Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cum relatează presa internațională violențele din cadrul protestelor antiguvernamentale din România

Published

on

Principalele agenții internaționale de știri, precum și numeroase publicații din multe țări au relatat despre protestele antiguvernamentale din România, unde sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma ciocnirilor dintre manifestanţi şi forţele de ordine.

Reuters scrie, în cadrul unui articol cu titlul ”Un protest antiguvernamental din România devine violent”, că protestele au fost organizate şi promovate de grupuri de români care trăiesc peste hotare, furioase din cauza corupţiei înrădăcinate, salariilor mici şi tentativelor PSD de a slăbi justiţia într-una dintre cele mai corupte ţări din UE, lucru menționat și relatarea The Guardian și Euronews.

Agenția menționează, de asemenea, și incidentul în care unii protestatari au încercat să-și facă drum spre clădirea guvernului prin cordonul de securitate, precizând că agitatori au aruncat cu piere și sticle în jandarmi. Aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene şi, ocazional, cu un tun cu apă. Poliţia a anunţat că grupuri de ”provocatori” erau prezenţi în piaţă.

De asemenea, notează Reuters, zeci de mii de persoane au participat la proteste în alte oraşe din România.

Agenția prezintă în cadrul materialului său și atmosfera din cadrul protestului, unde mii de protestatari au agitat steaguri ale României și ale UE sub un soare arzător, scandând ”Partid de hoţi” şi cerând demisia guvernului, aspect relatat și de BBC. Pe clădirile din jurul pieţei au fost proiectate mesajele ”Noi suntem poporul” şi ”Fără violenţă”.

Reuters mai precizează că între 3 şi 5 milioane de români muncesc şi trăiesc în străinătate, potrivit Băncii Mondiale, sau circa un sfert din populaţia totală a României. Ei au trimis acasă puţin sub 5 miliarde de dolari anul trecut, o infuzie vitală pentru comunităţile rurale dintr-una dintre cele mai sărace ţări din UE.

France Presse, citat de Agerpres,  menționează în cadrul unui articol intitulat ” România: gaze lacrimogene şi un tun cu apă folosite pentru dispersarea unei manifestaţii a expatriaţilor”. Agenţia franceză scrie că zeci de mii de români, printre care numeroşi expatriaţi, au manifestat vineri la Bucureşti împotriva guvernului de stânga.

O mie de jandarmi şi de poliţişti au intervenit pentru a evacua Piaţa Victoriei, teatrul ciocnirilor provocate, potrivit jandarmeriei, de ”membri ai galeriilor cluburilor de fotbal”.

Aproape 250 de persoane au avut nevoie de îngrijiri după ce au inhalat gaze iritante şi lacrimogene, în timp ce în jur de zece jandarmi au fost răniţi de pietrele şi sticlele aruncate de protestatari, potrivit serviciilor de urgenţă citate de AFP.

În jur de patru milioane de români, dintr-o populaţie de 20 de milioane, lucrează în străinătate. În 2017, ei au trimis familiilor lor rămase în România 4,3 miliarde de euro, respectiv aproape 2,5% din PIB-ul ţării, una dintre cele mai sărace din UE.

Considerat adevăratul şef al guvernului, Liviu Dragnea este împiedicat să ocupe postul de premier de o condamnare din 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, notează AFP.

De la revenirea sa la putere la sfârşitul lui 2016, PSD-ul a lansat o vastă reformă a justiţiei care ameninţă independenţa magistraţilor şi vizează să le permită responsabililor politici să scape de urmărirea penală, susţin criticii acestor măsuri.

Adoptată în mai multe etape, această reformă a suscitat un val de contestare de o amploare fără precedent de la căderea regimului comunist în 1989, cu aproape jumătate de milion de persoane în stradă în februarie 2017.

Luna trecută, majoritatea de stânga a obţinut de altfel demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, care a obţinut în ultimii ani succese notabile în lupta împotriva acestui flagel, elogiate de Bruxelles, mai scrie AFP.

Financial Times titrează că “Un protest antiguvernamental din România se termină în violenţă”, menţionând că aproape 250 de oameni au fost răniţi după ce protestatarii au avut mai multe ciocniri cu poliţia.

Potrivit site-ului FT, circa 100.000 de protestatari au venit în Piaţa Victoriei, solicitând demisia guvernului social-democrat. Ei au criticat ceea ce au numit tentative de a slăbi statul de drept, printre care şi demiterea principalului procuror anticorupţie în urmă cu o lună.

Financial Times menţionează că protestul a început paşnic, dar a degenerat atunci când manifestanţii au încercat să străpungă cordonul din faţa guvernului, iar poliţia a răspuns în forţă, utilizând în cele din urmă gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

The New York Times notează într-un material că protestele de vineri au avut loc la distanță de 18 luni după ce manifestanții au organizat cea mai amplă demonstrație din România de la revoluția din 1989, care a dus la schimbarea regimului.

Publicația americană mai notează că în februarie 2017, jumătate de milion de persoane au ieșit în stradă pentru a se opune unui decret de urgență care a decriminalizat efectiv corupția. De atunci, guvernul condus de social-democrați a continuat să promoveze legislația pe care criticii o consideră că va anula măsurile anticorupție luate după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.

 Acesta relatează și despre demiterea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Demonstrațiile antiguvernamentale au devenit un eveniment regulat în România, însă în ultimele luni numărul a scăzut semnificativ, pe măsura intalării oboselii. Protestele de vineri au fost cele mai mari de luni, mai spune The New York Times.

Demonstrațiile anterioare au trecut cu puține incidente de violență. Utilizarea gazelor lacrimogene de către forțele de securitate staționate în afara clădirii principale a guvernului a înfuriat mulți în mulțime, iar în timpul nopții ei au refuzat să se disperseze.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Pacea cu Rusia, intermediată de Franța și Germania: Emmanuel Macron și Angela Merkel l-au asigurat pe Vladimir Putin că ”Rusia își are locul în Consiliul Europei”

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Franţa şi Germania au jucat din nou ”cartea temperării” marţi seara în criza dintre Rusia şi Consiliul Europei, asigurând Moscova că ‘îşi are locul’ în acest organism paneuropean, notează France Presse, citând informațiile reieșite dintr-o convorbire telefonică ce a avut loc între președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin.

Cei doi lideri europeni l-au asigurat pe liderul de la Moscova că ”Rusia îşi are locul (în Consiliul Europei) şi au subliniat importanţa găsirii unei soluţii rapide care să permită menţinerea acesteia (în cadrul instituţiei), cu toate drepturile şi obligaţiile care îi revin”, a indicat Palatul Elysee după o convorbire telefonică avută între cei trei lideri, scrie Agerpres.

Franţa prezidează de săptămâna trecută Consiliul Europei, având sarcina dificilă de a scoate organizaţia paneuropeană de apărare a drepturilor omului din criza sa cu Rusia. Vinerea trecută, la Consiliul Ministerial de la Helsinki, miniștrii de Externe din țările membre ale Consiliului Europei au decis să redea Rusiei dreptul de a vota în cadrul instituției, drept pe care îl pierduse în urma anexării peninsulei Crimeea în 2014.

Pentru a sancţiona anexarea Crimeii de către Moscova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a suspendat dreptul de vot în 2014 pentru delegaţia rusă. Moscova a replicat prin politica ”scaunului gol”. Din 2017, Rusia nu şi-a mai achitat contribuţia de 33 milioane de euro la bugetul anual al Consiliului Europei (CE).

Conform regulilor Consiliului, un stat membru care nu-şi plăteşte contribuţia riscă excluderea după doi ani, începând cu luna iunie pentru Rusia. Aceasta înseamnă că Moscova nu va participa în iunie la alegerea noului secretar general al organizaţiei, o posibilitate care, potrivit Rusiei, ar putea să însemne plecarea sa din Consiliul Europei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Sondaj Reuters/Ipsos: 50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul în următorii ani

Published

on

©House of Representatives/ Flickr

50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul ,,în următorii câţiva ani”, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos difuzat marţi, pe fondul intensificării tensiunilor între cele două ţări.

Sondajul arată că americanii sunt mai preocupaţi de Iran în 2019 decât în anul precedent, stat pe care îl consideră o ameninţare de securitate la adresa Statelor Unite, însă nu mulți susțin un atac preventiv împotriva armatei iraniene. Dar dacă Iranul ar ataca primul forţele militare americane, patru din cinci respondenţi cred că Statele Unite ar trebui să răspundă militar printr-o ofensivă pe scară largă sau limitată, arată sondajul din perioada 17-20 mai, potrivit sursei citate.

Mai exact, dacă Iranul atacă, 79% au răspuns că armata americană ar trebui să se răzbune: 40% sunt pentru un răspuns limitat cu lovituri aeriene, în timp ce 39% sunt în favoarea unei invazii complete.

De asemenea, gestionarea relațiilor cu Iranul de către Donald Trump este dezaprobată de 49% dintre americani, în timp ce doar  39% aprobă politica lui Trump per ansamblu.

Sondajul mai arată că mai mult de jumătate dintre americanii de vârstă adultă (51%) sunt de părere că Statele Unite şi Iranul vor purta un război în următorii câţiva ani, ceea ce reprezintă o creștere cu 8 pp.  față de un sondaj asemănător din aceeași perioadă a anului trecut.

Trecând la spectrul politic,  atât republicanii, cât şi democraţii văd  Iranul mai mult ca pe o ameninţare şi afirmă că războiul este probabil. În acest sens, percepția că Iranul este o amenințare ,,gravă” sau ,,iminentă” s-a accentuat cu 6 pp. față de luna iulie a anului precedent, ajungând la 53%.

Comparativ, majoritatea americanilor percept Coreea de Nord ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității SUA (58%) și doar 51% dintre ei consideră că Rusia este o ameninţare.

În ciuda preocupărilor lor, 60% dintre americani au declarat că Statele Unite nu ar trebui să efectueze un atac preventiv împotriva armatei iraniene, în timp ce 12% afirmă că americanii ar trebui să lovească primii.

În orice caz, atât Statele Unite, cât şi Iranul au declarat că nu vor război, deşi au existat declaraţii belicoase din ambele părţi.

Relaţiile istoric tensionate dintre Washington şi Teheran s-au înrăutăţit în mai, după ce preşedintele american Donald Trump şi-a înăsprit poziţia anti-Iran şi a restabilit toate sancţiunile asupra exporturilor de petrol iranian după decizia sa cu un an înainte de a retrage Statele Unite dintr-un acord nuclear internaţional cu Teheranul din 2015.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie

Published

on

© www.president.gov.ua

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat marți, a doua zi după învestirea sa în funcție, alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Partidul său ”Slujitorul poporului”, în prezent aproape inexistent, este creditat cu până la 40% din intenţiile de vot de ultimele sondaje.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Citiți și: 
Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski cere SUA să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei: Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu putem face faţă singuri agresiunii Moscovei
Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending