitiv în favoarea alianței transatlantice transmis de noua administrație de la Washington condusă de Joe Biden.

Acțiunile agresive ale Rusiei, formele brutale de terorism, ascensiunea Chinei, atacurile cibernetice sofisticate și implicațiile schimbărilor climatice asupra securității arată că Europa și America de Nord nu pot face față acestor provocări pe cont propriu, ci împreună“, a spus Stoltenberg, care participă pentru prima oară din 2017 încoace la o reuniune a Consiliului European, însă pentru prima dată după instalarea administrației SUA conduse de Joe Biden și după intensificarea dezbaterilor privind autonomia strategică a Uniunii Europene, privită adesea cu rezerve la Washington și în capitale din Europa de Est pe fondul temerii unei decuplări de NATO.

Stoltenberg, care a devenit în decembrie trecut primu secretar general din istoria NATO care a participat la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene, a subliniat că așteaptă să continue cooperarea cu Uniunea Europeană în aspecte precum reziliența, domeniul cibernetic sau combaterea efectelor schimbărilor climatice.

De cealaltă parte, Charles Michel a punctat că “parteneriatele puternice necesită parteneri puternici”. “De aceea, sunt convins că o Uniune Europeană puternică înseamnă un NATO mai puternic”, a adăugat el.

Ambii oficiali s-au arătat în acord de oportunitatea unei noi ere pentru alianța transatlantice, salutând mesajul pozitiv transmis de noua administrație de la Washington condusă de Joe Biden.

“NATO a jucat și joacă un rol cheie în legarea de America de Nord și Europa, împărtășim aceleași valori democratice, avem interese strategice comune și sunt total convins că această nouă administrație Biden oferă o oportunitate unică de a reînnoi legăturile transatlantice între Europa și Statele Unite”, a spus Michel.

“Salut mesajul foarte puternic al noii administrații Biden de a reconstrui alianțe, de a consolida legătura transatlantică. și aceasta va fi și ea. Tema principală când liderii NATO se vor întâlni în acest an la Bruxelles – NATO 2030 – este un proiect în care analizăm cum putem consolida în continuare legătura transatlantică NATO și care include și modul în care putem consolida cooperarea cu Uniunea Europeană. Și în ultimii ani am reușit să ridicăm cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO la niveluri fără precedent”, a completat și Stoltenberg.

În ultimele luni, înaltul oficial aliat a organizat și a participat la reuniuni în format cină de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în contextul interesului comun NATO – UE de a organiza concomitent, la Bruxelles, un summit al Alianței Nord-Atlantice și un summit al Consiliului European cu participarea președintelui american Joe Biden.

Adresându-se săptămâna trecută la ediția specială virtuală a Conferinței de Securitate de la München, Jens Stoltenberg a afirmat că Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, avertizând că orice încercare de a slăbi legătura transatlantică va diviza Europa.

Poziția sa a venit după ce, pe aceeași scenă virtuală, președintele francez Emmanuel Macron și-a manifestat intenția de a “reechilibra coaliția transatlantică” pentru a le oferi partenerilor americani un partener european responsabil și credibil, vorbind despre faptul că “SUA devin o putere pacifică” și că NATO și autonomia strategică europeană sunt compatibile. El a spus “cred în NATO”, însă a vorbit despre reinventarea Alianței.

La capitolul securitate și apărare, membrii Consiliului European vor avea cu Jens Stoltenberg, pentru un schimb de opinii cu privire la relațiile UE-NATO.

Liderii vor purta o dezbatere strategică privind politica europeană de securitate și apărare, având în vedere ambițiile Agendei Strategice a Liderilor 2019-2024 și obiectivul elaborării Busolei Strategice. În acest sens, discuțiile vor viza Fondul European de Apărare și operaționalizarea sa, cooperarea structurată permanentă (PESCO), sinergia dintre domeniul apărării și programul industrial european sau Facilitatea europeană pentru pace promovată intens de președintele francez Emmanuel Macron.

Se vor concentra pe consolidarea politicii de securitate și apărare a UE, creșterea capacității UE de a acționa autonom și de a-și promova interesele și valorile strategice pe scena globală și dezvoltarea parteneriatelor UE în domeniul securității și apărării, în special cu NATO și în cooperare cu Statele Unite pentru o agendă transatlantică ambițioasă.

Liderii UE vor revizui inițiativele în curs privind investițiile în apărare, dezvoltarea capacităților și pregătirea operațională. Aceștia vor discuta, de asemenea, despre activitatea de creștere a rezistenței UE, în special împotriva atacurilor cibernetice și a amenințărilor hibride.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi50 seconds ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE

CONSILIUL EUROPEAN44 mins ago

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisarul european pentru gestionarea crizelor, despre dozele donate de România Republicii Moldova: Mulțumesc României pentru oferta sa generoasă și rapidă

U.E.4 hours ago

Ambasadoarea Uniunii Europene în Venezuela, expulzată de regimul Maduro, va părăsi țara marți

Eugen Tomac4 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: În timp ce România și UE aduc primele doze de vaccin la Chișinău, Rusia livrează milioane de doze către Uniunea Africană

Cristian Bușoi21 hours ago

Cristian Bușoi, negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută donația României de vaccinuri pentru RM: Promisiune onorată

U.E.23 hours ago

Republica Moldova a primit prima tranșă de vaccinuri donate de țara noastră. Mesajul Maiei Sandu: ”Mulțumim, România! Mulțumim, Uniunea Europeană!”

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Gheorghe Falcă1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am dezvoltat centrul Aradului prin proiecte majore europene în valoare de 25 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA5 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL6 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

Advertisement
Advertisement

Trending