Connect with us

NATO

FOTO&VIDEO | Cum arată și cum funcționează corvetele multirol pe care Naval Group, lider european în sisteme navale militare, vrea să le producă pentru România la șantierul de la Constanța

Published

on

Naval Group, compania franceză care este lider european în producerea și integrarea de sisteme navale militare, este una dintre companiile europene care urmărește să obțină cel mai important contract de modernizare și dotare militare a Forțelor Navale Române de anul acesta.

Anul 2018, supranumit în dese rânduri de către ministrul Apărării de la București, Mihai Fifor, drept un an al Marinei Române, are pe agendă o licitație importantă pentru obiectivele de modernizare ale Armatei Române pornite prin angajamentul și alocarea a 2% din PIB pentru Apărare începând cu anul 2017 și dovedite prin achiziții de marcă precum sistemul de apărare antiaeriană Patriot, rachetele HIMARS sau transportoare blindate de tip 8×8.

FOTO: Adrien Daste – Naval Group

Naval Group, alături de companii similare din Olanda, Germania și Italia, vor lua parte în această toamnă la o licitație pentru a obține contractul cel mai important pentru modernizarea Forțelor Navale Române prin producerea a patru corvete multifuncționale pe șantier românesc și utilizarea off-set-ului acestora pentru modernizarea celor fregate din dotarea României pentru a adapta forțele naționale la provocările din regiunea Mării Negre.

Jucător global prezent pe patru continente și 18 țări, Naval Group propune României un produs integrat de patru corvete multirol de tip Gowind 2500. Compania se poziționează ca fiind singura de profil din Europa care asigură deopotrivă platforma-șantier pentru construcția corvetelor precum și echiparea sistemului de combat. Mai mult, compania deținută în proporție de 65% de statul francez și 35% de Thales se prezintă ca unica entitate de profil ce livrează transfer complet de tehnologie (ToT) către clienții săi și care asigură pachetul complet de servicii pe durata întregului ciclu de viață a unei nave: design, producție, mentenanță, upgrade și deconstrucție.

Ce propune, concret, Naval Group pentru România?

În propunerea înaintată României pentru producerea celor patru corvete Gowind 2500, Naval Group își asumă sarcina design-ului navelor, dezvoltarea sistemului de combat și managementul acestuia, arhitectura sistemului de luptă și transferul de tehnologie și know-how către industria românească. Termenul estimativ de finalizare a construcției unei astfel de nave este de 36 de luni.

Trebuie menționat că Naval Group a dezvoltat deja, și în acest sens, un parteneriat cu Șantierul Naval Constanța, locul unde vor fi produse corvetele multifuncționale, această fiind o solicitare expresă a României, în calitate de cumpărător: navale să fie produse pe șantier românesc.

FOTO: Adrien Daste – Naval Group

Dimensiunea industrială este un aspect esențial în această ecuație. În complementaritate cu solicitarea și interesul strategic al României de a-și dezvolta industria națională de apărare, corvetele construite de Naval Group sunt conceptualizate pentru a fi construite în parteneriat cu industria destinatară în plan local, contribuind la ideea unei suveranități industriale.

O atenție aparte este acordată și dimensiunii autonomiei strategice, ținând cont de mentenanța necesară pentru aceste corvete. În propunerea Naval Group este cuprins și un argument de autonomie strategică pentru România: construirea unui centru de mentenanță și instructaj în România care să se ocupă de mentenanța și upgradarea, la nevoie, a celor patru corvete.

Cum arată și funcționează corvetele multirol Gowind 2500?

Potrivit companiei, Gowind 2500 sunt navele militare prin care Naval Group răspunde la provocările de securitate și apărare specifice secolului al XXI-lea cu performanțe și caracteristici de apărare anti-aeriană, la suprafață și anti-submarin.

Corvetele propuse de compania franceză sunt dotate cu sisteme de combat de ultimă generație de tip SETIS, cu un modul de inteligență și senzori panoramici (PSIM), dar și cu soluții de luptă anti-submarin cu rachete torpilă de tip MU90 și CANTO.

Sistemele SETIS furnizează, potrivit companiei, cele mai bune instrumente de management și luare a deciziilor în situații de criză, asigurând supremație în fața amenințărilor de tip convențional ori asimetric.

Elementele constructive ale corvetelor multirol Gowind 2500 sunt propuse a fi construite separat și ulterior integrate modular.

Corpul de navă în care sunt amplasați modulul de inteligență și senzorii panoramici (PSIM) și care reprezintă spațiul de comandă al navei este construit separat de arhitectura și scheletul generale ale navei, ele fiind ulterior integrate.

Sistemul PSIM este proiectat pentru a îmbunătăți performanța operațională a navei, dar și pentru a permite companiei să realizeze transferul de tehnologie către client. De asemenea, PSIM este creat să optimizeze capabilitățile de luptă de suprafață ale navei printr-un radar și senzori de detectare de 360 de grade.

Primul astfel de sistem a fost integrat în corveta Gowind 2500 construită de Naval Group pentru forțele navale ale Egiptului.

Soluțiile de luptă anti-submarin propuse de Naval Group pentru echiparea corvetelor Gowind 2500 provin din două categorii, conform companiei.

MU90 sunt torpile produse în baza unei cooperări franco-italiene și sunt capabile să contracareze orice submarin convențional sau de tip nuclear. MU90 au fost utilizate în exerciții militare de peste 250 de ori și sunt produse în peste 1.000 de unități, conform datelor Naval Group.

În ceea ce privește soluțiile CANTO, acestea sunt proiectate pentru a proteja navele de suprafață precum corvetele Gowind 2500 împotriva tuturor generațiilor de torpilă. Principiul lor de funcționare este determinat de o acționare independentă față de torpila ofensivă, generând în cele din urmă pierderea de energie a acesteia.

Aceleași corvete, produse de Naval Group pentru Egipt și Malaezia

Corvetele cu care Naval Group speră să intre pe piața românească cu argumentul construirii în șantier local și în parteneriat cu industria destinatară sunt deja în procedură de finalizare și operaționalizare în două țări cu care compania colaborează: Egipt și Malaezia.

Naval Group s-a angajat să producă, asemenea ca și în cazul propunerii pentru România, patru corvete Gowind 2500 pentru Egipt și șase pentru Malaezia.

Proiectul aferent cu Egipt a fost demarat în 2014, prima corvetă fiind livrată anul trecut, în 2017.

În privința Malaeziei, proiectul a fost lansat în anul 2012 și este așteptat să fie finalizat în anul 2018, întrucât guvernul malaezian a dorit o echipare cu sisteme specifice de luptă, compatibile cu dotarea forțelor malaeziene.

Prezența Naval Group în alte țări NATO

Procesul de modernizare și dezvoltare a forței militare a României parcurge un traseu favorabil, luând în considerare atât profilul de furnizor de securitate pe care Bucureștiul și-l asumă pe flancul estic al NATO, cât și respectarea criteriilor de repartizare echitabilă a sarcinilor la nivel aliat, îndeosebi alocarea a 2% din PIB pentru Apărare și cheltuirea a cel puțin 20% din bugetul aferent pentru înzestrare militară.

Corvetele multirol ale companiei franceze nu au fost până în prezent destinate unei țări NATO, deși ele sunt construite pentru a fi interoperabile cu sistemul naval al Alianței. Cu toate acestea, Naval Group este prezentă în patru țări NATO – Belgia, Olanda, Norvegia și Spania -, producând pentru aceste țări vase pentru deminare (Belgia și Olanda), șase vase de patrulare (Norvegia) și trei generații de submarine SSK (Spania).

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Miniștrii Apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles, pregătind măsuri dacă Rusia nu revine la respectarea Tratatului INF: Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor

Published

on

©️ NATO

Cei 29 de miniștri ai Apărării din țările NATO se reunesc miercuri și joi la Bruxelles cu o agendă extrem de sensibilă în care subiectul central este pregătirea Alianței pentru încetarea aplicării Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), încheiat de Washington şi Moscova în 1987 și care a reprezentat un pilon al arhitecturii de securitate europene prin prisma echilibrului strategic pe care l-a determinat.

“Cerem Rusiei să urmeze calea responsabilă”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în tradiționala conferință pre-ministerială adăugând că aliații intenționează să organizeze o reuniune a Consiliului NATO-Rusia săptămâna viitoare pentru a discuta din nou această problemă.

Stoltenberg a anunțat că miniștrii Apărării aliați vor lua decide pașii următori pe care NATO îl va adopta în cazul în care Rusia nu va reveni la respectarea completă și verificabilă a Tratatului INF.

Răspunsul nostru va fi defensiv, măsurat și coordonat. Nu vom reflecta ceea ce face Rusia. Nu intenționăm să lansăm noi rachete nucleare terestre în Europa. Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor. Dar, pe măsură ce Rusia desfășoară noi rachete, trebuie să ne asigurăm că descurajarea și apărarea noastră rămân credibile și eficiente”, a mai spus secretarul general aliat, potrivit transcrierii oficiale a declarațiilor sale.

Cu cinci săptămâni înainte de expirarea termenului impus de SUA și de NATO la 2 februarie 2019 pentru ca Rusia să revină la respectarea acordului din 1987 este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, în condițiile în care Duma de Stat a Federației Ruse a votat proiectul de lege privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), iar Ministerul de Externe de la Moscova a comparat situația actuală cu criza rachetelor din Cuba.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Citiți și 
Reuters: NATO va recunoaște spațiul cosmic ca domeniu operațional de luptă. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Londra din luna decembrie
NATO: Pentru al treilea an consecutiv, România alocă 2% din PIB pentru Apărare. Cheltuielile militare ale europenilor, în creștere pentru al cincilea an la rând

La reuniunea de la Bruxelles de miercuri și de joi, miniștrii țărilor NATO vor adopta prima politică spaţială din istoria Alianței Nord-Atlantice, vor analiza eforturile pentru atingerea ţintei alocării de 2% din PIB pentru apărare şi vor discuta despre provocările pentru securitate implicate de noile tehnologii. De asemenea, este de aşteptat să fie abordat şi subiectul escaladării tensiunilor dintre Washington şi Teheran din ultimele săptămâni. 

 

Continue Reading

NATO

NATO: Pentru al treilea an consecutiv, România alocă 2% din PIB pentru Apărare. Cheltuielile militare ale europenilor, în creștere pentru al cincilea an la rând

Published

on

România respectă, pentru al treilea an consecutiv, criteriile NATO privind apărarea comună, alocând 2% din PIB pentru bugetul destinat Apărării și în anul 2019, în timp ce cheltuielile militare ale aliaților europeni și Canadei vor crește cu 3,9% anul acesta, a anunțat secretarul general Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaintea unei reuniuni cu decizii importante pentru securitatea euro-atlantică a miniștrilor Apărării, Stoltenberg a prezentat progresul înregistrat de aliați în ce privește distribuția echitabilă a sarcinilor, principiul burden sharing prin care președintele american Donald Trump insistă de la instalarea sa în funcție ca fiecare aliat să îl respecte și să aloce cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

”Astăzi prezentăm pentru prima dată cifrele pentru 2019 privind cheltuielile de apărare și pot să anunț că creșterea reală pentru 2019 este de 3,9% pentru aliații europeni și Canada”, a declarat secretarul general. El a subliniat că aliații și-au sporit pentru al cincilea an la rând cheltuielile pentru apărare.

“Până la sfârșitul anului viitor, aliații europeni și Canada vor adăuga un total cumulat de peste o sută de miliarde de dolari din 2016 încoace”, a spus el.

În ce privește România și datele furnizate de Ministerul Apărării Naționale către Alianța Nord-Atlantică, țara noastră alocă în 2019 un procent de 2,04% din PIB pentru Apărare, fiind unul dintre cei șapte aliați NATO care respectă principiul de 2%, alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

Cifrele publicate cu privire la România întăresc parcursul în această privință al țării noastre, însă nici în 2017 și 2018, procentul de 2% din PIB alocat Apărării nu a fost cheltuit în întregime, România ratând cu puțin această țintă.

Citiți și România în raportul NATO 2018: Al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianței și al 3-lea în ce privește înzestrarea

La 15 ani de la aderarea la NATO, România se află printre țările care au continuat să își majoreze contribuțiile și cheltuielile de apărare, conform raportului anual al Alianței Nord-Atlantice dat publicității în martie 2019 și valabil pentru 2018.

Cu toate acestea și deși România și-a asumat că începând cu anul 2017 va cheltui 2% din PIB pentru Apărare, 2018 a fost al doilea an în care Bucureștiul a ratat această țintă, cheltuind în jur de 1,9%. În schimb, România a fost, în 2018, al treilea aliat din cadrul NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar (34%) în anul 2018 pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare.

Cu doi ani în urmă, în 2017, Româniaa fost  statul membru NATO care a investit cei mai mulți bani din bugetul său militar pentru modernizare și înzestrare (33%).

 

Continue Reading

NATO

Reuters: NATO va recunoaște spațiul cosmic ca domeniu operațional de luptă. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Londra din luna decembrie

Published

on

© NATO

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să recunoască spaţiul cosmic ca domeniu de luptă în acest an, au afirmat patru înalţi diplomaţi, parţial pentru a arăta preşedintelui american Donald Trump că NATO este relevantă şi că se adaptează noilor ameninţări, după ce el a semnat crearea unei Forţe Spaţiale a SUA, relatează Reuters, înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării din țările aliate care are loc la Bruxelles în perioada 26-27 iunie.

Decizia NATO, care ar urma să fie asumată formal la summitul liderilor euro-atlantic din 3-4 decembrie de la Londra, va recunoaşte oficial că pot fi duse războaie şi în spaţiul cosmic şi că nu există doar confruntări terestre, aeriene, maritime sau cibernetice. Asemenea cutumei, mai înainte miniştrii apărării din NATO ar urma să cadă de acord asupra unei largi politici spaţiale.

“Există un acord conform căruia spaţiul cosmic ar trebui declarat domeniu, iar summitul de la Londra este cel mai bun loc de a oficializa acest lucru”, a spus la sfârşitul săptămânii trecute un înalt diplomat al NATO implicat în discuţii, care a atras totuşi atenţia că munca tehnică este încă în desfăşurare, relatează Agerpres.

Diplomaţii NATO neagă că Alianţa ar fi pe picior de război în spaţiul cosmic, dar spun că a-l declara pe acesta ca fiind un domeniu operațional ar declanşa o dezbatere în jurul ideii dacă NATO ar trebui în cele din urmă să folosească arme spaţiale care pot doborî rachete inamice sau sisteme de apărare aeriană sau care pot distruge sateliţi.

Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare ar putea ajuta la a-l convinge pe Trump că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, precum și forța în spațiu a Rusiei au precizat diplomaţii.

În prezent, țările membre NATO deţin 65% din sateliţii din spaţiu, iar decizia privind o desemnare a spațiului cosmic ca domeniu operațional de luptă ar avea loc la trei ani distanță după ce aliații, la summitul de la Varșovia, au recunoscut și spațiul cibernetic ca domeniu de apărare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending