Comisia Europeană a propus marți limitarea expunerii lucrătorilor la substanțele chimice cancerigene pentru a îmbunătăți protecția împotriva cancerului a acestora, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În fiecare an, în UE sunt identificate aproximativ 120 000 de cazuri de cancer profesional ca urmare a expunerii la agenți cancerigeni la locul de muncă, fapt care duce la aproximativ 80 000 de decese pe an.

Această a patra revizuire a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni stabilește valori-limită noi sau revizuite pentru trei substanțe importante: acrilonitril, compuși de nichel și benzen. Estimările arată că mai mult de 1,1 milioane de lucrători dintr-o gamă largă de sectoare vor beneficia de o protecție îmbunătățită datorită noilor norme. Propunerea de astăzi este prima inițiativă legată de angajamentul Comisiei de a lupta împotriva cancerului în cadrul viitorului Plan european de luptă împotriva cancerului.

We will not compromise on workers’ health.

As part of our beating cancer plan, we propose updated limits for the exposure to cancer-causing chemicals at the workplace to ensure that workers in Europe are protected.

More: https://t.co/iUdQMYq0tI #EUCancerPlan pic.twitter.com/izfjbtCwe3

— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) September 22, 2020

“Un loc de muncă ar trebui să fie un loc sigur și, cu toate acestea, cancerul este cauza a jumătate dintre decesele profesionale. Actualizarea de astăzi a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni este una dintre primele etape ale planului nostru ambițios de luptă împotriva cancerului. Aceasta arată că suntem hotărâți să acționăm și că nu vom face compromisuri în ceea ce privește sănătatea lucrătorilor. În contextul crizei sanitare majore cauzate de Covid-19, ne vom înteți eforturile pentru a ne asigura că lucrătorii europeni sunt protejați. Vom analiza modalități concrete de realizare a acestui obiectiv prin intermediul viitorului cadru strategic în materie de securitate și sănătate în muncă”, a declarat, în context, Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a subliniat că “reducerea suferinței cauzate de cancer este o prioritate pentru noi și, în acest scop, prevenirea este esențială. Astăzi facem un pas important pentru a-i proteja pe lucrătorii noștri de expunerea la substanțe periculoase la locul de muncă și pentru a demara activitatea în cadrul viitorului nostru Plan european de luptă împotriva cancerului. Cu ajutorul acestui plan, vom urmări să abordăm principalii factori de risc ai cancerului pentru toate părțile implicate, dar și să ghidăm pacienții în fiecare etapă a experienței lor și să contribuim la îmbunătățirea vieții celor afectați de această boală.”

Trei valori-limită noi sau revizuite

Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni este actualizată periodic în conformitate cu noile dovezi științifice și date tehnice. Ultimele trei actualizări au abordat expunerea lucrătorilor la 26 de substanțe chimice. Propunerea de astăzi adaugă limite de expunere profesională noi sau revizuite pentru următoarele substanțe:

• acrilonitril (limită nouă);
• compuși de nichel (limită nouă);
• benzen (limită de jos revizuită).

Avantaje pentru lucrători și întreprinderi

Introducerea unor limite de expunere profesională noi sau revizuite pentru acrilonitril, compuși de nichel și benzen va aduce avantaje clare pentru lucrători. Cazurile de cancer profesional și de alte boli grave profesionale vor fi prevenite, îmbunătățindu-se astfel sănătatea și calitatea vieții.

De asemenea, propunerea va aduce beneficii întreprinderilor prin reducerea costurilor cauzate de cancerul și de bolile profesionale, cum ar fi costurile legate de absenteism și de plata asigurărilor.

Elaborarea propunerii și etapele următoare

Această inițiativă a fost elaborată în strânsă colaborare cu oameni de știință și cu reprezentanți ai lucrătorilor, ai angajatorilor și ai statelor membre ale UE. Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) au fost, de asemenea, implicați în consultări în două etape.

Propunerea Comisiei va fi discutată de Parlamentul European și de Consiliu.

Comisia se angajează să intensifice lupta împotriva cancerului și va prezenta, înainte de sfârșitul anului 2020, Planul european de luptă împotriva cancerului. Planul va sprijini statele membre în eforturile lor de îmbunătățire a prevenirii, depistării și gestionării cancerului în UE, reducând în același timp inegalitățile în materie de sănătate între statele membre și în interiorul acestora.

În Comunicarea sa pe tema “O Europă socială puternică pentru tranziții juste”, Comisia s-a angajat să revizuiască strategia privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM), pentru a aborda, printre altele, expunerea la substanțe periculoase, în vederea menținerii standardelor ridicate ale UE în materie de securitate și sănătate în muncă. Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile la 17 noiembrie 2017, consacră dreptul lucrătorilor la un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat, care include protecția împotriva agenților cancerigeni.

Îmbunătățirea în continuare a protecției lucrătorilor împotriva cancerului profesional este cu atât mai importantă cu cât, potrivit EU-OSHA , cancerul este prima cauză a mortalității profesionale în UE: 52 % din decesele anuale legate de locul de muncă sunt atribuite în prezent cancerului profesional, în comparație cu 24 % atribuite bolilor circulatorii, 22 % atribuite altor boli și 2 % atribuite vătămărilor.

Această inițiativă este cea de a patra revizuire a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni. În ultimii ani, Comisia a propus trei inițiative de modificare a acestui act legislativ. Aceste trei inițiative au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în decembrie 2017, în ianuarie 2019 și în iunie 2019 și au vizat 26 de substanțe.

Danemarca, Grecia, Ungaria și Suedia s-au alăturat marți Germaniei și României, devenind state-gazdă pentru rezerva de echipamente medicale rescEU, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene, în prezent 6 state membre ale UE constituie stocuri europene comune de echipamente medicale de protecție pentru salvarea de vieți și alte echipamente vitale; acestea pot fi distribuite în întreaga Europă în perioadele de urgențe medicale, de exemplu atunci când sistemele naționale de sănătate sunt copleșite de numărul pacienților infectați cu COVID-19.

“Odată cu apropierea iernii și având în vedere multiplicarea cazurilor de COVID-19 în întreaga Europă, este esențial să constituim stocuri de echipamente medicale critice. Prin creșterea numărului de state-gazdă, rescEU trece la o viteză superioară. Vom fi mult mai puternici în lupta împotriva pandemiei dacă lucrăm împreună”, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

The #rescEU stock of medical equipment gets bigger: Denmark, Greece, Hungary and Sweden joined Germany and Romania as host states.

With winter approaching and #coronavirus cases increasing, this is a crucial step in fighting the pandemic together.

More: https://t.co/snGY17uRIE pic.twitter.com/cuJN65RvlV

— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) September 22, 2020

Stocurile de medicamente de calitate superioară includ în prezent măști de tip FFP2 și FFP3, mănuși și halate de protecție, precum și ventilatoare pulmonare.

Capacitatea rescEU poate cuprinde diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măștile de protecție sau ventilatoarele medicale folosite în unitățile de terapie intensivă, și este alimentată în mod constant. Rezerva este găzduită de câteva state membre care sunt responsabile cu achiziționarea echipamentelor. Comisia Europeană finanțează 100 % din active, inclusiv depozitarea și transportul.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență gestionează apoi distribuția echipamentelor pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, pe baza nevoilor exprimate de țările care solicită asistență din partea UE în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Citiți și România ar putea deveni independentă în privința producției de produse medicale de protecție. Compania Techtex poate produce 50 de milioane de măști pe lună