Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Cum au votat europarlamentarii români în privința activării articolului 7 în cazul Ungariei

Published

on

Parlamentul European a votat miercuri pentru începerea procedurii de sancţionare a Ungariei pentru încălcarea regulilor democratice. După un vot tensionat, majoritatea parlamentarilor europeni au susţinut moţiunea de a activa Articolul 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei.

Raportul „Sargentini”, numit așa după inițiatoarea sa, a fost aprobat pentru de 448 de europarlamentari, de 197 a fost respins și au existat și 48 de abțineri.

Conform raportului lui Judith Sargentini, atacurile lui Orban asupra presei independente, justiţiei, imigranţilor şi refugiaţilor reprezintă un pericol pentru principiile fundamentale ale Uniunii Europene.

FOTO: European Parliament/ Flickr

Cum au votat europarlamentarii români

Voturi ale europarlamentarilor români PENTRU activarea articolului 7 în cazul Ungariei

din grupul ALDE: –

din grupul ECR: Monica Macovei

din grupul PPE: Daniel Buda, Cristian Bușoi, Marian Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Cristian Preda, Mihai Țurcanu, Adina Vălean

din grupul S&D: Andi Cristea, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Tănăsescu, Claudia Țapardel

Voturi ale europarlamentarilor români ÎMPOTRIVA activării articolului 7 în cazul Ungariei

din grupul ALDE: Norica Nicolai, Renate Weber

din grupul ECR: –

din grupul PPE: Csaba Sogor, Traian Ungureanu, Iuliu Winkler

din grupul S&D:-

ABȚINERI ale europarlamentarilor români: 

 din grupul ALDE: –

din grupul ECR: –

din grupul PPE: Ramona Mănescu, Theodor Stolojan

din grupul S&D: Doru Frunzulică


Membrii Parlamentului European au dezbătut ieri pe marginea activării Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene privind suspendarea dreptului de vot al Budapestei în cadrul Consiliului Uniunii Europene. La dezbatere a participat și premierul Viktor Orban, expunându-și poziția cu privire la modul în care a fost realizat acel raport, pe care l-a considerat eronat și a spus că acesta „conține 37 de erori factuale”.

Îngrijorările principale ale Parlamentului sunt legate de: 
• funcţionarea sistemului constituţional şi electoral, 
• independenţa judiciară,
• corupţia şi conflictele de interese,
• protecţia datelor personale, 
• libertatea de exprimare,
• libertatea academică,
• liberatatea de religie,
• libertatea de asociere,
• dreptul la tratament egal, 
• drepturile persoanelor aparţinând unor minorităţi, incluzând comunitatea Roma şi comunitatea evreiască,
• drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor, 
• drepturile economice şi sociale.

Articolul 7 din Tratatul UE este procedura cea mai radicală de sancţiuni existentă împotriva unui stat membru.

Calificat adesea drept ”armă nucleară” instituţională, Art.7 poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene.

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri europene pentru combaterea COVID-19

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat miercuri profesionalismul și implicarea României și a delegației române din Parlamentul European în reprezentarea intereselor naționale în fața Comisiei Europene, în contextul în care România va beneficia de a patra cea mai mare alocare din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro lansat de executivul european și aprobat de Parlamentul European și țările UE.

România și delegația română au dat dovadă de profesionalism și implicare în ceea ce privește reprezentarea intereselor țării în fața Comisiei Europene. Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri nerambursabile care vin în țara noastră!“, a scris Falcă, pe pagina sa de Facebook.

 

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, recunoscător comisarului Mariya Gabriel pentru că a ținut cont de sugestiile sale privind alocarea rapidă de fonduri europene pentru cercetare și IMM-uri

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentului European, i-a transmis aprecieri comisarului european pentru inovare și cercetare, Mariya Gabriel, pentru implicarea sa și pentru că a ținut cont de sugestiile pe care acesta le-a transmis prin scrisoarea din 27 martie, unde sublinia necesitatea alocării rapide a unor fonduri suplimentare pentru cercetare și sprijinirea IMM-urilor. 

Amintim că Executivul European a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro, în prezent 18 proiecte de cercetare fiind finanțate cu bani europeni în cadrul programului Orizont 2020.

„Decizia ne-a fost comunicată astăzi de comisarul pentru Inovare Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, cu care am discutat alături de coordonatorii grupurilor politice din comisia ITRE a Parlamentului European în cadrul unei teleconferințe”, spune Cristian Bușoi, care precizează că în cadrul celor 18 proiecte lucrează 136 de echipe de cercetători, „care au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus”.

De asemenea, eurodeputatul informează că pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020, Comisia așteaptând un răspuns similar și de la industria farmaceutică.

„Această colaborare între sectorul public și cel privat aduce laolaltă nu doar resursele financiare ale fiecărei părți, ci și expertiza unor cercetători, extrem de necesară în lupta împotriva focarului de Coronavirus”, explică președintele ITRE.

Acesta mai spune că, în paralel, Comisia Europeană, împreună cu BERD, a decis să aloce până la 80 de milioane de euro către CUREVAC, „care face pași promițători în dezvoltarea unui vaccin anti-coronavirus, estimând că în iunie 2020 va putea efectua deja testele clinice”.

„În calitate de medic și de președinte al Comisie pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European voi sta în permanentă legătură cu comisarii europeni și voi monitoriza evoluția programelor, așa cum am făcut și până acum”, mai transmite Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană ar trebui să aibă un departament temporar care să se ocupe de elaborarea unor proceduri de răspuns la o criză viitoare

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism din Parlamentul European, este de părere că ar treabui creat un departament special în cadrul Comisiei Europene care să se ocupe punctual de elaborarea unor ghiduri orientative și de proceduri de răspuns imediat și eficient la o criză viitoare precum cea a coronavirusului cu care Europa se confruntă în prezent.

„Traversăm o criză extrem de gravă, iar instituțiile europene iau măsuri pentru a stopa efectele acesteia. Trebuie, însă, să învățăm din această criză și să avem pregătite proceduri pe care statele membre să le poată aplica în astfel de cazuri, începând cu proceduri medicale elaborate de specialiști, astfel să existe un răspuns comun la o astfel de criză. Comisia Europeană nu are competențe în acest domeniu, dar ce s-a întâmplat acum ne-a arătat că trebuie să punem în comun toată expertiza pe care o deținem pentru a limita și mai mult efectele unei crize asemănătoare”, este de părere Marian-Jean Marinescu.

De asemenea, eurodeputatul consideră că trebuie să existe ghiduri, recomandări, proceduri comune pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea forței de muncă, a transportului, asigurarea funcționării instituțiilor, comunicațiilor șamd.

„Toate aceste lucruri pot fi pregătite de instituțiile europene și puse în practică în timp util pentru a nu se mai pierde vremea cu elaborarea lor”, mai spune politicianul liberal. 

Marian-Jean Marinescu mai consideră că toate măsurile luate de statele membre și de instituțiile europene trebuie utilizate pentru pregătirea unui răspuns adecvat la o criză viitoare. În acest sens, eurodeputatul sugereazaă organizarea, în cadrul Comisiei, pe o perioadă limitată, a unui departament care să pregătească toate aceste măsuri. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending