Connect with us

U.E.

Cum se vede din capitalele europene prelungirea termenului pentru Brexit înainte ca liderii UE să ia o decizie la Consiliul European de săptămâna viitoare

Published

on

@Pixabay License

În timp ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a insistat că orice amânare a Brexitului ,,ar trebui să fie finalizată înainte de alegerile europene” la sfârșitul lunii mai,  președintele Consiliului European Donald Tusk a insistat că există o întârziere mai mare de avut în vedere. Chiar dacă Tusk nu a specificat durata întârzierii, oficialii au sugerat că va trebui să fie de cel puțin un an după ce acordul prim-ministrului britanic Theresa May a fost respins a treia oară.

Președintele Consiliului European a declarat la începutul acestui an că inimile UE erau încă deschise pentru Marea Britanie dacă s-ar fi răzgândit cu privire la Brexit. El a provocat o reacție furioasă din partea susținătorilor pro-Brexit atunci când a spus că există un ,,loc special în iad” pentru cei care au promovat Brexit ,,fără nici o schiță a unui plan despre cum să-l execute în siguranță”.

Deci, în acest moment crucial, ne putem întreba ce gândesc liderii europeni în ceea ce privește extinderea articolului 50, dispoziție din Tratatul de la Lisabona care prevede condițiile de retragere a unui stat membru din UE, pe care Regatul Unit a invocat-o la 29 martie 2017?

FRANȚA

Fiind o țară fruntașă care împărtășește efectiv granița cu Marea Britanie – datorită Tunelului de sub Canalul Mânecii – Franța ar trebui să se teamă cel mai mult de producerea unui  Brexit fără o înțelegere. Președintele francez, care pare a fi un susținător al unei perioade mai lungi pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune, înțelege amenințarea reprezentată de eurosceptici, precum Marine Le Pen, dacă britanicii participă la alegerile europene, dorind în același timp să asigure industria pescuitului din nordul Franței, care se bazează în mare măsură pe accesul la apele și piețele britanic, informează publicația Express.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de prelungirea termenului retragere, președintele Emmanuel Macron ar trebui să insiste asupra condițiilor. El nu va aproba o prelungire dacă înseamnă pur și simplu ,,eliberarea durerii, este de părere Elvire Fabry, expert în integrare europeană de la Institutul Jacques Delors din Paris. De altfel, Reuters informa zilele trecute că administrația franceză nu ar fi de acord cu o prelungire a termenului de retragere doar pentru a discuta din nou acordul negociat de Theresa May, această posibilitate ,,ieșind din discuție”.

Președintele francez a declarat, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel, acum două săptămâni, că va fi nevoie de un scop clar pentru a întârzia ieșirea din UE Regatului Unit.

,,Vom sprijini o cerere de prelungire doar dacă ar fi justificată de o nouă alegere a britanicilor”, a declarat Macron în conferința de presă. ,,Nu vom accepta în nici un caz o prelungire fără un obiectiv clar”, declara Macron, citat de Reuters.

GERMANIA

Se poate spune că în Germania o mare parte din încrederea în Regatul Unit a dispărut. În rândul oamenilor de afaceri și politicienilor din Berlin, există o frustrare din ce în ce mai mare, chiar și furie, față de evoluțiile din Marea Britanie. Cu toate acestea, este probabil ca Germania să facă tot ce poate pentru a facilita retragerea ordonată a Marii Britanii despre care Angela Merkel insistă că este încă posibilă, relatează un corespondent de presă al BBC în Germania.

Există voci în Germania care spun că sprijinul ar trebui să fie condiționat de capacitatea Marii Britanii de a-și exprima motivația și așteptările înainte de acordarea unei astfel de prelungiri. Mai mult, există preocupări semnificative cu privire la impactul unei extinderi mai lungi asupra procesului de desfășurare a alegerilor din UE, însă interesele Germaniei constă în evitarea unui Brexit fără acord și a daunelor asupra economiei germane, informează BBC.

Norbert Roettgen, care conduce comitetul pentru afaceri externe din parlamentul federal german, a cerut Marii Britanii și UE să nu se grăbească. ,,Totul este agitat, isteric, neclar. Să încetinim și să încercăm să limpezim mintea”, a spus el. ,,Lumea nu se va termina dacă ne vom acorda o perioadă de respiro, în care să ne concentrăm asupra punctelor importante”, adăugat politicianul german.

În conferința de presă cu președintele Macron, Angela Merkel a avut un ton mai conciliant decât acesta, oglindit de afirmațiile lui Roettgen:  ,,Suntem absolut de acord și am vorbit cu Theresa May despre acest lucru la Sharm el-Sheik acum câteva zile, acordul de retragere este valabil”, a spus cancelarul german. ,,Dacă Marea Britanie are nevoie de mai mult timp, nu ne vom opune, dar, desigur, căutăm să avem o ieșire ordonată. Regretăm acest pas, dar este realitatea și acum trebuie să găsim o soluție bună “.

O prelungire “tehnică” de câteva săptămâni ar fi o problemă ușoară, conform lui Fabry, însă o prelungire mai lungă ridică tot felul de probleme. ,,Nimeni nu se simte confortabil cu ideea că Marea Britanie va participa la alegerile pentru UE în luna mai. Ar fi o complicație inutilă”, a spus aceasta, citată de BBC.

,,Pentru o prelungire mai lungă ar trebui să existe un obiectiv foarte clar și precis transpus pe hârtie – de exemplu noi alegeri în Marea Britanie sau un nou referendum.” Ea a spus că Bruxelles-ul s-a arătat destul de deshis la această idee – dar în ultimele câteva zile lucrurile s-au schimbat. ,,Nimeni nu spune aici să obținem o soluționare de orice fel doar ca să se termine mai repede. Această oboseală pare să câștige teren în Marea Britanie, dar nu în UE”, a spus aceasta.

POLONIA

De la Varșovia, deputatul european din partidul de guvernământ, Ryszard Legutko a spus că ,, dacă poporul britanic a decis că Marea Britanie ar trebui să plece, atunci ar trebui să se încheie acest capitol. Altfel ar fi o umilință la adresa acestuia.” El a adăugat că ,,un al doilea referendum sau o prelungirea prea mare ar fi, de asemenea, o umilință”, relatează corespondentul BBC în capitala Poloniei.

Înalții oficiali au, însă, un ton mai blând. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a declarat că ,,Marea Britanie ar putea avea nevoie de timp la dispoziție”, înainte de votul de ieri seară din Camera Comunelor.

,,Urmărim ce se întâmplă în Marea Britanie – voturile, există anumite așteptări cu privire la modul în care se vor încheia. Poate că va trebui … să extindem puțin această perioadă, poate că avem nevoie de puțin timp pentru reflecție “, a declarat el reporterilor din parlamentul polonez, citează BBC.

Pentru Varșovia, asigurarea drepturilor pentru un milion de polonezi care trăiesc în Marea Britanie a fost întotdeauna și rămâne prioritatea numărul unu, iar cele două guverne se află în ,,contact permanent”.  În acest sens, Polonia speră la o înțelegere bună și o perioadă de tranziție lină. Asta pentru ca Marea Britanie este și cea de-a treia piață de vanzări pentru Polonia.

OLANDA

Ministrul olandez de externe, Stef Blok, a declarat pentru BBC că țara sa va arăta ,,bunăvoință” față de orice solicitare de extindere a articolului 50. Însă, ,,fără un scop clar, o prelungire nu va rezolva nimic”, a avertizat el.

Zicala ,,așteaptă-te la ce este mai rău, pregătește-te pentru ce este mai bun” descrie perfect abordarea olandeză, iar Blok a participat la un eveniment în care s-a vorbit despre pregătirile guvernului pentru o ieșire fără acord, mai ales în zona de gestionare portuară. ,,Aștept cu nerăbdare orice soluție care va rezolva problema, dar asta trebuie să vină de la Londra acum”, a spus oficialul, citat de BBC.

Olandezii nu au dorit niciodată ca Marea Britanie să părăsească UE, dar respectă alegerea făcută de cetățeni. Orice prelungire a termenului de retragere este privită de aceștia cu anxietate.

,,Trăim în realitatea pe care ne-a generat-o Brexit-ul”, spunea ministrul comerțului exterior Sigrid Kaag, arătând spre o prezentare video cu un flux de camioane care se deplasează spre un feribot care merge în portul Felixstowe din Marea Britanie.

,,Olanda este poarta voastră obișnuită spre Europa, cu un guvern stabil. Noi stăm în picioare, nu suntem panicați, ne pregătim pentru orice eventualitate.”, afirma ministrul olandez. 

ITALIA

Italia ar susține o prelungire a articolului 50 în două condiții: dacă Marea Britanie explică exact ce dorește și dacă Marea Britanie spune exact pentru cât timp dorește să prelungească termenul de retragere din UE, relatează BBC.

Italia consideră că ,,guvernul britanic vorbește serios atunci când spune că nu dorește o ieșire fără niciun acord”, a declarat un înalt oficial italian, care a cerut să nu fie numit, pentru compania de transmisiune britanică. Însă, în același timp, Italia se pregătește intens pentru un scenariu no-deal. În următoarele zile, guvernul speră să transmită un pachet de legi menite să răspundă priorităților sale în contextul Brexit: drepturile cetățenilor, stabilitatea financiară, ajutorul acordat întreprinderilor.

Săptămâna viitoare, guvernul de la Roma se așteaptă să lanseze o serie de sesiuni de informare în porturile din întreaga țară pentru a explica modul în care va funcționa un scenariu fără acord.

Speculațiile lansate în presă de câțiva politicieni britanici, care susțin cu tărie Brexit-ul și ideea potrivit căreia conducerea ultraconservatoare din Italia ar fi înclinată să respingă prin veto la nivelul Consiliului European o cerere de prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din UE în baza preferințelor politice, sunt nefondate. 

Italia își generează o mare parte din venituri sale din industria de prelucrare și din agricultură, care exportă totul, de la roșii la televizoare, pe piața profitabilă din Marea Britanie. Cei mai mari exportatori din Italia au afacerile stabilite în mare parte în nordul țării.   Dacă Marea Britanie a părăsi UE fără o înțelegere la sfârșitul lunii martie  exportatori ar suferi întreruperi grave ale activității lor. Să nu uităm faptul că voturile pentru juniorul coaliției de guvernământ, partidul Liga, vin în mare parte din această zonă, iar liderul partidului și vicepremierul Matteo Salvini nu ar putea explica exercitarea dreptului de veto dacă toți acești comercianți ar trebui să se confrunte brusc cu impunerea unui regim tarifar pentru mărfurile exportate, o documentație complet diferită de întocmit sau cu înființarea unor noi sisteme de control a produselor. 

În acest sens, subsecretarul de stat din ministerul afacerilor externe Guglielmo Picchi, membru al Lega, a declarat pe Twitter că Italia ,,va sprijini voința poporului britanic” dacă parlamentul britanic votează pentru o întârziere a Brexit-ului.

SPANIA

Primul ministru spaniol, Pedro Sánchez, care a fost un ghimpe în coasta premierului britanic în ultimele luni din cauza disputei privind Gibraltarul, a declarat parlamentului de la Madrid înaintea votului de ieri că vor exista condiții legate de prelungirea perioadei de negocieri a articolului 50, relatează The Guardian.

Sánchez, care la un moment dat amenința să respingă acordul privind Brexit, cu excepția cazului în care textul din acord legat de Gibraltar va fi clarificat și aprobat cu acordul guvernului de la Madrid, a adăugat: 

,,Vreau să precizez că, în fața acestei posibile poziții a guvernului britanic, Spania nu se va opune acordării unei eventuale prelungiri, dar aceasta trebuie să aibă o anumită perspectivă de rezolvare. Prelungirea nesiguranței prin amânarea termenelor limită nu este o alternativă rezonabilă sau de dorit. “, spunea acesta. 

Amintim că extinderea articolului 50 din Tratatul UE, activat de Marea Britanie la 29 martie 2017 pentru retragerea sa din UE, are nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre, în urma votului de aseară din Parlamentul britanic privind extinderea articolului 50 până la data de 30 iunie 2019. Liderii UE vor putea lua o decizie în acest sens la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, din 21-22 martie. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Continue Reading

U.E.

Președintele Klaus Iohannis salută includerea a trei universități românești în primele ”Universități europene”: Vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending