Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Cum au reacționat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE după alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene: ”Putem fi mândri de Europa!”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Liderii europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, au felicitat-o marți seară pe Ursula von der Leyen, candidata pe care șefii de stat sau de guvern au susținut-o în unanimitate pentru a prelua șefia Comisiei Europene, funcție pentru care a fost aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită, numai 383 de voturi pentru dintr-un necesar de 374.

Merkel, cea care se poate mândri cu succesul politic al numirii primului german în fruntea Comisiei după 52 de ani, a spus că von der Leyen este o europeană “convinsă şi convingătoare”, exprimându-şi totodată satisfacţia că o reprezentantă a Germaniei preia conducerea executivului european.

“Cu ea, pentru prima dată va fi o preşedintă a Comisiei Europene şi, după peste 50 de ani, un german în fruntea executivului european. Mă bucur pentru asta, deoarece ea va fi o şefă europeană convinsă şi convingătoare a Comisiei Europene”, a declarat cancelarul german într-un comunicat, citat de AFP.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia și Emmanuel Macron, cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

“Felicitări Ursula von der Leyen! Astăzi Europa are chipul dumneavoastră. Cel al angajamentului, ambiţiei şi progresului. Putem fi mândri de Europa. Vom fi alături de dumneavoastră pentru a o face să avanseze”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter, după ce fostul ministru german al apărării Ursula von der Leyen a fost aleasă în noua funcţie de parlamentarii europeni.

Reacții au venit și din partea președintelui Klaus Iohannis, a premierului portughez Antonio Costa, dar și a președințiilor Comisiei Europene și Consiliului European.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Premierul social-democrat portughez a arătat că așteaptă să lucreze cu noua ”echipă a Comisiei Europene la implementarea agendei strategice progresive a Uniunii Europene asupra căreia Ursula von der Leyen s-a angajat pentru următorii cinci ani”. Totodată, Costa a spus că următoarea prioritate a Uniunii Europene trebuie să fie adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a postat un mesaj pe Twitter în limbile franceză, germană și engleză pentru a saluta alegerea succesoarei sale, cea care a vorbit în aceleași trei limbi marți la dezbaterea din Parlamentul European.

”Felicitări Ursula von der Leyen! În sfârșit, avem o femeie la conducerea Comisiei Europene. Aceasta este o responsabilitate uriașă și o provocare. Sunt sigur că vei fi o președintă excelentă. Bine ai venit acasă”, a scris Juncker.

 

”Felicitări Ursula von der Leyen. Felicitări Europa”, scris și Donald Tusk, președintele Consiliului European, pe Twitter. Anterior, acesta apreciase și discursul și dezbaterea pe care von der Leyen a avut-o marți cu membrii Parlamentului European.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Published

on

© European Commision/ Twitter

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.

”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”

Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și  să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Citiți și:România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

© Wikipedia

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă. 

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm. 

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.

De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.

 


Context

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputat și fost primar al orașului Dubrovnik, Dubravka Šuica este propunerea Croației pentru poziția de comisar european

Published

on

© Dubravka Suica Website

Croația a devenit miercuri cel de-al 24-lea stat al Uniunii Europene care a trimis Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, propunerea sa de comisar în viitorul executiv european, Dubravka Šuica, fost primar al orașului Dubrovnik și actual membru al Parlamentului European.

Miercuri, prim-ministrul croat Andrej Plenković, a anunțat că o va nominaliza pe europarlamentarul Dubravka Šuica în funcția de viitorul său comisar european, scrie The Parliament Magazine.

Ea este o bună cunoscătoare a unei game largi de teme europene şi sunt sigur că va fi o bună candidată pentru viitoarea Comisie Europeană”, a declarat Plenkovic, citat de agenția de presă croată HINA.

Croația o va nominaliza pe Dubravka Šuica drept comisar în noua Comisie Europeană”, a scris și Šuica, pe contul său de Twitter, distribuind un articol de presă dedicat acestui subiect.

Aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

Până în prezent, 24 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 24 de propuneri, doisprezece sunt femei, inclusiv Portugalia și România, care au transmis două propuneri, un bărbat și o femeie. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Franța, Italia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019. Potrivit celor mai recente informații, Belgia ar urma să îl nominalizeze pe ministrul de Externe Didier Reynders, în timp ce Franța ar putea să o propună pe Florence Parly, actualul ministru al Apărării. Situația Italiei este mai complicată în condițiile crizei politice care are loc la Roma și în urma demisiei guvernului condus de Giuseppe Conte.

Croația este cea de-a 24-a țară care și-a oficializat propunerea/ propunerile de comisar european, în condițiile în care propunerile Germaniei, Spaniei, Olandei sau Danemarcei au rezultat în urma negocierilor dintre liderii europene, Ursula von der Leyen (Germania) fiind aleasă președintă a Comisiei Europene, iar Josep Borrell (Spania) fiind nominalizat oficial pentru poziția de Înalt Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, von der Leyen a promis că Frans Timmermans (Olanda) și Margrethe Vestager (Danemarca) vor ocupa poziții de prim-vicepreședinți în noua Comisie Europeană.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), România (Dan Nica sau Rovana Plumb), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Nouă sunt membri ai Partidului Popular European (PPE- dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Alţi nouă fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques – nouă/ nou), Dan Nica sau Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu) şi Kadri Simson (Estonia – nouă) sunt membre ale familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Krzysztof Szczerski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending