Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cum relatează presa internațională violențele din cadrul protestelor antiguvernamentale din România

Published

on

Principalele agenții internaționale de știri, precum și numeroase publicații din multe țări au relatat despre protestele antiguvernamentale din România, unde sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma ciocnirilor dintre manifestanţi şi forţele de ordine.

Reuters scrie, în cadrul unui articol cu titlul ”Un protest antiguvernamental din România devine violent”, că protestele au fost organizate şi promovate de grupuri de români care trăiesc peste hotare, furioase din cauza corupţiei înrădăcinate, salariilor mici şi tentativelor PSD de a slăbi justiţia într-una dintre cele mai corupte ţări din UE, lucru menționat și relatarea The Guardian și Euronews.

Agenția menționează, de asemenea, și incidentul în care unii protestatari au încercat să-și facă drum spre clădirea guvernului prin cordonul de securitate, precizând că agitatori au aruncat cu piere și sticle în jandarmi. Aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene şi, ocazional, cu un tun cu apă. Poliţia a anunţat că grupuri de ”provocatori” erau prezenţi în piaţă.

De asemenea, notează Reuters, zeci de mii de persoane au participat la proteste în alte oraşe din România.

Agenția prezintă în cadrul materialului său și atmosfera din cadrul protestului, unde mii de protestatari au agitat steaguri ale României și ale UE sub un soare arzător, scandând ”Partid de hoţi” şi cerând demisia guvernului, aspect relatat și de BBC. Pe clădirile din jurul pieţei au fost proiectate mesajele ”Noi suntem poporul” şi ”Fără violenţă”.

Reuters mai precizează că între 3 şi 5 milioane de români muncesc şi trăiesc în străinătate, potrivit Băncii Mondiale, sau circa un sfert din populaţia totală a României. Ei au trimis acasă puţin sub 5 miliarde de dolari anul trecut, o infuzie vitală pentru comunităţile rurale dintr-una dintre cele mai sărace ţări din UE.

France Presse, citat de Agerpres,  menționează în cadrul unui articol intitulat ” România: gaze lacrimogene şi un tun cu apă folosite pentru dispersarea unei manifestaţii a expatriaţilor”. Agenţia franceză scrie că zeci de mii de români, printre care numeroşi expatriaţi, au manifestat vineri la Bucureşti împotriva guvernului de stânga.

O mie de jandarmi şi de poliţişti au intervenit pentru a evacua Piaţa Victoriei, teatrul ciocnirilor provocate, potrivit jandarmeriei, de ”membri ai galeriilor cluburilor de fotbal”.

Aproape 250 de persoane au avut nevoie de îngrijiri după ce au inhalat gaze iritante şi lacrimogene, în timp ce în jur de zece jandarmi au fost răniţi de pietrele şi sticlele aruncate de protestatari, potrivit serviciilor de urgenţă citate de AFP.

În jur de patru milioane de români, dintr-o populaţie de 20 de milioane, lucrează în străinătate. În 2017, ei au trimis familiilor lor rămase în România 4,3 miliarde de euro, respectiv aproape 2,5% din PIB-ul ţării, una dintre cele mai sărace din UE.

Considerat adevăratul şef al guvernului, Liviu Dragnea este împiedicat să ocupe postul de premier de o condamnare din 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, notează AFP.

De la revenirea sa la putere la sfârşitul lui 2016, PSD-ul a lansat o vastă reformă a justiţiei care ameninţă independenţa magistraţilor şi vizează să le permită responsabililor politici să scape de urmărirea penală, susţin criticii acestor măsuri.

Adoptată în mai multe etape, această reformă a suscitat un val de contestare de o amploare fără precedent de la căderea regimului comunist în 1989, cu aproape jumătate de milion de persoane în stradă în februarie 2017.

Luna trecută, majoritatea de stânga a obţinut de altfel demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, care a obţinut în ultimii ani succese notabile în lupta împotriva acestui flagel, elogiate de Bruxelles, mai scrie AFP.

Financial Times titrează că “Un protest antiguvernamental din România se termină în violenţă”, menţionând că aproape 250 de oameni au fost răniţi după ce protestatarii au avut mai multe ciocniri cu poliţia.

Potrivit site-ului FT, circa 100.000 de protestatari au venit în Piaţa Victoriei, solicitând demisia guvernului social-democrat. Ei au criticat ceea ce au numit tentative de a slăbi statul de drept, printre care şi demiterea principalului procuror anticorupţie în urmă cu o lună.

Financial Times menţionează că protestul a început paşnic, dar a degenerat atunci când manifestanţii au încercat să străpungă cordonul din faţa guvernului, iar poliţia a răspuns în forţă, utilizând în cele din urmă gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

The New York Times notează într-un material că protestele de vineri au avut loc la distanță de 18 luni după ce manifestanții au organizat cea mai amplă demonstrație din România de la revoluția din 1989, care a dus la schimbarea regimului.

Publicația americană mai notează că în februarie 2017, jumătate de milion de persoane au ieșit în stradă pentru a se opune unui decret de urgență care a decriminalizat efectiv corupția. De atunci, guvernul condus de social-democrați a continuat să promoveze legislația pe care criticii o consideră că va anula măsurile anticorupție luate după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.

 Acesta relatează și despre demiterea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Demonstrațiile antiguvernamentale au devenit un eveniment regulat în România, însă în ultimele luni numărul a scăzut semnificativ, pe măsura intalării oboselii. Protestele de vineri au fost cele mai mari de luni, mai spune The New York Times.

Demonstrațiile anterioare au trecut cu puține incidente de violență. Utilizarea gazelor lacrimogene de către forțele de securitate staționate în afara clădirii principale a guvernului a înfuriat mulți în mulțime, iar în timpul nopții ei au refuzat să se disperseze.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Guvernul german: “Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată” de decizia președintelui Trump de a retrage mii de soldați americani din Germania

Published

on

Autoritățile de la Berlin sunt îngrijorate de decizia președintelui Donald Trump de a retrage mii de soldați americani din Germania, care ar putea deterioria semnificativ relațiile germano-americane, relatează presa internațională și Agerpres.

“Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată de o astfel de decizie a preşedintelui american”, a declarat Coordonatorul guvernului german pentru relaţiile transatlantice, Peter Beyer.

Preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania, a declarat vineri un înalt oficial american sub protecţia anonimatului, o decizie luată la o săptămână distanță după ce Angela Merkel a anunțat că nu va participa la summitul G7 de la Washington, transmite Reuters și Agerpres.

Citiți și: Preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania

Numărul militarilor americani dislocaţi în Germania ar urma să se reducă la 25.000, de la 34.500 cât sunt în prezent.

Continue Reading

SUA

SUA: Joe Biden, contracandidatul președintelui Trump, promite să lupte împotriva rasismului și în favoarea reformării poliției

Published

on

© Biography.com

Democratul Joe Biden, fost vicepreşedinte al SUA care candidează împotriva republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a promis să lupte împotriva rasismului şi în favoarea reformelor în rândurile poliţiei după moartea afro-americanului George Floyd, informează duminică dpa și Agerpres.

Floyd, în vârstă de 46 de ani, a murit luna trecută, în Minneapolis (Minnesota) după ce un poliţist alb l-a ţintuit la pământ cu genunchiul timp de aproape 9 minute.

Într-un articol de opinie publicat sâmbătă în cotidianul Los Angeles Times, Biden a vorbit despre nevoia de “politici concrete şi de mult timp necesare pentru a combate rasismul sistemic”.

“Dacă voi fi ales, în 100 de zile de la preluarea mandatului mă angajez să înfiinţez o comisie de supraveghere a poliţiei naţionale”, a promis Biden.

“Trebuie să implementăm reglementări poliţieneşti orientate cu adevărat spre comunitate şi să ne asigurăm că fiecare departament de poliţie din ţară trece printr-o revizuire comprehensivă a practicilor privind angajarea, pregătirea şi detensionarea, în timp ce guvernul federal trebuie să ofere instrumentele şi resursele necesare pentru punerea în aplicare a reformelor”, a continuat Biden, în vârstă de 77 de ani.

Manifestările împotriva brutalităţii poliţiştilor şi a rasismului în SUA au avut loc, la sfârşitul săptămânii în Marea Britanie, Germania, Canada şi luni în Noua Zeelandă. Tot luni, mii de oameni s-au adunat la Dublin şi Amsterdam şi câteva zeci la Paris. 

La o săptămână după moartea George Floyd, afro-americanul în vârstă de 46 de ani asfixiat de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis, New York, Los Angeles şi zeci de alte oraşe americane şi-au consolidat măsurile de securitate, decretând sau extinzând interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii.

Continue Reading

NEWS

OMS recomandă purtarea măștilor de protecție și în locurile publice pentru a nu permite răspândirea coronavirusului

Published

on

© WHO/ Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă purtarea măștilor de protecție în public pentru a  nu permite răspândirea coronavirusului, deoarece măștile pot reprezenta o „barieră” pentru picăturile cu agenți patogeni care pot infecta persoanele din jur. Inițial, OMS susținea că nu există suficiente dovezi potrivit cărora oamenii sănătoși ar trebui să-și acopere fețele cu măști, în public, informează BBC, potrivit Digi24.

De asemenea, OMS recomandă purtarea măștilor de protecție în zonele în care virusul se răspândește și distanțarea socială nu este posibilă, precum transportul public sau magazine.

Cu toate acestea, agenţia ONU cu sediul la Geneva a subliniat că purtatul măştilor poate creşte riscurile pentru sănătate dacă oamenii le contaminează atingându-le cu mâinile murdare, relatează Agerpres.

“Măştile pot crea, de asemenea, un fals sentiment de securitate”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un briefing de presă online.

Oficialul OMS a avertizat că purtatul măştilor nu poate înlocui igiena mâinilor, distanţarea fizică şi nici ţinerea sub urmărire a  şi a contactelor lor sociale. “Nu pot spune acest lucru suficient de clar: doar măştile singure nu vă vor proteja de COVID-19”, a subliniat Tedros.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, totodată, persoanele de peste 60 de ani sau cu afecțiuni medicale ar trebui, de asemenea, să poarte măștile atunci când distanțarea socială nu poate fi menținută, conform Mediafax.

OMS recomandase anterior ca doar lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele infectate cu noul  și îngrijitorii lor să poarte măștile de protecție.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending