Connect with us

U.E.

Cum se vede din capitalele europene prelungirea termenului pentru Brexit înainte ca liderii UE să ia o decizie la Consiliul European de săptămâna viitoare

Published

on

@Pixabay License

În timp ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a insistat că orice amânare a Brexitului ,,ar trebui să fie finalizată înainte de alegerile europene” la sfârșitul lunii mai,  președintele Consiliului European Donald Tusk a insistat că există o întârziere mai mare de avut în vedere. Chiar dacă Tusk nu a specificat durata întârzierii, oficialii au sugerat că va trebui să fie de cel puțin un an după ce acordul prim-ministrului britanic Theresa May a fost respins a treia oară.

Președintele Consiliului European a declarat la începutul acestui an că inimile UE erau încă deschise pentru Marea Britanie dacă s-ar fi răzgândit cu privire la Brexit. El a provocat o reacție furioasă din partea susținătorilor pro-Brexit atunci când a spus că există un ,,loc special în iad” pentru cei care au promovat Brexit ,,fără nici o schiță a unui plan despre cum să-l execute în siguranță”.

Deci, în acest moment crucial, ne putem întreba ce gândesc liderii europeni în ceea ce privește extinderea articolului 50, dispoziție din Tratatul de la Lisabona care prevede condițiile de retragere a unui stat membru din UE, pe care Regatul Unit a invocat-o la 29 martie 2017?

FRANȚA

Fiind o țară fruntașă care împărtășește efectiv granița cu Marea Britanie – datorită Tunelului de sub Canalul Mânecii – Franța ar trebui să se teamă cel mai mult de producerea unui  Brexit fără o înțelegere. Președintele francez, care pare a fi un susținător al unei perioade mai lungi pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune, înțelege amenințarea reprezentată de eurosceptici, precum Marine Le Pen, dacă britanicii participă la alegerile europene, dorind în același timp să asigure industria pescuitului din nordul Franței, care se bazează în mare măsură pe accesul la apele și piețele britanic, informează publicația Express.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de prelungirea termenului retragere, președintele Emmanuel Macron ar trebui să insiste asupra condițiilor. El nu va aproba o prelungire dacă înseamnă pur și simplu ,,eliberarea durerii, este de părere Elvire Fabry, expert în integrare europeană de la Institutul Jacques Delors din Paris. De altfel, Reuters informa zilele trecute că administrația franceză nu ar fi de acord cu o prelungire a termenului de retragere doar pentru a discuta din nou acordul negociat de Theresa May, această posibilitate ,,ieșind din discuție”.

Președintele francez a declarat, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel, acum două săptămâni, că va fi nevoie de un scop clar pentru a întârzia ieșirea din UE Regatului Unit.

,,Vom sprijini o cerere de prelungire doar dacă ar fi justificată de o nouă alegere a britanicilor”, a declarat Macron în conferința de presă. ,,Nu vom accepta în nici un caz o prelungire fără un obiectiv clar”, declara Macron, citat de Reuters.

GERMANIA

Se poate spune că în Germania o mare parte din încrederea în Regatul Unit a dispărut. În rândul oamenilor de afaceri și politicienilor din Berlin, există o frustrare din ce în ce mai mare, chiar și furie, față de evoluțiile din Marea Britanie. Cu toate acestea, este probabil ca Germania să facă tot ce poate pentru a facilita retragerea ordonată a Marii Britanii despre care Angela Merkel insistă că este încă posibilă, relatează un corespondent de presă al BBC în Germania.

Există voci în Germania care spun că sprijinul ar trebui să fie condiționat de capacitatea Marii Britanii de a-și exprima motivația și așteptările înainte de acordarea unei astfel de prelungiri. Mai mult, există preocupări semnificative cu privire la impactul unei extinderi mai lungi asupra procesului de desfășurare a alegerilor din UE, însă interesele Germaniei constă în evitarea unui Brexit fără acord și a daunelor asupra economiei germane, informează BBC.

Norbert Roettgen, care conduce comitetul pentru afaceri externe din parlamentul federal german, a cerut Marii Britanii și UE să nu se grăbească. ,,Totul este agitat, isteric, neclar. Să încetinim și să încercăm să limpezim mintea”, a spus el. ,,Lumea nu se va termina dacă ne vom acorda o perioadă de respiro, în care să ne concentrăm asupra punctelor importante”, adăugat politicianul german.

În conferința de presă cu președintele Macron, Angela Merkel a avut un ton mai conciliant decât acesta, oglindit de afirmațiile lui Roettgen:  ,,Suntem absolut de acord și am vorbit cu Theresa May despre acest lucru la Sharm el-Sheik acum câteva zile, acordul de retragere este valabil”, a spus cancelarul german. ,,Dacă Marea Britanie are nevoie de mai mult timp, nu ne vom opune, dar, desigur, căutăm să avem o ieșire ordonată. Regretăm acest pas, dar este realitatea și acum trebuie să găsim o soluție bună “.

O prelungire “tehnică” de câteva săptămâni ar fi o problemă ușoară, conform lui Fabry, însă o prelungire mai lungă ridică tot felul de probleme. ,,Nimeni nu se simte confortabil cu ideea că Marea Britanie va participa la alegerile pentru UE în luna mai. Ar fi o complicație inutilă”, a spus aceasta, citată de BBC.

,,Pentru o prelungire mai lungă ar trebui să existe un obiectiv foarte clar și precis transpus pe hârtie – de exemplu noi alegeri în Marea Britanie sau un nou referendum.” Ea a spus că Bruxelles-ul s-a arătat destul de deshis la această idee – dar în ultimele câteva zile lucrurile s-au schimbat. ,,Nimeni nu spune aici să obținem o soluționare de orice fel doar ca să se termine mai repede. Această oboseală pare să câștige teren în Marea Britanie, dar nu în UE”, a spus aceasta.

POLONIA

De la Varșovia, deputatul european din partidul de guvernământ, Ryszard Legutko a spus că ,, dacă poporul britanic a decis că Marea Britanie ar trebui să plece, atunci ar trebui să se încheie acest capitol. Altfel ar fi o umilință la adresa acestuia.” El a adăugat că ,,un al doilea referendum sau o prelungirea prea mare ar fi, de asemenea, o umilință”, relatează corespondentul BBC în capitala Poloniei.

Înalții oficiali au, însă, un ton mai blând. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a declarat că ,,Marea Britanie ar putea avea nevoie de timp la dispoziție”, înainte de votul de ieri seară din Camera Comunelor.

,,Urmărim ce se întâmplă în Marea Britanie – voturile, există anumite așteptări cu privire la modul în care se vor încheia. Poate că va trebui … să extindem puțin această perioadă, poate că avem nevoie de puțin timp pentru reflecție “, a declarat el reporterilor din parlamentul polonez, citează BBC.

Pentru Varșovia, asigurarea drepturilor pentru un milion de polonezi care trăiesc în Marea Britanie a fost întotdeauna și rămâne prioritatea numărul unu, iar cele două guverne se află în ,,contact permanent”.  În acest sens, Polonia speră la o înțelegere bună și o perioadă de tranziție lină. Asta pentru ca Marea Britanie este și cea de-a treia piață de vanzări pentru Polonia.

OLANDA

Ministrul olandez de externe, Stef Blok, a declarat pentru BBC că țara sa va arăta ,,bunăvoință” față de orice solicitare de extindere a articolului 50. Însă, ,,fără un scop clar, o prelungire nu va rezolva nimic”, a avertizat el.

Zicala ,,așteaptă-te la ce este mai rău, pregătește-te pentru ce este mai bun” descrie perfect abordarea olandeză, iar Blok a participat la un eveniment în care s-a vorbit despre pregătirile guvernului pentru o ieșire fără acord, mai ales în zona de gestionare portuară. ,,Aștept cu nerăbdare orice soluție care va rezolva problema, dar asta trebuie să vină de la Londra acum”, a spus oficialul, citat de BBC.

Olandezii nu au dorit niciodată ca Marea Britanie să părăsească UE, dar respectă alegerea făcută de cetățeni. Orice prelungire a termenului de retragere este privită de aceștia cu anxietate.

,,Trăim în realitatea pe care ne-a generat-o Brexit-ul”, spunea ministrul comerțului exterior Sigrid Kaag, arătând spre o prezentare video cu un flux de camioane care se deplasează spre un feribot care merge în portul Felixstowe din Marea Britanie.

,,Olanda este poarta voastră obișnuită spre Europa, cu un guvern stabil. Noi stăm în picioare, nu suntem panicați, ne pregătim pentru orice eventualitate.”, afirma ministrul olandez. 

ITALIA

Italia ar susține o prelungire a articolului 50 în două condiții: dacă Marea Britanie explică exact ce dorește și dacă Marea Britanie spune exact pentru cât timp dorește să prelungească termenul de retragere din UE, relatează BBC.

Italia consideră că ,,guvernul britanic vorbește serios atunci când spune că nu dorește o ieșire fără niciun acord”, a declarat un înalt oficial italian, care a cerut să nu fie numit, pentru compania de transmisiune britanică. Însă, în același timp, Italia se pregătește intens pentru un scenariu no-deal. În următoarele zile, guvernul speră să transmită un pachet de legi menite să răspundă priorităților sale în contextul Brexit: drepturile cetățenilor, stabilitatea financiară, ajutorul acordat întreprinderilor.

Săptămâna viitoare, guvernul de la Roma se așteaptă să lanseze o serie de sesiuni de informare în porturile din întreaga țară pentru a explica modul în care va funcționa un scenariu fără acord.

Speculațiile lansate în presă de câțiva politicieni britanici, care susțin cu tărie Brexit-ul și ideea potrivit căreia conducerea ultraconservatoare din Italia ar fi înclinată să respingă prin veto la nivelul Consiliului European o cerere de prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din UE în baza preferințelor politice, sunt nefondate. 

Italia își generează o mare parte din venituri sale din industria de prelucrare și din agricultură, care exportă totul, de la roșii la televizoare, pe piața profitabilă din Marea Britanie. Cei mai mari exportatori din Italia au afacerile stabilite în mare parte în nordul țării.   Dacă Marea Britanie a părăsi UE fără o înțelegere la sfârșitul lunii martie  exportatori ar suferi întreruperi grave ale activității lor. Să nu uităm faptul că voturile pentru juniorul coaliției de guvernământ, partidul Liga, vin în mare parte din această zonă, iar liderul partidului și vicepremierul Matteo Salvini nu ar putea explica exercitarea dreptului de veto dacă toți acești comercianți ar trebui să se confrunte brusc cu impunerea unui regim tarifar pentru mărfurile exportate, o documentație complet diferită de întocmit sau cu înființarea unor noi sisteme de control a produselor. 

În acest sens, subsecretarul de stat din ministerul afacerilor externe Guglielmo Picchi, membru al Lega, a declarat pe Twitter că Italia ,,va sprijini voința poporului britanic” dacă parlamentul britanic votează pentru o întârziere a Brexit-ului.

SPANIA

Primul ministru spaniol, Pedro Sánchez, care a fost un ghimpe în coasta premierului britanic în ultimele luni din cauza disputei privind Gibraltarul, a declarat parlamentului de la Madrid înaintea votului de ieri că vor exista condiții legate de prelungirea perioadei de negocieri a articolului 50, relatează The Guardian.

Sánchez, care la un moment dat amenința să respingă acordul privind Brexit, cu excepția cazului în care textul din acord legat de Gibraltar va fi clarificat și aprobat cu acordul guvernului de la Madrid, a adăugat: 

,,Vreau să precizez că, în fața acestei posibile poziții a guvernului britanic, Spania nu se va opune acordării unei eventuale prelungiri, dar aceasta trebuie să aibă o anumită perspectivă de rezolvare. Prelungirea nesiguranței prin amânarea termenelor limită nu este o alternativă rezonabilă sau de dorit. “, spunea acesta. 

Amintim că extinderea articolului 50 din Tratatul UE, activat de Marea Britanie la 29 martie 2017 pentru retragerea sa din UE, are nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre, în urma votului de aseară din Parlamentul britanic privind extinderea articolului 50 până la data de 30 iunie 2019. Liderii UE vor putea lua o decizie în acest sens la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, din 21-22 martie. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a ales un mod inedit prin care să-și ia rămas bun de la Angela Merkel, aflată la ultimul summit european înainte de a preda ștafeta cancelariei federale unei noi coaliții rezultate din alegerile legislative de luna trecută.

Șeful statului francez, care a colaborat îndeaproape cu cancelarul german în ultimii patru ani asemenea predecesorilor săi, a publicat pe Twitter o fotografie simbol care, în viziunea sa, este o mărturie a angajamentului lui Merkel. Imaginea îi surprinde pe Macron și pe Merkel discutând la summitul maraton din iulie 2020, când liderii statelor membre au adoptat un plan de redresare fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Mulțumesc, dragă Angela, pentru că lupți pentru Europa noastră. Un singur tweet nu este suficient pentru a rezuma șaisprezece ani de angajament, așa că vreau să menționez o dată care va mărturisi pentru totdeauna angajamentul și determinarea ta: 21 iulie 2020, data adoptării planului european de redresare“, a scris Macron, pe Twitter.

Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns pe 21 iulie 2020 la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, în data de 21 iulie 2020, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Planul de redresare de 750 de miliarde de euro – compus din 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi – propus inițial pe 27 mai 2020 de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sub forma unui plan de 500 de miliarde de euro granturi și 250 de miliarde de împrumuturi a fost opera cancelarului german Angela Merkel și a președintelui francez Emmanuel Macron. La 19 mai 2020, Macron și Merkel au propus un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro, fiind pentru prima dată în istorie când Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE. Acest plan avea să fie punctul de plecare pentru acordul istoric din 21 iulie 2020, summit care a debutat pe 17 iulie, ziua de naștere a Angelei Merkel și care a reprezentat prima reuniune în persoană a liderilor UE de la debutul pandemiei și primul Consiliu European din timpul președinției germane a Consiliului UE.

Omagiul adus de Macron este și un tribut pentru un parteneriat politic care a mai înscris cel puțin două momente în cronica de istorie a relației franco-germane.

Mai întâi, la 18 noiembrie 2018, comemorarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial a debutat la Paris cu omagii simbolice puternice oferite de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Macron și Merkel au dezvelit o placă comemorativă cu un mesaj de pace la Memorialul de la Compiegne, în La Rethondes, unde în urmă cu 100 de ani a fost semnat armistiţiul ce a pus capăt Primului Război Mondial, lăsând în urma lor o imagine demnă pentru o cronică ilustrată a omenirii.”De centenarul armistiţiului din 11 noiembrie 1918, Emmanuel Macron, preşedintele Republicii Franceze, şi Angela Merkel, cancelarul Republicii Federale Germane, au reafirmat valoarea reconcilierii franco-germane în serviciul Europei şi păcii”, este mesajul inscripţionat pe această placă comemorativă.

La 22 ianuarie 2019, în primele zile ale președinției României la Consiliul UE, Angela Merkel și Emmanuel Macron semnau, la Aachen, în prezența președinților Consiliului European, Comisiei Europene și președintelui României, un nou tratat de cooperare franco-german, document continuator al Tratatului de la Elysee din 22 ianuarie 1963 care a consfințit reconcilierea postbelică franco-germană.

Prin acest tratat din 2019, Merkel și Macron făgăduiau să construiască o Europă unită, democratică și suverană.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți francezi: Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”.

Citiți și Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

Published

on

© European Union 2021

Statele Uniunii Europene trebuie să aprofundeze discuţiile despre direcţia în care trebuie să se îndrepte UE şi să rezolve prin dialog dispute cum este cea din prezent cu Polonia privind statul de drept, a apreciat vineri cancelarul german Angela Merkel la finalul summitului european, probabil ultima sa participare la un Consiliu European, după 107 astfel de apariții dintr-un total de 214 reuniuni.

”Acesta a fost probabil ultimul meu Consiliu European. Pentru mine a fost mereu o plăcere”, a mai spus Angela Merkel în declaraţiile date după summit, consemnează agenţiile Reuters, EFE şi AFP. ”Dar părăsesc acum această Uniune Europeană din poziţia de cancelar într-o situaţie care mă îngrijorează”, a mărturisit ea, menţionând, pe lângă statul de drept, probleme precum migraţia sau presiunea economică.

”Există chestiunea independenţei justiţiei, dar şi ce rezultă … în ce direcţie se îndreaptă Uniunea Europeană, ce trebuie să fie o competenţă europeană şi ce trebuie abordat de statele naţionale”, a spus Merkel în faţa presei la Bruxelles, potrivit Agerpres.

”Dacă priviţi istoria Poloniei, este foarte de înţeles că problema definirii identităţii lor naţionale joacă un mare rol”, a atras ea atenţia.

”Suntem o societate liberă şi fiecare îşi poate arăta opinia critică. Din punctul meu de vedere, am încercat să rezolv problemele, iar dacă alţii văd acest lucru diferit, evident că va trebui să trăiască cu el”, a reacţionat Angela Merkel după ce un ziarist i-a cerut să le dea un răspuns celor care o acuză că în cei 16 ani cât a fost cancelar german s-au putut ridica la putere în state ale UE lideri eurosceptici precum Viktor Orban în Ungaria sau Mateusz Morawiecki în Polonia.

Dar Merkel a asigurat că în discuţia pe acest subiect avută de liderii europeni la summit a existat o ”amplă sintonie” că modul corect de a o rezolva este ”respectându-ne unii pe ceilalţi”.

Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării”, a conchis la acest capitol cancelarul german care-şi încheie ultimul mandat.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”.

Citiți și Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți americani (George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden), patru președinți francezi (Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron), cinci prim-miniștrii britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și alți zeci de lideri europeni, transatlantici și internaționali.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO5 hours ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO6 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

NATO17 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending