Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Administrarea bugetului UE s-a îmbunătățit semnificativ în mandatul Comisiei Juncker

Published

on

© European Commission/ Twitter

În ultimul său raport privind gestionarea bugetului UE, Curtea de Conturi Europeană — auditorul independent al cheltuielilor UE, a confirmat că administrarea bugetului Uniunii s-a îmbunătățit semnificativ în mandatul Comisiei Juncker, se arată într-un comunicat.

Auditorii au acordat pentru cel de al 12-lea an la rând un aviz favorabil în ceea ce privește conturile anuale ale UE și, pentru al treilea an la rând, o opinie cu rezerve privind plățile din 2018. Aceasta este o evaluare foarte bună a eforturilor depuse de Comisia Juncker pentru a asigura că fiecare euro din bugetul UE este cheltuit în conformitate cu normele și generează valoare adăugată pentru cetățenii europeni.

Statele membre ale UE – parteneri importanți în gestionarea bugetului UE

Comisia este responsabilă cu execuția bugetului UE împreună cu parteneri diverși și gestionează aproximativ 75 % din cheltuielile UE împreună cu statele membre. Acestea joacă un rol esențial în domenii precum coeziunea și agricultura, în cazul cărora cea mai mare parte a bugetului este distribuită prin intermediul autorităților de management naționale și regionale. Comisia are norme stricte privind gestionarea judicioasă și eficace a fondurilor, lucrând împreună cu statele membre pentru a garanta că bugetul este cheltuit în conformitate cu aceste norme și că fiecare euro din bugetul UE este alocat acolo unde este cel mai mult nevoie de el.

Günther H. Oettinger, comisarul european pentru buget și resurse umane, a declarat: „Atât politica de coeziune a UE, cât și politica noastră agricolă comună și-au dovedit capacitatea de a oferi rezultate bune. În același timp, coeziunea și dezvoltarea rurală rămân domeniile cele mai dificile din punctul de vedere al gestionării, din cauza numeroșilor actori implicați. Comisia ajută statele membre și diferitele autorități de management în vederea unor rezultate mai bune, atunci când este necesar. Eforturile noastre de până acum arată că suntem pe calea cea bună și vom continua să acționăm în aceeași direcție.”

Valorificarea la maximum a fiecărui euro

Pentru Comisie este extrem de important să se asigure că fiecare euro din bugetul UE aduce cele mai bune rezultate posibile în toate domeniile de politică. De aceea instituția a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că bugetul UE nu doar că este cheltuit în conformitate cu normele, dar și că finanțează proiecte care abordează provocările la nivelul întregii UE și au un impact pentru un număr mare de persoane.

Günther H. Oettinger, comisarul european pentru buget și resurse umane, a declarat: „Comisia Europeană face toate eforturile pentru a se asigura că fiecare euro din bugetul UE este cheltuit în beneficiul cetățenilor noștri și creează o valoare adăugată la nivelul UE. Ne asigurăm că normele sunt pe deplin respectate și că erorile sunt reduse la minimum. Suntem bucuroși că eforturile noastre dau roade, iar auditorii noștri independenți au confirmat încă o dată că ne-am făcut bine treaba.”

În domeniul cercetării, de exemplu, datorită celui mai mare program din lume de finanțare publică a cercetării și inovării, Orizont 2020, UE sprijină peste 300 000 de cercetători, dintre aceștia 18 fiind laureați ai premiului Nobel, și inovatori.

În ceea ce privește protecția frontierelor și gestionarea migrației – domeniu de importanță majoră pentru cetățenii UE – din 2015, inițiativele finanțate de UE au contribuit la salvarea a aproape 760 000 de vieți în Marea Mediterană și au dus la o scădere cu 92 % a sosirilor în 2018 față de vârful din 2015 al crizei migrației.

Accentul pus pe valoarea adăugată europeană se află, de asemenea, în centrul propunerii Comisiei privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027. Acesta urmărește stabilirea de obiective mai clare și acordarea unei mai mari importanțe performanțelor, scopul fiind acela de a facilita monitorizarea și măsurarea rezultatelor, precum și efectuarea de modificări atunci când este necesar. Se preconizează că acest lucru va îmbunătăți și mai mult modul în care este cheltuit bugetul UE.

Norme mai simple pentru a spori eficacitatea finanțării UE

În ultimii ani, Comisia a depus eforturi pentru a simplifica și mai mult normele în temeiul cărora este cheltuit bugetul UE, deoarece norme mai simple înseamnă un acces mai ușor la fonduri și un nivel redus de erori de gestionare.

Recuperarea fondurilor UE cheltuite în mod incorect

Obiectivul Comisiei, în calitatea sa de administrator al bugetului UE, este acela de a garanta că, odată ce un program este încheiat și toate controalele sunt efectuate, riscul rămas pentru bugetul UE este de sub 2 % – nivelul considerat de Curte ca fiind semnificativ.

În acest scop, Comisia monitorizează execuția bugetului UE pe teren. Dacă se constată că statele membre sau beneficiarii finali cheltuiesc banii UE în mod incorect, Comisia poate recupera fondurile pentru a proteja bugetul UE. Pentru 2018, Comisia estimează că, după aplicarea corecțiilor și a recuperărilor, riscul de eroare rămas pentru bugetul UE este de sub 1 %.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Guvernul croat, pregătit să înceapă discuții cu cancelarul Angela Merkel privind atragerea unei investiții Volkswagen în Croația

Published

on

© Volkswagen/ Twitter

Guvernul croat este pregătit să înceapă discuții cu cancelarul Angela Merkel privind atragerea unei investiții Volkswagen în Croația, a anunțat marți ministrul croat al economiei, Darko Horvat, în cadrul unei conferințe la Varaždin, transmit Hina şi Novinite, preluat de Agerpres.

Ministrul Darko Horvat a declarat, în cadrul unui eveniment, că cei patruzeci de parametri necesari pentru investiție au fost acum satisfăcuți și că guvernul a pus la punct o ofertă adecvată.

,,Discuțiile încep mâine (miercuri, n.r.) cu doamna Merkel despre realizarea unei investiții VW în Croația. Guvernul a pregătit o ofertă pentru VW și a găsit trei locații unde există un milion de metri pătrați de teren, toate celelalte condiții, care vizează cei 40 de parametri, sunt îndeplinite așa cum au fost solicitate pentru a realiza această investiție ”, a explicat ministrul economiei.

Cele trei locații potențiale pentru fabrică VW suntVaraždin, Ivanić-Grad și Dugo Selo.

,,În nicio altă parte a Croației nu au găsit atât de multe terenuri disponibile pentru investiții, combinat cu toate celelalte condiții, cum ar fi capacitatea umană și educațională și planurile de dezvoltare pentru douăzeci de ani”, a adăugat Horvat.

Totuși, într-un interviu acordat postului naţional de radio, Horvat a precizat că ,,este prea devreme să vorbim despre VW în acest moment” și, dacă va avea şansa ,,să prezint oferta Croaţiei în cadrul unor convorbiri directe, o voi face”, a adăugat ministrul economiei. 

Volkswagen plănuia să ridice noua fabrică cu o capacitate de producție anuală de 300.000 de vehicule în Manisa, la 40 km de oraşul Izmir. Însă, compania germană a amânat construirea unei fabrici în Turcia nedorind să devină parte a criticilor internaţionale de condamnare a operaţiunilor militare derulate de Ankara în Siria de teama potențialelor efecte asupra imaginii sale.

În acest context, Bernd Osterloh, şeful sindicatului global al VW şi membru în Consiliul de Supraveghere al producătorului auto, preciza la începutul lunii că reglementările VW prevăd ca la fabricile companiei să existe ,,un mediu de stabilitate şi siguranţă”. De asemenea, directorul financiar al companiei auto, Frank Witter, a explicat că deocamdată nu există o urgență privind construirea unei noi uzine, existând chiar alternativa de a moderniza actualele fabrici pentru extinderea capacității de producție.

Între timp, compania va monitoriza situația politică îngrijorătoare din Siria și evoluțiile de pe frontul deschis în nordul țării  și va decide până la finalul anului dacă va construi noua sa fabrică în Turcia, potrivit anunțului făcut de compania germană după reuniunea de marți a Consiliului de supervizare. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL): PPE, așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Partidul Popular European (PPE) are așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României în următorii cinci ani, este declarația făcută de eurodeputatul Cristian Bușoi pentru corespondentul caleaeuropeană, la Congresul PPE de la Zagreb.

Întrebat despre primirea făcută de popularii europeni delegației liberale din România, la congresul de la Zagreb, eurodeputatul Cristian Bușoi a declarat că ,,a fost primită foarte bine, este una dintre cele mai mari și influente delegații din PPE, dar și foarte bine reprezentată la nivel politic, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, precum și de toți europarlamentarii PNL”. De asemenea, a spus acesta, ,,fiecare dintre noi profităm de fiecare oportunitate pentru a promova interesele, proiectele și imaginea României în interiorul familiei populare europene”. 

Întrebat care sunt așteptările membrilor PPE privind cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerie prezidențiale din România, Cristian Bușoi a răspuns că toți cei cu care s-au interesectat atât cu șeful statului, cât și cu premierul Orban, au ,,așteptări pozitive privind reconfirmarea unui al doilea mandat la Cotroceni al președintelui Iohannis prin care să continue munca bună pentru România și consolidarea direcției europene în următorii cinci ani”. 

,,Aceste așteptări pozitive țin de rezultatele din turul I, de sondajele de opinie, de excelenta prestație a președintelui Iohannis în ultimele zile, în România, inclusiv la dezbaterea cu jurnaliștii și fomatorii de opinie”, a explicat Cristian Bușoi. 

,,Cred că în orice bătălie politică trebuie mobilizare maximă până în ultimul moment pentru ca românii să confirme așteptările din sondaje, însă sperăm la o victorie”, a adăugat eurodeputatul.

 

Continue Reading

U.E.

Eurostat: Franța, Italia și Spania, cei mai mari producători de vinuri din UE, cu vânzări de peste 9 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Union

În 2018, producția vândută de vin (inclusiv vin spumant, port și must de struguri) în UE a fost de aproximativ 15 miliarde de litri. Cei mai mari producători de vinuri au fost Italia, Spania și Franța, urmate de Portugalia, Germania și Ungaria, potrivit cifrelor publicate de Eurostat

În această săptămână, iubitorii de vinuri sărbătoresc Ziua Beaujolais Nouveau (21 noiembrie), fiind un moment potrivit pentru a analiza cele mai recente date despre principalii exportatori și importatori de vin din Uniunea Europeană (UE).

Franța, cel mai mare exportator

În 2018, statele membre ale UE au exportat vin în valoare de 22,7 miliarde de euro. Peste jumătate din cantitatea de vin a fost exportată în țări din afara UE (11,6 miliarde euro, sau 51% din totalul exporturilor de vin), în principal către Statele Unite (3,8 miliarde euro, sau 33% din exporturile extra-UE), Elveția (1,0 miliarde euro, 9%), China (1,0 miliarde euro, 8%), Canada (0,9 miliarde euro, 8%), Japonia și Hong Kong (ambele 0,8 miliarde euro, 7%).

Franța a fost de departe cel mai mare exportator de vin, cu exporturi extra-UE în valoare de 5,4 miliarde euro în 2018, reprezentând 47% din exporturile de vin în afara UE ale statelor membre. După Franța, s-a clasat Italia (3,1 miliarde euro, 26%) și Spania (1,2 miliarde euro, 10%).

Regatul Unit, cel mai mare importator

În ceea ce privește fluxurile din import, statele membre ale UE au importat vin într-un total de 13,4 miliarde de euro în 2018. Doar 20% din acestea provin din țări din afara UE, în special din Chile (0,6 miliarde euro, 22% din importurile din afara UE) , Australia (0,45 miliarde euro, 17%), Statele Unite (0,43 miliarde euro, 16%), Africa de Sud (0,4 miliarde euro, 15%) și Noua Zeelandă (0,37 miliarde euro, 14%).

Printre statele membre ale UE, cel mai mare importator de vin a fost Regatul Unit (1,2 miliarde euro sau 47% din importurile din afara UE ale statelor membre), urmată de Germania (0,3 miliarde euro, 11%), Olanda ( 0,2 miliarde euro, 9%) și Franța (0,2 miliarde euro, 8%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending