Connect with us

SECURITATE

Carnegie Europe: Cum arăta harta politicii externe a Uniunii Europene înainte de anexarea Crimeei și câte state se află pe lista de sancțiuni a Europei

Published

on

Uniunea Europeană este încă un actor internațional tânăr sau novice, cu anumite puncte forte dar și cu puncte nevralgice și deficitare. Așa debutează o analiză a celor de la Carnegie Europe cu privire la evoluția politicii externe a Uniunii Europene din ultimii ani și acțiunea sa globală care se concentrează pe comerț pentru a conecta viziunea externă a Europei la realitatea internațională.  Cu toate acestea, UE își direcționează instrumentele sale – declarațiile politice și sancțiunile – în vecinătatea sa apropiată.

rp_eu-countries-flags1-1024x642.jpg

Topul vizitelor externe

Potrivit studiului Carnegie Europe topul vizitelor externe ale oficialilor europeni în anii 2010-2014 cuprinde zona Balcanilor, Europei de Est, Rusiei și Turciei (aproximativ 100 de vizite dintre care 18 în Rusia și 14 în Turcia), Orientul Mijlociu și Nordul Africii (80 de vizite, dintre care 20 în Israel și 17 în Egipt), Asia (peste 60 de vizite, dintre care 10 în China) Statele Unite (35 de deplasări) iar Africa subsahariană și America Latină (aproximativ 20 de vizite în fiecare regiune, cele mai multe fiind în Brazilia și Africa de Sud).

Aceste cifre indică zonele unde Uniunea deține parteneriate puternice și ce state reprezintă generează provocări politicii sale externe. Este evidentă prioritizarea UE față de vecinătatea sa, dar nici relațiile cu marile puteri nu sunt neglijate. Relația cu Statele Unite are un statu spcial, iar în termeni de regiun cele mai importante sunt Balcanii, Europa de Est, statele arabe și Asia.

Ce au vizat declarațiile Înalților Reprezentați?

Intervențiile și pozițiile politice al Înalților Reprezentanți au delimitat cu adevărat care sunt evenimentele ce îngrijorează acțiunea externă a UE. Deși aceasta a acționat la scară globală, se observă cum evoluțiile din apropierea granițelor sale au influențat declarațiile emise de diplomația europeană. Astfel, un număr impresionat de 182 de declarații au fost date față de Siria și situația de acolo, 107 au făcut referire la Libia, 89 la Iran și aproape 500 au vizat regiunea Nordul Africii și a Orientului Mijlociu. Astfel, două treimi dintre declarații făceau referire la vecinătatea Uniunii Europene.

Deciziile instituțiilor europene

Concluziile adoptate de formațiunea Afaceri Externe a Consiliului UE și Consiliul European reflectă întocmai provocările și zonele care influențează politica externă a UE și indică o preocupare particulară față de Primăvara Arabă dar și interesele europene cu privire la evoluțiile din Africa. 34 de decizii adoptate vizau Siria, 22 Palestina și 20 Libia. 

Principalul instrument de politică externă: sancțiunile

Începând cu septembrie 2014 sancțiunile au devenit metoda primordială prin care care UE acționează la nivel extern pentru a gestiona crize, încălcări ale drepturilor omului și situații care produc amenințări la adresa securității. Acestea vizează regiunile și țările din vecinătatea Uniunii și țările din Africa. Principalii actori vizați de sancțiunile economice europene sunt Rusia, Libia, Egipt, Siria, Irak, Iran, Israel, China, Coreea de Nord, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo sau Zimbabwe. În total 30 de state intră pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Un alt instrument: trimiterea trupelor de intervenție militară și civilă

Angajamentul extern al UE se observă și prin deplasarea de trupe militare și civile, în special în zonele de vecinătate și în Africa. 28 dintre cele 30 de misiuni ale Uniunii se desfășoară în Balcani, Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa. Operațiuni militare ale UE avem în Ciad și Mali, în timp ce operațiuni civile se desfășoară în Irak, Libia, Niger, Kosovo sau Afganistan. Operațiuni combinate avem în Macedonia, Bosnia și Herțogovina, Somalia sau Republica Democratică Congo.

Asistență umanitară și rețea de misiuni diplomatice – UE actor global

Totodată, UE este cel mai mare donator mondial în ceea privește asistența pentru dezvoltare, alocând și în perioada 2014-2020 aproape 14 miliarde de euro. Regiunile care beneficiază de cea mai importantă parte a acestui ajutor internațional sunt Africa subsahariană și Europa. 

În cele din urmă Uniunea beneficiază de o rețea impresionantă de misiuni diplomatice având 140 astfel de reprezentanțe în lume și utilizează comerțul internațional ca principal instrument pentru o abordare globală având parteneriate importante în America Latină și negociind astfel de înțelegeri cu mari actori precum SUA, China sau Japonia.

La momentul actual în dezvoltarea politicii sale externe, UE este în mod clar atât un actor global, cu unele puncte forte cheie dar și cu limitări severe și o putere regională cu o gamă considerabilă de instrumente desfășurată pe mai multe dimensiuni. În lumina creșterii economice din Asia și apariția unei lumi multipolare, UE se va confrunta cu creșterea concurenței la nivel global și în propria vecinătate.

Analiza este preluată și tradusă cu acordul Carnegie Europe.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Reuniune privind Iniţiativa celor Trei Mări la München: Ministrul Bogdan Aurescu a salutat anunțul SUA privind investiții de un miliard de dolari în proiectele energetice din regiune

Published

on

© MAE

Corespondență de la München

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la München, la masa rotundă privind Iniţiativa celor Trei Mări, ocazie cu care a salutat anunţul secretarului de stat Mike Pompeo privind alocarea de către SUA a un miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări.

Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Aurescu a reiterat, în acest context, angajamentul Guvernului României faţă de principiile definitorii şi de obiectivele Iniţiativei, precum şi rolul activ pe care Bucureştiul îl va juca pe mai departe în dezvoltarea I3M.

“Iniţiativa celor Trei Mări a fost concepută pentru a răspunde nevoilor noastre esenţiale, la nivel regional, şi pentru a contribui la accelerarea dezvoltării regiunii, prin stimularea conectivităţii dintre statele participante. (…). Summitul de la Bucureşti, găzduit cu succes în 2018 de Preşedintele României Klaus Iohannis, a contribuit în mod substanţial la dezvoltarea şi cristalizarea obiectivelor Iniţiativei, iar setul de instrumente validate atunci a fost menit să faciliteze şi să accelereze implementarea proiectelor majore de interconectare din regiune. Astăzi putem spune, în mod cert, că Iniţiativa avansează solid şi începe să producă rezultate”, a declarat, la München, ministrul Bogdan Aurescu.

De asemenea, oficialul român a salutat anunţul făcut sâmbătă de secretarul de stat Mike Pompeo privind alocarea de către SUA a sumei de 1 miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, ca semnal important pentru interesul şi sprijinul concrete ale SUA pentru Iniţiativă.

Conform sursei citate, în acest context Bogdan Aurescu a amintit deciziile şi rezultatele importante adoptate şi obţinute de Summitul de la Bucureşti (lista de proiecte prioritare de interconectare, prima ediţie a Forumului de Afaceri, lansarea reţelei de camere de comerţ, iniţierea creării Fondului de Investiţii), precum şi paşii înregistraţi în operaţionalizarea Fondului de Investiţii al Iniţiativei, precum şi prioritatea ce trebuie acordată finanţării şi implementării eficiente a proiectelor prioritare de interconectare.

Masa rotundă cu tema “The Three Seas Initiative: Completing Europe in an Era of Great Power Competition” a fost organizată de Atlantic Council of the United States (ACUS), în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen. Printre alţi vorbitori s-au aflat şi Preşedintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, şi secretarul american al Energiei, Dan Brouillette.

Citiți și De la München, România salută decizia SUA de finanțare cu un miliard de dolari a proiectelor energetice ale Inițiativei celor Trei Mări

Și prim-ministrul Ludovic Orban a salutat sâmbătă, la München, anunțul făcut de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, referitor la decizia administrației americane de finanțare, cu 1 miliard de dolari, a unor proiecte energetice promovate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Șeful Guvernului a salutat acest anunț în cursul unei întrevederi cu generalul James Jones, președinte onorific al reputatului think-tank american Atlantic Council și, totodată, președinte al Jones Group International.

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, reunite sub platforma Inițiativei celor Trei Mări pentru a le consolida independenţa energetică în faţa Rusiei, a anunţat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de stat american Mike Pompeo.

În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat el.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Conferinţa de Securitate de la München: Miniștrii de externe ai României și Turciei au discutat despre cooperarea la Marea Neagră şi pe flancul estic al NATO

Published

on

© MAE

Corespondență de la München

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la München, o întrevedere cu omologul de la Ankara, Mevlut Cavuşoglu, ocazie cu care a subliniat că Turcia este un partener important al României în regiune şi a apreciat evoluţia ascendentă a schimburilor comerciale dintre cele două ţări, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, pe agenda discuţiilor au figurat teme legate de relaţia bilaterală şi aspecte de interes de pe agenda regională şi europeană.

“Cei doi miniştri au evidenţiat interesul de a menţine ritmicitatea reuniunilor bilaterale în cadrul Comisiilor de cooperare economică şi comercială existente între România şi Turcia, fiind convenită organizarea în perioada următoare a unei noi sesiuni. Întrevederea a permis şi un schimb de vederi în ceea ce priveşte evoluţiile regionale, cei doi miniştri remarcând utilitatea şi valoarea adăugată a formatului de consultări trilaterale cu Polonia pe teme de securitate şi salutând proxima reuniune care va avea loc la Varşovia, în luna martie 2020. De asemenea, cei doi oficiali au convenit explorarea creării unor noi astfel de formate”, relatează comunicatul menţionat.

În acest context, oficialul român a subliniat şi importanţa cooperării în domeniul securităţii regionale la Marea Neagră şi pe Flancul Estic al NATO.

“Cei doi miniştri au abordat şi aspecte privind cooperarea la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), în contextul deţinerii, de către România, a mandatului de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei, în primul semestru al acestui an. Totodată, cu ocazia întrevederii, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru continuarea dialogului UE-Turcia, în beneficiul ambelor părţi, cu obiectivul abordării multiplelor provocări comune”, mai punctează sursa citată. 

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la München: NATO trebuie să-și consolideze poziția la Marea Neagră prin abordarea ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Corespondență de la München

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a vorbit, în cadrul unei mese rotunde organizată cu ocazia Conferinţei de Securitate de la München, despre necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din zona Mării Negre, subliniind nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a subliniat importanţa strategică “crucială” a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană şi euro-atlantică.

Ministrul Nicolae Ciucă a punctat faptul că, în condiţiile menţinerii posturii asertive a Rusiei în regiune şi a presiunii asupra întregului flanc estic al NATO, este necesară implementarea unei abordări “coerente şi cuprinzătoare” la nivelul Alianţei, în cadrul acţiunilor actuale şi viitoare de consolidare a posturii aliate de descurajare şi apărare, menţionează sursa citată.

“Ministrul Apărării Naţionale a prezentat poziţia României, deopotrivă geostrategică şi geopolitică, pe flancul estic al NATO, într-o regiune vulnerabilă a Alianţei, şi a subliniat necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din regiunea Mării Negre şi, ca o consecinţă a acestora, nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune prin aplicarea unei viziuni de tip ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”. În acest sens, el a punctat importanţa implementării eficiente a prezenţei aliate adaptate şi a Pachetului de la Washington pentru Marea Neagră, prin participarea tuturor aliaţilor şi implicarea partenerilor regionali, în vederea îmbunătăţirii capacităţii aliate de supraveghere şi cunoaştere a situaţiei şi de intervenţie în caz de necesitate”, se precizează în comunicat.

Potrivit MApN, demnitarul român s-a pronunţat pentru creşterea sinergiei implicării NATO şi Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, în domenii concrete cum sunt contracararea acţiunilor hibride şi a ameninţărilor cibernetice, dezvoltarea mobilităţii militare şi a rezilienţei statelor şi societăţilor din această zonă.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, prezent la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a participat vineri, în calitate de vorbitor principal, la masa rotundă intitulată “The Greater Black Sea Region: Competition for Sea Control or Sea Denial”, organizată de think tank-urile Center for European Policy Analysis (SUA) şi New Strategy Center (România).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending