Parlamentul European a susținut, joi, propunerea Comisiei Europene de a majora cu 50% tarifele vamale pentru produsele agricole din Rusia și Belarus care nu erau deja supuse unor taxe suplimentare. Printre bunurile vizate de noile tarife se numără zahărul, oțetul, făina și hrana pentru animale.

Textul legislativ prevede, de asemenea, un tarif de bază de 6,5% pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, precum și taxe adiționale între 40 și 45 euro pe tonă pentru perioada 2025-2026. Aceste tarife vor crește gradual până la 430 euro pe tonă până în anul 2028. Veniturile generate din vânzarea îngrășămintelor din Rusia și Belarus sunt considerate ca fiind utilizate direct pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.

„Regulamentul care prevede creșterea graduală a taxelor vamale pentru produsele din Rusia și Belarus va ajuta la împiedicarea utilizării pieței europene de către Rusia pentru a-și finanța mașina de război. Nu este acceptabil ca, la trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, UE să continue să cumpere produse critice în volume mari – de fapt, aceste importuri au crescut semnificativ. Propunerea va stimula producția de îngrășăminte în UE, afectată de importurile ieftine din Rusia, oferind în același timp fermierilor timp să se adapteze. Este important că textul include și prevederi de monitorizare care permit Comisiei să urmărească îndeaproape piața îngrășămintelor și să intervină dacă prețurile cresc prea mult”, a declarat raportoarea Inese Vaidere (PPE, Letonia).

Noile măsuri sunt așteptate să ducă la o reducere semnificativă a importurilor UE de produse vizate, indiferent dacă acestea provin direct sau indirect din cele două țări. Aceste restricții ar trebui să stimuleze diversificarea producției de îngrășăminte în UE, care a fost afectată de prețurile reduse ale importurilor.

Legislația obligă, de asemenea, Comisia Europeană să monitorizeze evoluțiile prețurilor și orice posibil impact negativ asupra pieței interne sau asupra sectorului agricol european, și să intervină pentru a limita efectele negative.

Regulamentul a fost adoptat cu 411 voturi pentru, 100 împotrivă și 78 de abțineri.

Odată cu adoptarea în plen, Parlamentul European și-a încheiat prima lectură. Regulamentul urmează să fie adoptat formal de către Consiliu și apoi publicat în Jurnalul Oficial al UE, înainte de a intra în vigoare.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, l-a interpelat pe comisarul european, Hadja Lahbib, responsabil pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la strategia UE de sprijinire a pacienților în accesarea echitabilă de tratamente și tehnologii inovative.

„Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Am interpelat-o pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, în cadrul ședinței Comisiei de Sănătate din care fac parte, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul urgențelor medicale, a bolilor cronice și a maladiilor rare”, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu.

Astfel, europarlametarul Victor Negrescu a solicitat o finanțare adecvată pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung precum și stocuri și achiziții comune pentru medicamentele inovatoare sau greu de găsit, conform solicitărilor incluse de acesta în opinia Parlamentului European.

De asemenea, vicepreședintele Legislativului European a cerut intervenții mai rapide la nivel european și o coordonare mai bună între state, dar și un sprijin real pentru regiunile și zonele mai expuse – inclusiv în România.

„Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză, fie că vorbim de dezastre naturale sau alte urgențe”, a mai adăugat acesta. 

   Citiți și: Pacienții români așteaptă peste doi ani pentru accesul la medicamente inovative, față de doar 4 luni în Germania (Studiu W.A.I.T 2024)

Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%. 

Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

România își va păstra accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare regională și agricultură, după ce Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a susținut propunerile formulate de eurodeputatul Dan Motreanu pentru viitorul buget al Uniunii Europene 2028–2034.

„România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură. Grupul PPE din Parlamentul European mi-a susținut propunerile privind menținerea unor bugete consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) – cele două instrumente UE care au contribuit decisiv la dezvoltarea României”, a transmis Motreanu într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, România beneficiază în prezent de 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune 2021–2027 și de 15,83 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună 2023–2027.

Pozițiile susținute de eurodeputat în comisiile de specialitate au fost incluse în documentul oficial al PPE privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034. Printre acestea se numără:

• Menținerea bugetului Politicii de Coeziune la un nivel cel puțin egal cu cel actual, astfel încât dezvoltarea regională să fie continuată, diferențele dintre regiuni să fie reduse, iar creșterea economică să fie susținută uniform la nivelul întregii Uniuni.

• Asigurarea unui buget stabil și suficient pentru Politica Agricolă Comună, care să permită sprijinirea directă a fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, prin păstrarea plăților directe considerate esențiale pentru susținerea veniturilor în agricultură.

• Evitarea centralizării excesive a deciziilor, în favoarea unei implicări mai mari a autorităților locale, care sunt considerate cele mai în măsură să identifice nevoile reale ale comunităților.

• Simplificarea procedurilor de acces la fondurile europene, astfel încât beneficiarii – fie că este vorba despre fermieri, primării sau antreprenori – să se poată concentra asupra implementării proiectelor și nu asupra birocrației excesive.