PARLAMENTUL EUROPEAN
Curajosul popor ucrainean reprezentat de Volodimir Zelenski, laureat al Premiului Saharov acordat de Parlamentul European
Published
2 years agoon

În cadrul unei ceremonii care a avut loc miercuri în plenul Parlamentului European, președinta Roberta Metsola a decernat Premiul Saharov 2022 pentru libertatea de gândire curajosului popor ucrainean, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat plenului de la Strasbourg, printr-un mesaj video.
“În 2022, oamenii curajoși din Ucraina s-au ridicat pentru a fi numărați. Ducând un război de independență, un război al valorilor. Bărbați curajoși și femei curajoase care nu renunță niciodată. De aceea, vă onorăm cu premiul Saharov. De aceea, sprijinul nostru rămâne neclintit”, a scris Metsola, pe Twitter.
In 2022, the brave people of Ukraine have stood up to be counted.
Fighting a war of independence, a war of values.
Courageous men & women who never give up.
That is why we honour you with the #SakharovPrize.
That is why our support remains unwavering. https://t.co/Yap4ua3pv2— Roberta Metsola (@EP_President) December 14, 2022
Parlamentul European a ales drept câștigător al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din acest an pe curajosul popor ucrainean reprezentat de președintele Volodimir Zelenski, liderii aleși și societatea civilă în cadrul sesiunii plenare din luna octombrie.
Curajosul popor ucrainean reprezentat de președintele Volodimir Zelenski a fost nominalizat de grupul Partidului Popular European. Separat, poporul din Ucraina a mai fost nominalizat de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni și de grupul Renew Europe, iar președintele Zelenski de grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.
Războiul de agresiune rus neprovocat împotriva Ucrainei, pornit în februarie 2022, are costuri enorme pentru poporul ucrainean: vieți pierdute, orașe și sate distruse. Ucrainenii luptă pentru a-și apăra căminele, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, dar ei luptă zi de zi și pentru libertate, democrație, stat de drept și pentru valorile europene, se arată în nominalizarea grupului PPE.
Curajosul popor ucrainean a fost ales de Conferința Președinților, organism care reunește șefii grupurilor politice din Parlamentul European, dintr-o listă de trei finaliști din care au mai făcut parte Julian Assange, unul dintre activiștii din spatele asociației WikiLeaks, și Comisia adevărului din Columbia, o instituție creată în cadrul acordului de pace din 2016 pentru încheierea războiului civil columbian.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat în fiecare an de către Parlamentul European. Acesta a fost creat în 1988 pentru a onora persoanele și organizațiile care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.
El poartă numele fizicianului și disidentului politic sovietic Andrei Saharov și constă într-un certificat și un premiu de 50 000 de euro.
În 2021, Parlamentul European a decernat premiul Saharov lui Aleksei Navalnîi, opozantul rus care ispășește o pedeapsă cu închisoarea într-o colonie de muncă forțată din Rusia după ce a fost otrăvit. Aleksei Navalnîi este de mai bine de zece ani principala figură a opoziției din această țară, fiind cunoscut pentru lupta sa împotriva corupției și a abuzurilor Kremlinului împotriva drepturilor omului.
În 2020, Parlamentul European a acordat premiul opoziției democratice din Belarus.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
România, alături de UE și alte state membre, condamnă cu fermitate atacul din Washington: Violența și ura antisemită nu își au locul în societățile noastre
Nicușor Dan, în deschiderea “Black Sea and Balkans Security Forum”: Viziunea mea pentru România – o țară consolidată intern și activă în UE și NATO
Nicușor Dan, validat ca președinte al României de CCR: Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului și prosperitatea economică a țării
Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”
Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles
„Fără presiune asupra Moscovei, nu poate exista o pace justă”, a subliniat Volodimir Zelenski într-o convorbire cu secretarul general al NATO
PARLAMENTUL EUROPEAN
PE a aprobat propunerea Comisiei de a majora cu 50% tarifele UE pentru produsele agricole din Rusia și Belarus
Published
17 minutes agoon
May 22, 2025
Parlamentul European a susținut, joi, propunerea Comisiei Europene de a majora cu 50% tarifele vamale pentru produsele agricole din Rusia și Belarus care nu erau deja supuse unor taxe suplimentare. Printre bunurile vizate de noile tarife se numără zahărul, oțetul, făina și hrana pentru animale.
Textul legislativ prevede, de asemenea, un tarif de bază de 6,5% pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, precum și taxe adiționale între 40 și 45 euro pe tonă pentru perioada 2025-2026. Aceste tarife vor crește gradual până la 430 euro pe tonă până în anul 2028. Veniturile generate din vânzarea îngrășămintelor din Rusia și Belarus sunt considerate ca fiind utilizate direct pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.
„Regulamentul care prevede creșterea graduală a taxelor vamale pentru produsele din Rusia și Belarus va ajuta la împiedicarea utilizării pieței europene de către Rusia pentru a-și finanța mașina de război. Nu este acceptabil ca, la trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, UE să continue să cumpere produse critice în volume mari – de fapt, aceste importuri au crescut semnificativ. Propunerea va stimula producția de îngrășăminte în UE, afectată de importurile ieftine din Rusia, oferind în același timp fermierilor timp să se adapteze. Este important că textul include și prevederi de monitorizare care permit Comisiei să urmărească îndeaproape piața îngrășămintelor și să intervină dacă prețurile cresc prea mult”, a declarat raportoarea Inese Vaidere (PPE, Letonia).
Noile măsuri sunt așteptate să ducă la o reducere semnificativă a importurilor UE de produse vizate, indiferent dacă acestea provin direct sau indirect din cele două țări. Aceste restricții ar trebui să stimuleze diversificarea producției de îngrășăminte în UE, care a fost afectată de prețurile reduse ale importurilor.
Legislația obligă, de asemenea, Comisia Europeană să monitorizeze evoluțiile prețurilor și orice posibil impact negativ asupra pieței interne sau asupra sectorului agricol european, și să intervină pentru a limita efectele negative.
Regulamentul a fost adoptat cu 411 voturi pentru, 100 împotrivă și 78 de abțineri.
Odată cu adoptarea în plen, Parlamentul European și-a încheiat prima lectură. Regulamentul urmează să fie adoptat formal de către Consiliu și apoi publicat în Jurnalul Oficial al UE, înainte de a intra în vigoare.
S&D
Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar
Published
2 hours agoon
May 22, 2025By
Diana Zaim
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, l-a interpelat pe comisarul european, Hadja Lahbib, responsabil pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la strategia UE de sprijinire a pacienților în accesarea echitabilă de tratamente și tehnologii inovative.
„Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Am interpelat-o pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, în cadrul ședinței Comisiei de Sănătate din care fac parte, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul urgențelor medicale, a bolilor cronice și a maladiilor rare”, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu.
Astfel, europarlametarul Victor Negrescu a solicitat o finanțare adecvată pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung precum și stocuri și achiziții comune pentru medicamentele inovatoare sau greu de găsit, conform solicitărilor incluse de acesta în opinia Parlamentului European.
De asemenea, vicepreședintele Legislativului European a cerut intervenții mai rapide la nivel european și o coordonare mai bună între state, dar și un sprijin real pentru regiunile și zonele mai expuse – inclusiv în România.
„Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză, fie că vorbim de dezastre naturale sau alte urgențe”, a mai adăugat acesta.
Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%.
Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene
Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.
Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.
Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură
Published
2 hours agoon
May 22, 2025
România își va păstra accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare regională și agricultură, după ce Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a susținut propunerile formulate de eurodeputatul Dan Motreanu pentru viitorul buget al Uniunii Europene 2028–2034.
„România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură. Grupul PPE din Parlamentul European mi-a susținut propunerile privind menținerea unor bugete consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) – cele două instrumente UE care au contribuit decisiv la dezvoltarea României”, a transmis Motreanu într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, România beneficiază în prezent de 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune 2021–2027 și de 15,83 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună 2023–2027.
Pozițiile susținute de eurodeputat în comisiile de specialitate au fost incluse în documentul oficial al PPE privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034. Printre acestea se numără:
Menținerea bugetului Politicii de Coeziune la un nivel cel puțin egal cu cel actual, astfel încât dezvoltarea regională să fie continuată, diferențele dintre regiuni să fie reduse, iar creșterea economică să fie susținută uniform la nivelul întregii Uniuni.
Asigurarea unui buget stabil și suficient pentru Politica Agricolă Comună, care să permită sprijinirea directă a fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, prin păstrarea plăților directe considerate esențiale pentru susținerea veniturilor în agricultură.
Evitarea centralizării excesive a deciziilor, în favoarea unei implicări mai mari a autorităților locale, care sunt considerate cele mai în măsură să identifice nevoile reale ale comunităților.
Simplificarea procedurilor de acces la fondurile europene, astfel încât beneficiarii – fie că este vorba despre fermieri, primării sau antreprenori – să se poată concentra asupra implementării proiectelor și nu asupra birocrației excesive.
Dan Motreanu a subliniat că, datorită apartenenței PNL la cel mai mare grup politic din Parlamentul European, „putem apăra eficient interesele României în Parlamentul European.”
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

PE a aprobat propunerea Comisiei de a majora cu 50% tarifele UE pentru produsele agricole din Rusia și Belarus

Pensiile suplimentare bat pasul pe loc, arată Curtea de Conturi Europeană: UE nu a reușit deocamdată să lanseze un sistem care să asigure venituri adecvate din pensie

România, alături de UE și alte state membre, condamnă cu fermitate atacul din Washington: Violența și ura antisemită nu își au locul în societățile noastre

Nicușor Dan, în deschiderea “Black Sea and Balkans Security Forum”: Viziunea mea pentru România – o țară consolidată intern și activă în UE și NATO

Nicușor Dan, validat ca președinte al României de CCR: Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului și prosperitatea economică a țării

Ministrul Energiei invită companiile din domeniu să acceseze peste 300 de milioane de euro pentru producția de energie electrică pentru autoconsum astfel încât acestea să devină mai competitive

Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar

Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”

Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles

Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ4 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ4 days ago
Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Este primul candidat independent care devine președinte al republicii (rezultate finale)
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia