Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum arată noul Parlament European: Peste jumătate dintre eurodeputați sunt membri noi, iar 40% sunt femei, înregistrându-se cea mai mare prezență a acestora de la primele alegeri europene prin sufragiu universal

Published

on

Majoritatea membrilor noului Parlament European, reunit la Strasbourg pentru prima dată în noua formulă, nu au mai deținut până acum postul de europarlamentar, iar femeile sunt mai numeroase decât în legislatura trecută, deși încă se află în minoritate, anunță AFP într-o analiză a structurii noului Legisativ european, citat de Agerpres.

Dintre cei 748 de eurodeputați care au fost învestiți marți (trei aleți catalani sunt împiedicați să-și înceapă mandatul de autoritățile spaniole), 436 nu fost niciodată membri ai Parlamentului European, adică aproximativ șase din zece, conform unei baze de date a AFP. Din cei 312 europarlamentari care vin cu bagajul experinței în acestă funcție, marea majoritate, și anume 293 au avut mandate și în ciclul legislativ precedent (2014-2019).

Slovacia este țara care a trimis în Parlamentul European cele mai mutle figuri noi, 85%. Pe locul doi se clasează Suedia (80%), urmată de Franța (69%). La polul opus, Malta este statul care a trimis doar 33% europarlamentari noi.

Dintre grupurile parlamentare, șapte la număr, cu unul mai puțin față Legislativul european precedent, Identitate şi democraţie (extrema dreaptă) are cei mai mulţi eurodeputaţi noi (81%), urmat de Verzi şi de Liberali (”Renew Europe”), cu 69% fiecare. Cele două grupuri istorice din Parlamentul European, creştin-democraţii (PPE) şi social-democraţii (S&D) sunt cele care s-au reînnoit cel mai puţin, 41% şi respectiv 51%.

În ceea ce privește respectarea egalității de gen, femeile reprezintă 40% din numărul eurodeputaților din noul Parlament European, înregistrându-se astfel cea mai mare proporție de femei de la primele alegeri europene prin sufragiu universal direct, din 1979. La momentul respectiv, doar 16% dintre eurodeputaţi erau femei. Această rată a crescut scrutin după scrutin, ajungând la 37% în 2014.

În acest an, şase ţări au trimis la Strasbourg un contingent paritar – Franţa, Austria, Slovenia, Letonia, Malta şi Luxemburg. Alte două ţări au trimis chiar mai multe femei decât bărbaţi – Suedia (55%) şi Finlanda (54%).

Ciprul este singura ţară care nu a trimis nicio femeie în Parlamentul European. Slovacia (15%), România (22%) şi Grecia (24%) se numără printre ţările în care proporţia femeilor este destul de redusă, notează AFP.

Verzii şi liberalii sunt grupurile cele mai apropiate de paritate, cu respectiv 53% şi 47% femei. Dreapta eurosceptică a Conservatorilor şi reformiştilor europeni (32%) şi PPE (34%) sunt cel mai departe de acest echilibru.

Media de vârstă în noul Legislativ ste de 50 de ani, apropiindu-se de cea din precedentele opt cicluri legisaltive.

Lituanienii, cu o vârstă medie de 60 de ani, sunt cei mai vârstnici, în timp ce maltezii (44 de ani) sunt cei mai tineri. Eurodeputaţii germani, francezi şi italieni (49 de ani) sunt uşor sub media PE.

În ceea ce priveşte grupurile, dreapta europeană este cea mai în vârstă (55 de ani), iar Verzii sunt cei mai tineri (47 de ani).

Ecologista daneză Kira Marie Peter-Hansen a devenit, la 21 de ani, 4 luni şi nouă zile, cea mai tânără eurodeputată din istorie, doborând recordul unei alte ecologiste, nemţoaica Ilka Schroeder, aleasă în 1999.

La polul opus, fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi este, la cei 82 de ani, cel mai în vârstă membru al Parlamentului European.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Fact-checking Day. Parlamentul European reamintește cetățenilor importanța verificării informațiilor în contextul COVID-19: Răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase în astfel de perioade

Published

on

Parlamentul European a făcut joi apel la cetățeni să acorde o atenție deosebită dezinformării online, reamintind că verificarea informațiilor este crucială pentru limitarea pandemiei de coronavirus.

”Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea ştirilor false şi a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei”, atrage atenţia Parlamentul European într-un comunicat, citat de Agerpres, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor (Fact-checking Day), marcată la 2 aprilie.

”În timp ce mulţi duc o luptă asiduă pentru a salva vieţi, organizaţiile din domeniul sănătăţii şi cei care verifică veridicitatea informaţiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizaţii şi persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

De altfel, instituțiile europene au avertizat în mod repetat ”în ceea ce privește riscurile legate de tentativele de dezinformare și de escrocheriile online. Pentru a sprijini informațiile veridice și fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziția publicului informații cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19”, mai precizează Parlamentul European în comunicat.

”Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declaraţii false provin de la actori din apropierea dreptei <<alternative>> din SUA, ai Chinei şi ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice”, subliniază legislativul european.

Vicepreşedinta Parlamentului European Katarina Barley (grupul S&D, Germania) solicită tuturor cetăţenilor comunitari să acorde o atenţie deosebită dezinformării online.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor, reamintim cetăţenilor importanţa verificării informaţiilor şi oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanţarea socială şi spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea ştirilor false şi a manipulării”, a precizat eurodeputatul, citată în comunicat.

Aceasta a subliniat că ”în astfel de perioade, viaţa noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autorităţile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase. Este important ca instituţiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna integrităţii fizice a oamenilor”.

Katarina Barley a precizat de asemenea că Parlamentul European ”lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în faţa crizei şi pentru a le arăta cetăţenilor noştri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului Othmar Karas (PPE, AT) a insistat că ”afirmațiile false sunt ușor de verificat. Dovada solidarității UE este ușor de găsit. UE are competențe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre și UE în ansamblul său caută modalități de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenți medicali și medici germani se ocupă de pacienți aduși din Italia sau Franța. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecție Italiei și Spaniei. Austria și Franța au trimis Italiei milioane de măști.”

”Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanțarea sistemelor de sănătate, a asistenței medicale sau a acțiunilor de prevenție a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituții ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalități eficiente și rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienți, de personal medical sau de persoane care își pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei.”, a adaugat acesta.

Vicepreședintele Karas a adăugat că „într-o astfel de criză, verificarea informațiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când ii corectam pe cei care greșesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetățenii europeni și societatea democratică pe care am creat-o.”

Continue Reading

Dan Motreanu

Covid-19: Eurodeputatul Dan Motreanu, scrisoare către Comisia Europeană prin care solicită sprijinirea sectorul agroalimentar din România pentru evitarea unei crize

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) solicită Comisiei Europene să sprijine prin măsuri de criză sectorul agroalimentar din România și Uniunea Europeană pentru evitarea unei crize alimentare, potrivit unei postări pe Facebook. 

„În prezent, sectorul agricol se confruntă cu reducerea cererii din partea sectorului restaurantelor, hotelurilor, fast-food-urilor și cafenelelor, iar forța de muncă necesară pentru activitățile agricole este în scădere. Perturbarea liberei circulații a produselor agricole: a semințelor, îngrășămintelor, pieselor de schimb în Uniune, dar și din țările terțe, generează, de asemenea, un impact negativ asupra sectorului agroalimentar. Fermierii au nevoie să știe că sunt sprijiniți pentru a produce în continuare alimente de bună calitate, care să ajungă la timp pe mesele tuturor cetățenilor europeni, la un preț accesibil”, precizează Dan Motreanu. 

Politicianul PNL informează că, într-o scrisoare pe care i-a adresat-o comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, susținută și semnată de peste 20 de colegi eurodeputați, a subliniat că în România și celelate state membre UE funcționarea continuă și eficientă a lanțului de aprovizionare agroalimentar este „esențială pentru asigurarea securității și siguranței alimentare și evitarea unei crize alimentare”.

„Avem nevoie de decizii urgente și eficiente care să vină în sprijinul agricultorilor europeni. Măsurile adoptate până acum sunt utile, dar insuficiente. Pentru a preveni o deteriorare semnificativă a prețurilor și a evita instabilitatea în piața agricolă ne trebuie decizii curajoase, excepționale, utilizând instrumentele din cadrul politicii agricole comune, care au fost implementate și în timpul altor crize. Avem nevoie, spre exemplu, de despăgubiri pentru producătorii de fructe și legume, chiar dacă nu sunt organizați în asociații sau de sprijin pentru depozitarea privată în sectorul laptelui și al produselor lactate”, susține eurodeputatul. 

Dan Motreanu explică că, în funcție de amploarea pierderilor, de caracterul sezonier al producției și de caracteristicile specifice ale fiecărui sector, măsurile excepționale vor reprezenta instrumente importante de stabilizare a veniturilor fermierilor din toate sectoarele afectate. Astfel, spune acesta, măsurile trebuie să fie flexibile pentru a permite statelor membre să le maximizeze utilizarea în funcție de specificul lor național.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European convoacă o nouă sesiune extraordinară pentru 16-17 aprilie, declarându-se pregătit să voteze orice măsuri necesare pentru gestionarea COVID-19

Published

on

© European Union

Președintele Parlamentul European, David Sassoli, și liderii grupurilor politice au decis să organizeze o sesiune plenară extraordinară pentru a continua activitatea cu privire la măsurile speciale de combatere a pandemiei, legislativul european afirmând că este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.

Decizia anunțată printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro intervine după ce Comisia Europeană a lansat joi un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor. Tot joi, executivul european a decis mobilizarea a 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE.

În cadrul reuniunii la distanță din dimineața zilei de joi, Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice (Conferința președinților) au convenit să convoace o sesiune plenară extraordinară joi 16 și vineri 17 aprilie la Bruxelles, informează sursa citată.

Parlamentul European, pregătit să voteze orice propuneri necesare pentru gestionarea consecințelor pandemiei

Agenda sesiunii cuprinde o dezbatere cu Consiliul și Comisia și un vot privind o rezoluție referitoare la o acțiune coordonată a UE de combatere a pandemiei COVID 19 și a consecințelor acesteia.

De asemenea, Parlamentul European este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.

Conferința președinților a actualizat calendarul activităților PE introducând date suplimentare pentru reuniunile la distanță ale organelor de conducere ale PE, ale comisiilor și ale grupurilor politice. Puteți găsi acest calendar aici.

Situația din Ungaria

Liderii grupurilor politice și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile de urgență adoptate recent în Ungaria. Majoritatea grupurilor au solicitat președintelui Sassoli să transmită aceste preocupări într-o scrisoare adresată Comisiei, prin care să-i solicite să evalueze situația și să ia în considerare activarea procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Această procedură ar permite UE să se asigure că valorile fundamentale europene nu sunt expuse riscurilor.

Măsurile de precauție actuale adoptate de Parlamentul European pentru a limita răspândirea COVID-19 nu afectează activitatea legată de prioritățile legislative ale instituției. Activitățile de bază sunt reduse, dar sunt menținute pentru a asigura menținerea funcțiilor legislative, bugetare și de control ale instituției.

Parlamentul a decis să introducă un sistem alternativ de vot la distanță. Din motive legate de sănătatea publică, acesta va permite organizarea voturilor cu garanții adecvate pentru a se asigura că voturile membrilor sunt individuale, personale și gratuite.

Reamintim că sub auspiciile acelorași proceduri, Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară la 26 martie în care a dat undă verde celor trei propuneri aflate pe agendă, vizând pachetul economic menționat, extinderea domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE și încetarea ”zborurilor-fantomă” cauzate de epidemia de COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending