Connect with us

GENERAL

Cum arata Lantul Slabiciunilor in Europa. Cine datoreaza bani

Published

on

Conform unei analize incont.ro, care citeaza BBC, Italia, Portugalia si Spania sunt tot mai ingrijorate cu privire la obligatiile financiare (de altfel, prea mari pentru a fi acoperite de FMI), iar ciuperca otravitoare tinde sa contamineze tot mai multe natiuni europene. Cat datoreaza insa principalele economii ale lumii la ora actuala? In graficul realizat de ziaristii BBC si preluat de stirileprotv.ro sunt prezentate urmatoarele state: Franta, Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Japonia, Germania, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii.

Franta inregistra la sfarsitul lunii iunie un PIB de 1,8 trilioane de euro si avea datoriile externe in valoare de 4,2 trilioane de euro, adica 235% din PIB si 66.508 euro pe cap de locuitor. A doua mare economie europeana este destul de expusa crizei datoriilor din zona euro. Motivul il reprezinta bancile franceze, care detin procente importante din capitalul Greciei, Italiei si Spaniei. Acest lucru creeaza turbulente pe piata si influenteaza cresterea economica si consumul francezilor, noteaza BBC. Franta are un coeficient de risc mediu.

PIB-ul Spaniei ajungea in iunie anul acesta la 700 de miliarde de euro, iar datoriile externe il depaseau cu mult: 1,9 trilioane de euro (284% din PIB). Spania datoreaza 41.366 euro pe cap de locuitor.

PIB-ul Portugaliei se ridica in iunie la 200 miliarde de euro, iar datoriile externe la 400 de miliarde de euro (adica 251% din PIB). Practic, statul spaniol datoreaza 38.081 de euro pe cap de locuitor si are un coeficient mediu de risc, potrivit datelor BBC.

In ceea ce priveste datoriile Italiei, acestea se ridica la 2 trilioane de euro (163% din PIB), in conditiile in care PIB-ul tarii din Peninsula ajunge la 1,2 trilioane de euro. Italia datoreaza 304 miliarde de euro Frantei si 120 de miliarde de euro Germaniei. Pe lista creditorilor urmeaza Marea Britanie (54,7 miliarde de euro), SUA (34,8 miliarde de euro), Japonia (32,8 miliarde de euro) si Spania (29,5 miliarde de euro).
PIB: 1,2 trilioane de euro
Datorii externe: 2 trilioane de euro (163% din PIB)
Datorii externe pe cap de locuitor: 32.875 euro
Coeficientul de risc: ridicat

Irlanda este datoare Marii Britanii (104,5 miliarde de euro), Germaniei (82 miliarde de euro), Statelor Unite (39,8 miliarde de euro), Frantei (23,8 miliarde de euro) si Japoniei (15,4 miliarde de euro).
PIB: 200 miliarde de euro
Datorii externe: 1,7 trilioane de euro (1.093% din PIB)
Datorii externe pe cap de locuitor: 390.969 euro
Coeficientul de risc: ridicat

Grecia ii este datoare Frantei (41,4 miliarde de euro), Germaniei (15,9 miliarde de euro), Marii Britanii (9,4 miliarde de euro), Portugaliei (7,5 miliarde de euro), SUA (6,2 miliarde de euro) si Italiei (2,8 miliarde de euro). Statul elen este dator vandut tarilor din zona euro. De altfel, acesta face parte din cele trei tari care au primit un bailout.

Germania datoreaza peste 200 de miliarde de euro Frantei si Italiei. Cele mai mari expuneri le are pe Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania. Daca una din aceste state intra in default, Germania se prabuseste, scriu cei de la BBC.
PIB: 2,4 trilioane de euro
Datorii externe: 4,2 trilioane de euro (176% din PIB)
Datorii externe pe cap de locuitor: 50.659 euro
Coeficientul de risc: scazut

Marea Britanie este datoare Statelor Unite (578 miliarde de euro) si Germaniei (379 miliarde de euro).
PIB: 1,7 trilioane de euro
Datorii externe: 7,3 trilioane de euro (436% din PIB)
Datorii externe pe cap de locuitor: 117.580 euro
Coeficientul de risc: scazut
Cat despre a treia mare economie a lumii (Japonia), aceasta datoreaza peste 22 miliarde de euro Americii, Frantei (107 miliarde de euro), UK (101 miliarde de euro) si Germaniei (42,5 miliarde de euro).
PIB: 10,8 trilioane de euro
Datorii externe: 10,9 trilioane de euro (101% din PIB)
Datorii externe pe cap de locuitor: 35.156 euro
Coeficientul de risc: scazut

SUA datoreaza peste 800 de miliarde de euro Marii Britanii, insa pe lista creditorilor Statelor Unite se numara si Franta, Germania, Japonia si Spania.
PIB: 4,1 trilioane de euro
Datorii externe: 2 trilioane de euro (50% din PIB)
Datorii externe pe cap de locuitor: 15.934 euro
Coeficientul de risc: scazut

Analiza integrala, pe stirileprotv.ro

Sursa foto: invest2success.blogspot.com

 

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

GENERAL

Pașaportul românesc, unul dintre cele mai „mobile” pașapoarte de la nivel mondial, potrivit Indicelui Henley Passport

Published

on

© Calea Europeană

Pașaportul românesc este unul dintre cele mai „mobile” pașapoarte de la nivel mondial, potrivit Indicelui Henley Passport, situându-se pe locul 17 în clasamentul privind accesibilitatea globală, relatează RFI

Pentru unii oameni, un pașaport este un portal către lumea întreagă. Pentru alții, aceasta este o, însă, o barieră în calea libertății de călătorie pe care o caută. 

Potrivit Indicelui Henley Passport, de 16 ani cel mai riguros și sofisticat instrument de măsurare a accesului în alte țări de la nivel global, paşaportul japonez se clasează în 2021, pentru al 4-lea an consecutiv, pe primul loc. Franţa pierde două locuri şi se regăseşte pe poziţia a 6-a în timp ce România este pe un onorabil loc 17 mondial. Astfel, cu un paşaport nipon se poate intra fără viză 191 de țări. Locul 2 mondial este ocupat de Singapore, cu 190 de „porți”, iar locul trei revine la egalitatea Germaniei și Singapore, cu 189 de posibilităţi de călătorie fără viză. Franţa este pe locul 6 mondial, alături de Irlanda, Olanda, Portugalia şi Suedia. Paşapoartele acestor ţări permit voiaje fără viză în 186 de state diferite. Americanii urmează imediat după, pe locul 7. In fine, pe locul 17 mondial regăsim paşaportul românesc care deschide porţile la 172 de ţări în timp.

La codul clasamentului Henley se află Afganistan, al cărui pașaport asigură călătorii fără viză doar în 26 de ţări.

Acesta depășește un clasament simplu al pașapoartelor pentru a vă oferi o imagine aprofundată a libertății individuale de călătorie, inclusiv țările pe care le puteți accesa și cu ce tip de viză, schimbările suferite de pașapoarte în ultimii 16 ani, comparații între pașapoarte, explicații privind nivelul de acces al unui anumit tip de pașaport și tipul de documente suplimentare care ar îmbunătăți mobilitatea individuală. 

Clasamentul nu ține cont de restricțiile de călătorie impuse de pandemia de coronavirus. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi30 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE2 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D2 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

INTERNAȚIONAL4 hours ago

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL3 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării

Advertisement
Advertisement

Trending