Connect with us

CHINA

Cum au tratat marile puteri mondiale marșul de solidaritate al europenilor. Ce lideri au lipsit de la eveniment

Published

on

elysee.fr

elysee.fr

Pe 11 ianuarie, 3.7 milioane de oameni (printre care peste 50 de șefi de stat și de guvern) s-au adunat la Paris pentru a-și exprima solidaritatea față de atentatele care au demonstrat că fenomenul terorist este poate cel mai mare pericol la adresa securității internaționale. Liderii marilor state europene, începând cu președintele-gazdă Francois Hollande, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron sau cel al Italiei, Matteo Renzi, liderii UE (Donald Tusk, Jean-Claude Juncker, Martin Schulz sau Federica Mogherini),  secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, dar și lideri din afara Europei (regele Iordaniei, Abdullah sau premierul israelian, Benjamin Netanyahu) au participat la impresionantul eveniment. Printre șefii de stat participanții s-a aflat și președintele României, Klaus Iohannis.

Cum au fost însă, reprezentate, marile puteri mondiale, SUA, Rusia și China la evenimentul menit să demonstreze unitatea și armonia europeană? Încă din primele momente ale odiosului atac de la redacția publicației Charlie Hebdo, liderii celor trei mari puteri au condamnat dur atentatele teroriste și și-au exprimat susținerea și compasiunea pentru poporul francez și familiile victimelor (reacțiilor lor aici).

Barack-Obama comCu toate acestea, printre personalitățile prezente la marșul solidarității din capitala Franței nu s-au numărat Barack Obama, Vladimir Putin sau Xi Jinping. Potrivit CNN, președintele american, probabil din motive de securitate, a hotărât să-l trimită pe secretarul de stat pentru Justiție, Eric Holder, în condițiile în care șeful diplomației, John Kerry se afla în India pentru o întrevedere cu premeriul Narendra Modi. Totodată CNN precizează că Eric Holder a participat la Paris la un summit de securitate pentru combaterea terorismului și nu a fost surprins în fotografiile oficiale ale marșului. Prezența americană a fost în schimb asigurată de ambasadorul SUA în Franța, Jane Hartley.

Secretarul de stat pe Justiție, Eric Holder reprezintă Statele Unite la reuniuni de securitate la Paris. El este însoțit de adjunctul său, Alejandro Mayorkas. Statele Unite sunt reprezentate la marș de către ambasadorul Hartley”, a declarat un oficial de la Casa Albă. Totodată. șeful diplomației, John Kerry a declarat luni că se va deplasa săptămâna aceasta la Paris pentru a-și exprima solidaritatea cu victimele sângerosului atac jihadist asupra redacției revistei de satiră Charlie Hebdo și ale celui comis într-un magazin de produse evreiești, anunță Agerpres.

În contextul criticilor venite din mass-media americană, Preşedinţia Statelor Unite a anunțat că regretă că nu a trimis un oficial de rang înalt la marşul solidarităţii desfăşurat la Paris după atacurile teroriste soldate cu 17 morţi. Totodată, secretarul de stat, Johnk Kerry a declarat că va efectua o vizită la Paris la finalul acestei săptămâni.

„Trebuia să fi fost trimis un oficial american de rang înalt” la marşul desfăşurat la Paris, a declarat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Statelor Unite, citat de Mediafax.

Anterior, Washingtonul a explicat că participarea lui Barack Obama la marşul solidarităţii ar fi reprezentat un risc de securitate mult prea mare, pentru el, pentru ceilalţi lideri şi pentru milionul de oameni simpli care au inundat bulevardele Parisului

lavrov-hollande-march-solidariteAgenția de presă rusă Tass a anunțat că “o delegație condusă de ministrul de externe, Sergei Lavrov va reprezenta Rusia la marșul de solidaritate de Paris”, iar pe pagina oficială de Twitter a Ministerului de Externe rus au fost publicate imagini de la primirea lui Lavrov de către președintele Franței la Palatul Elysee.

China a transmis prin misiunea sa diplomatică de la Paris mesajele de susținere ale președintelui Xi Xinping, ale premierului Li Kequiang și ale ministrului de externe, Hong Lei.

Xi_JinpingObservăm iată cum Statele Unite, actorul principal al lumii libere care luptă împotriva terorismului și două dintre cele mai mari puteri ale lumii, Rusia și China, ambele rivale declarate ale terorismului global, nu au fost reprezentate la cel mai înalt nivel la momentul de solidaritate al europenilor. În același timp, nu toți membrii Consiliului de Securitate al ONU au fost reprezentanți, în această situație fiind Angola, Ciad, Chile, Malaezia, Nigeria, Noua Zeelendă și Venezuela.

56 de lideri din lumea întreagă au venit duminică la Paris pentru a participa la un marş organizat în semn de susţinere pentru victimele atacurilor teroriste din Franţa, care au vizat revista satirică Charlie Hebdo şi un supermarket evreiesc.

.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui - Emma Zeicescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Acord comercial ”istoric” între SUA și China, semnat la Washington. Donald Trump: Corectăm greşelile trecutului. Xi Jinping: Un acord bun pentru întreaga lume

Published

on

© The White House/ Facebook

Statele Unite şi China au semnat miercuri un prim acord comercial, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii, transmite Reuters, potrivit Adevărul.

Beijingul şi Washingtonul au descris faza întâi a acordului comercial ca un pas important după luni de zile de negocieri punctate cu tarife de retorsiune care au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au provocat temeri legate de încetinirea creşterii economiei mondiale.

”Împreună corectăm greşelile trecutului şi oferim un viitor al justiţiei economice şi securităţii pentru muncitorii, fermierii şi familiile americane”, a declarat preşedintele american Donald Trump la Casa Albă, alături de vicepremierul chinez Liu He şi alţi oficiali.  

”Ziua de astăzi marchează o etapă istorică, o etapă ce niciodată n-a mai fost parcursă cu China, spre un acord comercial corect şi reciproc între Statele Unite şi China”, a declarat preşedintele american.

Acordul comercial între China şi Statele Unite este bun „pentru întreaga lume”, afirmă preşedintele chinez Xi Jinping, într-o scrisoare adresată omologului său american, care a fost citită în timpul ceremoniei de semnare a documentului.  

La baza acordului se află angajamentul Chinei pentru achiziţia suplimentară de bunuri, servicii şi produse agricole americane în valoare de cel puţin 200 de miliarde de dolari, în următorii doi ani, faţă de achiziţii de 186 de miliarde de dolari în 2017.  

Acordul va include comenzi suplimentare pentru produse agricole de 50 de miliarde de dolari, a spus Trump, adăugând că are încredere că fermierii americani vor putea să răspundă cererii mai mari. Preşedintele a mai spus că China va cumpăra servicii americane suplimentare de 40-50 de miliarde de dolari, bunuri manufacturate de 75 de miliarde de dolari şi livrări suplimentare de energie de 50 de miliarde de dolari.  

Oficiali ai ambelor ţări au afirmat că acordul marchează o nouă eră pentru relaţiile sino-americane, dar acesta nu reuşeşte să răspundă multor diferenţe structurale care l-au determinat pe preşedintele Trump să declanşeze războiul comercial. Între aceste probleme se află practica veche a Chinei de a subvenţiona companiile de stat şi inundarea pieţelor internaţionale cu produse foarte ieftine.

Faza întâi a acordului comercial, convenită în decembrie, anulează tarifele americane planificate pentru telefoane, jucării şi laptopuri şi reduce la jumătate tarifele, la 7,5%, pentru bunuri din China de circa 120 de miliarde de dolari, între care televizoare, căşti Bluetooth şi încălţăminte. Vor rămâne în vigoare tarife de 25% pentru produse industriale şi componente din China de 250 de miliarde de dolari, folosite de producătorii americani.

Continue Reading

CHINA

Parlamentul European solicită sancțiuni pentru autoritățile chineze: Beijing-ul trebuie să închidă ”taberele de reeducare” din provincia Xinjiang

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a criticat din nou, joi, autorităţile de la Beijing pentru tratamentul la care este supusă minoritatea uigură din provincia Xinjiang şi a cerut adoptarea unor sancţiuni ţintite contra oficialităţilor chineze.

Într-o rezoluţie adoptată joi prin ridicare de mâini, eurodeputaţii le solicită Comisiei Europene şi statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a convinge guvernul chinez să închidă “taberele de reeducare”, să pună capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului în Xinjiang şi să apere libertăţile fundamentale ale uigurilor.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, eurodeputații au lansat un apel către Consiliu pentru a ”adopta sancţiuni ţintite şi a îngheţa activele celor vinovaţi de reprimarea gravă a drepturilor fundamentale în Xinjiang”.

Rezoluția Parlamentului European vine după ce eurodeputații i-au acordat Premiul Saharov pentru libertate de gândire lui Ilham Tohti, profesor universitar uigur, închis pe viață în China. Premiul a fost înmânat fiicei sale.

Fost profesor de economie, Ilham Tohti, de 50 de ani, considerat un ”terorist” de Beijing, a fost condamnat în 2014 la închisoare pe viaţă pentru ”separatism”. Un an mai devreme, el a fost arestat pentru prima dată pe aeroportul din Beijing când, invitat de universitatea din Indiana, se pregătea să plece spre SUA, împreună cu fiica sa, pe atunci în vârstă de 18 ani. Ea a fost lăsată să plece în SUA, unde trăieşte de atunci.

Agerpres notează că, în luna noiembrie, cotidianul The New York Times a publicat peste 400 de pagini de documente guvernamentale secrete care dezvăluie mecanismele de supraveghere dure din Xinjiang, ca reacţie la atentatele atribuite de Beijing separatiştilor sau islamiştilor de etnie uigură.

Experţi din mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului acuză Beijingul că aproape un milion de musulmani din Xinjiang, în principal de etnie uigură, au fost internaţi în aşa-numitele ”tabere de reeducare”.

Continue Reading

CHINA

Președintele Chinei, Xi Jinping, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României

Published

on

Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis un mesaj de felicitare lui Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României, a anunțat vineri Xinhua vineri, citat de Agerpres.

China şi România se bucură de o prietenie tradiţională, iar vastul lor parteneriat de prietenie şi cooperare a cunoscut o dezvoltare continuă în ultimii ani, declară liderul chinez în mesajul datat cu 9 decembrie.

Xi Jinping a reamintit de schimbul de mesaje de felicitare cu președintele Iohannis în luna octombrie, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Președintele chinez a precizat că promovarea prieteniei și consolidarea cooperării între cele două țări servește interesele fundamentale ale ambelor popoare.

Preşedintele Chinei a adăugat că acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor între China şi România şi este pregătit să lucreze cu omologul său român pentru a profita de oportunităţile istorice create de cooperarea în cadrul iniţiativei ”Belt and Road” şi de cooperarea dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, pentru a extinde permanent schimburile bilaterale şi cooperarea pe baza respectului reciproc, a egalităţii şi beneficiilor reciproce şi pentru a aduce beneficii mai mari pentru ambele popoare.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc la 24 noiembrie, clasându-se pe primul loc, la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă.

Astfel, actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, obținând 66.06% din totalul voturilor exprimate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending