Connect with us

NEWS

Cum au reactionat oficialii romani la abuzurile din Transnistria

Published

on

La inițiativa eurodeputaților PPE, Elena Băsescu și Cristian Preda, Parlamentul European a dezbătut în ședința sa plenara situația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, cu accent pe încălcarea dreptului la educație în limba română în zonă, potrivit EVZ.ro.

elena basescuLa baza discuțiilor a stat o rezoluție redactată de cei doi europarlamentari români, document care atrage atenția asupra abuzurilor și presiunilor făcute de așa-numitele autorități de la Tiraspol asupra școlilor cu predare în limba română. Elena Băsescu a mulțumit în debutul intervenției sale tuturor grupurilor politice pentru susținerea acordată impunerii subiectului pe agenda Parlamentului European.

“Ca autor și ca inițiator al acestei rezoluții, mulțumesc colegilor de la toate grupurile politice că au înțeles gravitatea situației din regiunea transnistreană și că ne-au susținut, pe mine și pe Cristi Preda, să impunem acest subiect pe agenda plenarei”, a declarat Elena Băsescu în plenul Parlamentului European.

Eurodeputatul român a atras atenția asupra intensificării presiunilor și abuzurilor regimului nerecunoscut de la Tiraspol, care vizează cu precădere cele 8 școli cu predare în limba română din regiune, cerând în același timp retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova și înlocuirea lor cu o misiune civilă de menținere a păcii. Elena Băsescu a amintit despre evoluțiile de ultimă oră care au culminat cu reținerea directorului liceului Lucian Blaga din Tiraspol și a doi angajați ai instituției, precum și a 6 pacificatori din partea Chișinăului. “Provocările regimului de la Tiraspol au culminat ieri cu reținerea și umilirea directorului liceului Lucian Blaga, a 2 angajați, și a șase pacificatori. Aceste tensiuni sunt alimentate și de prezența trupelor rusești în regiune, motiv pentru care am cerut printr-un amendament înlocuirea lor cu o misiune civilă de menținere a păcii”, a arătat europarlamentarul PPE. În finalul intervenției sale, Elena Băsescu s-a arătat dezamăgită de ineficiența formatului de negociere 5+2, făcând apel atât la Uniunea Europeană cât și la premierul Republicii Moldova Iurie Leancă pentru o mai mare implicare în negocieri și apărarea dreptului la educație în limba română în regiunea transnistreană.

“Totodată consider că mult-lăudatul format 5+2 și-a arătat limitele și ineficiența, și el trebuie regândit. Uniunea să devină membru cu drepturi depline, pe picior de egalitate cu Rusia, și să fie mult mai vocală în rezolvarea conflictului transnistrean. În final fac apel și la premierul pro-european Leancă să sprijine mult mai ferm dreptul la educație în limba română’, a concluzionat eurodeputatul român. Cristian Preda consideră că în Moldova, există de mai mulți ani două tendințe politice: una e secesionistă și izolaționistă, susținută de regiuni ca Transnistria sau Găgăuzia, dar și de partidul comuniștilor. Trupele rusești din Moldova nu ar fi altceva decât instrument politic al acestei orientări, conform deputatului. Cealaltă tendință pe care acesta a invocat-o e cea unionistă și pro-europeană susținută de moldovenii care consideră că trebuie să circule fără vize în Uniune și care văd în piața europeană o șansă mai mare decât cea oferită de piața rusă. În ultimii ani, orientarea unionistă a primit încurajări de la Bruxelles și a fost ajutată de unioniștii pro-europeni din România, a arătat deputatul. “Confruntarea dintre cele două tabere are în fundal o altă dispută.Deși oficial suntem parteneri strategici, Rusia nu ne respectă opțiunile și ne tratează ca adversari. Am pierdut deja confruntarea cu Putin în Georgia și în Armenia, suntem într-o poziție foarte proastă în Ucraina. Am putea câștiga măcar în Moldova. Ce ziceți, domnule comisar Fule?” Rezoluția redactată de eurodeputații români Elena Băsescu și Cristian Preda, a fost sprijinită și votată de marea majoritate a deputaților Parlamentului European. Documentul condamnă printre altele și celelalte tendințe separatiste de pe teritoriul Republicii Moldova, în special din Găgăuzia, și solicită Uniunii Europene accelerarea procedurilor care să ducă la semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova și la liberalizarea regimului de vize într-un timp cât mai scurt.

renate weberRenate Weber: În Transnistria, educația trebuie depolitizată, hărțuirile împotriva școlilor în limba română trebuie să înceteze

Eurodeputata PNL (ALDE) Renate Weber consideră necesar ca o delegație a Parlamentului European “să meargă în Transnistria pentru a se asigura că exercitarea dreptului fundamental la educație revine la normal“.

În Transnistria, intimidările și abuzurile au escaladat într-un mod alarmant. Situația politică din zonă, așa complicată cum este, nu ar trebui să afecteze copiii, părinții, profesorii și școlile. Educația trebuie depolitizată, iar hărțuirile de orice tip împotriva instituțiilor de învățământ în limba română trebuie să înceteze” – a atras atenția Renate Weber, în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European, citata de CVLpress.ro.

Discriminarea fățișă îmbracă forme tot mai amenințătoare. Școlilor românești le-au fost blocate conturile, iar directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol a fost arestat miercuri. Motivul? A adus de la Ministerul Educației din Chișinău salariile colegilor săi, în moneda oficială a Republicii Moldova, ceea ce a fost considerat infracțiune, iar salariile au fost confiscate ca fiind <valută nedeclarată>” – a explicat europarlamentarul PNL, care consideră că “este inacceptabil ca dreptul la educație să fie folosit ca instrument de negociere și presiune în jocurile geo-politice ale autorităților auto-proclamate din regiunea transnistreană“.

Locuitorii acestei regiuni, care sunt cetățeni ai Republicii Moldova, vor să le fie respectate drepturile, inclusiv dreptul la educație în singura limbă oficială a statului moldovenesc – limba română“, a continuat Renate Weber, purtătoare de cuvânt a grupului ALDE în materie de libertăți civile.

macovei monicaMacovei: Să nu lăsăm Rusia să îşi facă poftele în Transnistria

„Să nu lăsăm Federaţia Rusă să îşi facă poftele! Să nu lăsăm şcolile de limba română din regiunea separatistă Transnistria să se închidă! Să nu lăsăm profesorii şi copiii să fie hărţuiţi şi batjocoriţi!”, a scris joi, pe blogul personal, europarlamentarul PDL Monica Macovei.

„Anul trecut, un profesor care preda în limba română în regiunea separatistă Transnistria mi-a spus: ‘Copiii noşti, ca să vină la şcoală să înveţe, merg zeci de kilometri, vin cu riscuri. Unde este siguranţa că el, copilul, va veni neînjosit acasă, că hăinuţa lui va fi întreagă, că nimeni nu-l va împinge şi nu-i va da un ghiont când îl aude că vorbeşte limba română?’

Ieri directorul Ion Iovcev de la liceul de limba română “Lucian Blaga” şi contabila au fost reţinuţi câteva ore sub acuzaţia că au introdus monedă străină (valută). „Valuta” erau leii moldoveneşti pentru plata salariilor profesorilor! Astăzi, directorul şi contabila au stat peste 4 ore la interogatoriu şi au ieşit fără banii de salarii şi fără ştampila liceului. Acum 3 luni, în biroul directorului au intrat ofiţeri ruşi, şi directorul mi-a spus ‘suntem ostatici’. Iar un elev al liceului scria ‘ieri au împrejmuit liceul, iar astăzi au venit să îl aresteze pe director’ a declarat eurodeputatul in plenul PE, potrivit YahooNews.

SUA sustine Chisinaul

Secretarul de Stat american, John Kerry, a efectuat o vizia in luna decembria a anului trecut în capitala R.Moldova, unde a solidaritatea Statelor Unite cu fosta republică sovietică în cadrul parcursului european.

Kerry, a declarat că SUA sunt “alături de Republica Moldova”, felicitând autorităţile moldovene pentru semnarea acordului de asociere cu Bruxelles-ul.

Washingtonul va continua să susţină Chişinăul, a promis Kerry, îndemnând R.Moldova să aplice reformele proeuropene  şi să consolideze statul de drept.

UE incearca sa faciliteze un acord pentru conflictul din Transnistria 

Uniunea Europeana a gazduit in octombrie 2013 o intalnire la Bruxelles intre Republica Moldova si mica republica separatista Transnistria, incercand astfel sa accelereze negocierile pentru a pune capat conflictului, scrie AFP.

“Suntem din ce in ce mai optimisti cu privire la perspectiva unui acord”, a declarat Andrei Dechtchitsia, reprezentantul special al OSCE care a condus negocierile.

Acestea s-au concentrat pe libertatea de circulatie si delimitarea frontierelor de-a lungul raului Nistru, dar nu s-a anuntat nici un progres semnificativ dupa incheierea intalnirii.

1614559_709918689029328_651271791_oTraian Basescu, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, despre conflictele inghetate: Trebuie creată perspectiva de intrare în UE

“E nevoie de o abordare mai consistentă. Nu poţi doar să le inviţi la Asociere dar să le spui că nu e o garanţie că vor intra în UE. Cred că UE trebuie să fie mai puternică în crearea perspectivei de intrare în UE”, a spus şeful statului, citat de caleaeuropeana.ro, in cadrul conferintei de la Munchen din 1 februarie.

“Din toate cele şase state ale Parteneriatului Estic, patru au conflicte îngheţate. Trebuie să găsim o soluţie ca toate aceste state să rezolve pentru totdeauna aceste conflicte îngheţate. Aceste state nu au perspectiva apartenenţei la UE daca nu îşi rezolvă conflictele”, a precizat Băsescu.

 

Flag_of_Transnistria_Republic

Transnistria, o mica fasie de pamant din estul Moldovei, a castigat scurtul razboi de independenta impotriva moldovenilor dupa prabusirea URSS in 1991, dar fara a obtine recunoasterea in comunitatea internationala.

Republica Moldova nu a renuntat la suveranitatea sa asupra Transnistriei, facand din solutionarea acestui conflict o problema critica in eforturile sale de a se apropia de Uniunea Europeana.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Norvegia plănuiește să construiască prima autostradă subacvatică din lume. Planul include cel mai adânc și mai lung tunel de rocă din lume

Published

on

Norvegia dorește să construiască până în 2050 prima autostradă subacvatică din lume, un proiect a cărui valoarea se ridică la 40 de miliarde de dolari, anunță CNN, citat de TVR.

Norvegia este renumită pentru peisajul său natural deosebit, terenul accidentat îngreunâd călătoriile.

Mai mult de 1.000 de fiorduri se găsesc pe coasta de vest a țării scandinave, unde locuiește o treime din populația țării de 5,3 milioane.

Pentru a face o călătorie de 1.100 de kilometri între orașul sudic Kristiansand și Trondheim, în nord, prin coasta de vest, de exemplu, durează în prezent 21 de ore și necesită șapte treceri de feribot.

Guvernul norvegian intenționează să reducă la jumătate acest timp, cu un proiect de infrastructură de 40 de miliarde de dolari, pentru a face ruta fără feribot.

Planul include poduri și cel mai adânc și mai lung tunel de rocă din lume.

Tunelul va fi construit prin fundația de stâncă, în subsolul marin, acesta fiind la o adâncime de 392 metri şi cu o lungime de 27 kilometri.

Cu toate acestea, cel mai ambițios element al proiectului este dezvoltarea unor tuneluri plutitoare, construite la o adâncime de 30 de metri sub apă.

Dacă Norvegia va reuși să ducă la bun final proiectul, aceasta ar putea deveni învingătoare în cursa globală, în contextul în care și China, Coreea de Sud sau Italia dezvoltă proiecte asemănătoare.

Continue Reading

NEWS

Premierul Spaniei Pedro Sanchez convoacă alegeri anticipate pentru 28 aprilie, după doar 8 luni de guvernare

Published

on

Premierul socialist spaniol, Pedro Sanchez, a anunțat vineri convocarea de alegeri legislative anticipate pentru data de 28 aprilie, după numai opt luni de guvernare, anunță Deutsche Welle.

”Am propus dizolvarea parlamentului şi convocarea de alegeri legislative pentru 28 aprilie”, a declarat Sanchez, după o şedinţă de guvern extraordinară, anunț care era așteptat după ce Parlamentul a respins bugetul propus de Guvernul socialist, declanșând o criză legislativă.

Pe 5 martie vor fi dizolvate camerele, iar campania electorală va începe pe 12 aprilie.

”Spania este a cetăţenilor. Decizia le aparţine. Ei vor decide viitorul ţării”, a mai spus prim-ministrul socialist.

”Nu voi renunţa niciodată la dialog. Aşa putem găsi drumul spre rezolvarea crizei. Nu îmi place să mă fac că nu văd, prefer să iau taurul de coarne”, a mai spus acesta, informează Adevărul.ro

Pentru ca bugetul să fi fost aprobat, era nevoie de sprijinul a două partide separatiste catalane, care au solicitat Spaniei să recunoască dreptul regiunii la autodeterminare în schimbul votului.

Procesul celor 12 lideri separatiști, care a început săptămâna trecută la Madrid a provocat nemulțumirile blocului catalan parlamentar. În cele din urmă, Partidul socialist aflat la guvernare a respins solicitările catalanilor, deznodământul fiind respingerea propunerii de buget.

Premierul Pedro Sanchez s-a aflat la conducerea Guvernului spaniol doar opt luni, după ce predecesorul său, conservatorul Mariano Rajoy, a părăsit funcția în urma unui vot de neîncredere.

Guvernul socialist minoritar beneficia de sprijinul partidului Podemos, de extremă stânga, parlamentarii naționaliști basci și 17 deputați catalani separatiști.

Sondajele arată că Pedro Sanchez ar putea obține o largă majoritate a voturilor, dar nici în acest caz socialiștii nu vor putea forma o majoritate în Parlament, chiar dacă vor beneficia de sprijinul Partidului Podemos.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a întâlnit cu militarii români din Grupul de luptă NATO din Polonia care asigură securitatea flancului nord-estic al Alianței

Published

on

Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a întâlnit cu militarii români din Grupul de luptă NATO din Polonia, anunță Ambasada Statelor Unite din România printr-o postare pe pagina oficială de Facebook.

”Acesta le-a mulţumit militarilor americani, britanici, polonezi, croaţi şi români care asigură securitatea flancului Nord-Estic al NATO”, mai este precizat în cadrul postării amintite mai sus.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Luptă din Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate în flancul Nord-Estic al Alianţei alături de partenerii americani, britanici, polonezi şi croați. Batalionul din Polonia, cu baza la Orzysz, la 100 de kilometri de granița cu enclava rusească Kaliningrad, se află sub comandă americană.

Întâlnirea dintre Mike Pompeo și militarii români a avut loc în contextul în care secretarul de Stat american se află la Varșovia, ultima oprire a turneului său diplomatic est-european care a cuprins escale la Budapesta și Bratislava, scopul fiind acela de a anunța revenirea și implicarea Statelor Unite în regiune, pe fondul unei influențe tot mai crescute a Rusiei și Chinei în regiune.

Totodată, acesta va participa la conferința privind “Promovarea unui viitor pașnic și sigur în Orientul Mijlociu”, unde se așteaptă să fie prezenți reprezentanți ai 60 de țări ale lumii, inclusiv reprezentanți ai UE și NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending