Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Cum au votat europarlamentarii români în privința activării articolului 7 în cazul Ungariei

Published

on

Parlamentul European a votat miercuri pentru începerea procedurii de sancţionare a Ungariei pentru încălcarea regulilor democratice. După un vot tensionat, majoritatea parlamentarilor europeni au susţinut moţiunea de a activa Articolul 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei.

Raportul „Sargentini”, numit așa după inițiatoarea sa, a fost aprobat pentru de 448 de europarlamentari, de 197 a fost respins și au existat și 48 de abțineri.

Conform raportului lui Judith Sargentini, atacurile lui Orban asupra presei independente, justiţiei, imigranţilor şi refugiaţilor reprezintă un pericol pentru principiile fundamentale ale Uniunii Europene.

FOTO: European Parliament/ Flickr

Cum au votat europarlamentarii români

Voturi ale europarlamentarilor români PENTRU activarea articolului 7 în cazul Ungariei

din grupul ALDE: –

din grupul ECR: Monica Macovei

din grupul PPE: Daniel Buda, Cristian Bușoi, Marian Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Cristian Preda, Mihai Țurcanu, Adina Vălean

din grupul S&D: Andi Cristea, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Tănăsescu, Claudia Țapardel

Voturi ale europarlamentarilor români ÎMPOTRIVA activării articolului 7 în cazul Ungariei

din grupul ALDE: Norica Nicolai, Renate Weber

din grupul ECR: –

din grupul PPE: Csaba Sogor, Traian Ungureanu, Iuliu Winkler

din grupul S&D:-

ABȚINERI ale europarlamentarilor români: 

 din grupul ALDE: –

din grupul ECR: –

din grupul PPE: Ramona Mănescu, Theodor Stolojan

din grupul S&D: Doru Frunzulică


Membrii Parlamentului European au dezbătut ieri pe marginea activării Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene privind suspendarea dreptului de vot al Budapestei în cadrul Consiliului Uniunii Europene. La dezbatere a participat și premierul Viktor Orban, expunându-și poziția cu privire la modul în care a fost realizat acel raport, pe care l-a considerat eronat și a spus că acesta „conține 37 de erori factuale”.

Îngrijorările principale ale Parlamentului sunt legate de: 
• funcţionarea sistemului constituţional şi electoral, 
• independenţa judiciară,
• corupţia şi conflictele de interese,
• protecţia datelor personale, 
• libertatea de exprimare,
• libertatea academică,
• liberatatea de religie,
• libertatea de asociere,
• dreptul la tratament egal, 
• drepturile persoanelor aparţinând unor minorităţi, incluzând comunitatea Roma şi comunitatea evreiască,
• drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor, 
• drepturile economice şi sociale.

Articolul 7 din Tratatul UE este procedura cea mai radicală de sancţiuni existentă împotriva unui stat membru.

Calificat adesea drept ”armă nucleară” instituţională, Art.7 poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Proiectele europene de gaz pentru 2020 vor primi în continuare finanțare de la UE

Published

on

© CaleaEuropeana-Zaim Diana

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei TRAN din Parlemntul European, anunță că finanțarea proiectelor de gaz în  Mecanismul de Conectare a Europei, nu va fi afectată pentru anul 2020.

”Am reușit să menținem finanțarea europeană a proiectelor europene de gaz pentru 2020, prin respingerea în Parlamentul European a unei rezolutii a Grupului verzilor care dorea exact contrariul”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că în cadrul sesiunii plenare a Legislativului European din luna februarie, Marian-Jean Marinescu nu a votat această propunere formulată de grupul Verzilor, deoarece ”este o soluție radicală și nerealistă”.

Grupul Verzilor a cerut printr-o rezoluție să se elimine finanțarea prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) a tuturor proiectelor care propun interconectarea rețelelor de gaze naturale.

Deputatul liberal menționează că inițiative asemănătoare vor mai avea loc din partea grupurilor politice din Parlamentul European, însă, potrivit lui Marian-Jean Marinescu, trebuie păstrată o abordare rațională și trebuie să fie respinse.

”Pentru țări ca Romania, gazul este important pentru tranziția de la cărbune la altă formă de producere a energiei electrice”, a mai subliniat în mesajul său.

De asemenea, partea de Sud a României nu este conectată la rețelele de gaze, ”va trebui să realizăm această conectare, folosind gazele din Marea Neagră”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu, membru în comisia TRAN a Parlamentului European, atrage atenția că exploatarea gazului natural reprezintă o soluție de tranzit spre o piață energetică verde, acestă situație fiind reflectată în Lista 4 privind proiectele de interes comun în energie (TEN-E): din 151 de proiecte selectate, 68% sunt proiecte pentru energie electrică și doar 21% sunt proiecte pentru gaze naturale (restul de 11% sunt pentru alte resurse), a mai menționat acesta în mesajul său.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș: Este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele

Published

on

© Dacian Cioloș/Facebook

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a declarat că este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele și să prevină, totodată, derapajele iliberale din Europa, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Dacian Cioloș a făcut aceste declarații, joi, cu prilejul întâlnirii de lucru cu șefii de stat și de guverne și cu comisarii europeni din grupul Renew Europe, familia politică europeană din care face parte și Alianța USR PLUS, înaintea Consiliului European dedicat bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

„Avem cu toții aceeași ambiție: aceea de a lansa un proces de reînnoire la nivel european. Reînnoirea Europei – am spus foarte clar că această ambiție trebuie să fie reflectată de viitorul buget UE. Doar cu un buget european solid vom putea face investiții pentru a moderniza industria si agricultura, vom putea lupta împotriva schimbărilor climatice, vom crea locuri de muncă pentru tineri, vom face din transformarea digitală a Europei o oportunitate. Un buget european veritabil are nevoie de mai multe resurse proprii”, transmite liderul Renew.

Totodată, a precizat Dacian Cioloș, bugetul european trebuie să reflecte valorile europene. De aceea, acesta a subliniat că „respectarea statului de drept nu poate fi o condiție facultativă – avem nevoie de un mecanism credibil și funcțional în cadrul bugetului UE, care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele, și să prevină derapajele iliberale din Europa”.

În ceea ce privește bugetul UE pentru următorii șapte ani, liderul Renew precizează că vor urma negocieri dure în Consiliul European și, ulterior, Parlamentul European.

„Grupul politic pe care îl conduc, Renew Europe, își va asuma pe deplin această responsabilitate în Parlamentul European. Nu peste mult timp ne vom întoarce către fermieri, către tineri, către cei care fac cercetare și inovare, către cei care muncesc pentru un trai mai bun și le vom explica ce am făcut pentru fiecare dintre ei. Trebuie să încetăm să mai vedem bugetul european ca pe o cheltuială. Este o investiție în viitorul Uniunii Europene și al cetățenilor ei”, a punctat Dacian Cioloș.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending