Argentina a cerut să devină “partener global” al NATO, solicitare transmisă formal Alianţei în cadrul unei întâlniri pe care ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, a avut-o la Bruxelles cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

“M-am întâlnit cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. I-am prezentat scrisoarea de intenție prin care se exprimă solicitarea Argentinei de a deveni partener global al acestei organizații. Vom continua să lucrăm la recuperarea legăturilor pentru modernizarea și antrenarea forțelor noastre la standardele NATO”, a scris Petri, pe Twitter.

Me reuní con @Mircea_Geoana, Secretario General Adjunto de la @NATO. Le presenté la carta de intención que expresa la solicitud de Argentina en convertirse en un socio global de esta organización. Seguiremos trabajando en recuperar vínculos que permitan modernizar y capacitar a… pic.twitter.com/PN0s5bx9U2

— Luis Petri (@luispetri) April 18, 2024

“Este o mare plăcere să-i urez bun venit ministrului Apărării, domnul Petri, la Cartierul General al NATO. Argentina joacă un rol important în America Latină și salut cererea de astăzi de a explora posibilitatea de a deveni partener NATO. NATO colaborează cu o serie de țări din întreaga lume pentru a promova pacea și stabilitatea. O cooperare politică și practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambele părți”, a declarat și Mircea Geoană, conform unui comunicat al Alianței.

Cei doi lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la provocările de securitate europene și latino-americane. Secretarul general adjunct a salutat rolul Argentinei în sprijinirea Ucrainei cu asistență umanitară vitală, inclusiv alimente, medicamente și sprijin pentru refugiați.

Dialogul politic al NATO cu Argentina a început în prima parte a anilor 1990. Ulterior, Buenos Aires a contribuit la operațiunile NATO de sprijinire a păcii în Bosnia și Herțegovina, precum și în Kosovo.

În prezent, Columbia este singura țară parteneră a NATO din America Latină.

Orice decizie cu privire la un parteneriat oficial ar necesita un consens din partea tuturor celor 32 de aliați.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Fără a se opune direct, fostul preşedinte republican a estimat în ultimele zile că SUA trebuie să “înceteze să mai dea bani fără să spere ca ei să fie rambursaţi”.

“De ce Europa nu dă mai mulţi bani pentru a ajuta Ucraina?”, a scris joi republicanul într-o postare pe reţeaua sa, lansând următorul îndemn, scris cu majuscule:”Mişcă-te, Europa!”.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale, relatează BBC.

Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Mult-așteptatul proiect de lege privind ajutorul, care a fost amânat din cauza opoziției venite în principal din partea facțiunii de dreapta a Partidului Republican, cuprinde mai multe pachete de ajutor, inclusiv prevederi pentru apărarea Israelului și sprijin pentru regiunea Indo-Pacific.

Opoziția din partea unor facțiuni republicane a împiedicat timp de luni de zile progresul în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, încercându-se corelarea acestuia cu finanțarea pentru aplicarea legii privind controlul frontierei dintre SUA și Mexic.

În condițiile în care republicanii dețin o majoritate redusă în Cameră, Johnson ar putea fi nevoit să apeleze la sprijinul democraților pentru a asigura adoptarea proiectelor de lege. Președintele Biden a susținut fără echivoc pachetul de ajutor, subliniind natura critică a sprijinului acordat Ucrainei și Israelului pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia și, respectiv, Iranul.

Proiectul de lege privind ajutorul pentru Ucraina, în valoare totală de aproape 61 miliarde de dolari, include prevederi privind asistența letală pentru forțele ucrainene și impune acorduri de împărțire a costurilor cu aliații SUA. Acest anunț vine în urma intensificării atacurilor asupra Ucrainei, o lovitură recentă cu rachete rusești făcând numeroase victime la Cernăuți.

În același timp, proiectul de lege care alocă 26 miliarde de dolari pentru Israel vizează refacerea sistemelor defensive precum Iron Dome și Praștia lui David. Un alt proiect de lege care se concentrează pe zona Indo-Pacific urmărește să contracareze provocările militare ale Chinei și să consolideze apărarea Taiwanului.

În plus, pachetul legislativ include măsuri precum “Refacerea prosperității economice și a oportunităților pentru ucraineni” (Repo Act), care vizează furnizarea de bunuri rusești confiscate către Ucraina, și inițiative pentru a aborda preocupările de securitate legate de TikTok.

Cu toate acestea, demersul lui Johnson în favoarea ajutorului extern s-a confruntat cu o opoziție fermă în cadrul partidului său, în special din partea facțiunilor conservatoare precum Freedom Caucus. Membrii au criticat alocarea de fonduri, susținând că accentul ar trebui să fie pus pe probleme interne, cum ar fi securitatea frontierelor.

În ciuda presiunilor tot mai mari, Johnson rămâne hotărât în susținerea ajutorului extern, subliniind rolul Americii în apărarea aliaților și intereselor sale în întreaga lume. În timp ce tensiunile continuă să mocnească pe mai multe fronturi, rezultatul votului de sâmbătă va avea implicații semnificative pentru politica externă a SUA și pentru eforturile de securitate globală.