Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Deși producția de energie eoliană și solară a crescut cu 400%, respectiv 8000%, în ultimul deceniu, UE va avea dificultăți în atingerea obiectivelor în materie de energie verde

Published

on

Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, UE trebuie să ia măsuri semnificative pentru a produce mai multă energie electrică din energie eoliană și din energie solară și pentru a-și atinge astfel obiectivele în materie de energie din surse regenerabile, se arată într-un comunicat al instituției. 

Între 2005 și 2017, producția de energie eoliană și de energie solară a crescut în UE cu 400 % și, respectiv, cu 8 000 % datorită alocărilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune, prin care UE a acordat aproximativ 8,8 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile (perioada 2007-2020). Cu toate acestea, din 2014 s-a observat o încetinire a producției, rezultată și din decalajele privind capacitățile statelor membre. 

Curtea a evaluat progresul realizat de UE și de statele membre în direcția atingerii obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile. Auditorii au efectuat vizite în Germania, Grecia, Spania și Portugalia pentru a examina dacă sprijinul financiar acordat pentru producerea de electricitate din energie eoliană și din energie solară a fost eficace.

În urma evaluării, s-a constatat că schemele inițiale de sprijin fuseseră subvenționate în exces în mai multe cazuri, fapt care a condus la prețuri mai mari la energia electrică sau la deficite publice mărite. După 2014, când statele membre au redus în cele din urmă sprijinul pentru a ușura povara financiară care revenea consumatorilor și bugetelor naționale, încrederea investitorilor a suferit și piața a cunoscut o încetinire, deși atât energia eoliană, cât și cea solară au înregistrat o creștere puternică din 2005.

În ceea ce privește obiectivele în materie de energie din surse regenerabile, UE își propune ca până la sfârșitul anului 2020, o cincime din energia utilizată în Uniune pentru electricitate, încălzire/răcire și transporturi să fie produsă din surse regenerabile.

Astfel, raportul a arătat că între 2005 și 2017, ponderea surselor regenerabile în producția de energie electrică din UE s-a dublat, de la aproximativ 15 % la aproape 31 %. Sectorul energiei eoliene și cel al energiei solare fotovoltaice au în prezent cea mai mare pondere în producția de energie electrică din surse regenerabile. Totodată, datorită costurilor în scădere, aceste tipuri de energie sunt o alternativă din ce în ce mai competitivă la arderea combustibililor fosili.

Curtea a constatat de asemenea că jumătate din statele membre aproape își atinseseră până în 2017 obiectivele naționale fixate pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile, dar avertizează că cealaltă jumătate va avea nevoie de importante eforturi suplimentare pentru a-și atinge obiectivele.

Curtea precizează că un aspect crucial pentru creșterea investițiilor are legătură cu organizarea de licitații în vederea alocării de capacități suplimentare de producție a energiei din surse regenerabile, a stabilirii prețului de ofertă și a promovării participării cetățenilor la economia verde. Totodată, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare care să amelioreze condițiile de participare pe piața energiei din surse regenerabile, inclusiv prin găsirea de soluții la problemele reprezentate de normele restrictive de amenajare a teritoriului, de procedurile administrative îndelungate și de insuficiențele rețelei.

În acest sens, Curtea își exprimă îngrijorarea că eforturile statelor cu supraperformanțe în domeniul surselor regenerabile de energie nu vor fi suficiente pentru a compensa subperformanțele celorlalte state, astfel încât să se atingă obiectivul general asumat la nivelul UE.

Din păcate, întârzierile nu pot fi corectate cu ușurință de la nivel european deoarece normele în vigoare nu asigură raportarea în timp util cu privire la progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile, iar Comisia nu dispune de mandatul necesar pentru a aborda problema implementării mai lente de către statele membre, afirmă Curtea.

Aceasta atrage atenția asupra obiectivului de cel puțin 32 % asumat de UE pentru 2030 în materie de energie din surse regenerabile și afirmă că, în lipsa unor obiective naționale obligatorii, este posibil ca obiectivul general să fie greu de atins. Curtea avertizează totodată că pentru atingerea acestui obiectiv vor fi necesare fonduri naționale publice și private importante, pe lângă finanțarea din partea UE pe care se concentrează raportul deoarece jumătate din statele membre se vor confrunta cu o provocare considerabilă în încercarea de a-și atinge obiectivele chiar și pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile.

Astfel, în vederea îmbunătățirii situației, Curtea adresează următoarele recomandări Comisiei Europene:  să pună accentul pe eliminarea rămânerilor în urmă, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2020;  să simplifice procedurile și să îmbunătățească promptitudinea statisticilor; să planifice suficiente licitații și să promoveze investițiile în infrastructura rețelei; și să asigure o mai bună monitorizare.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Raportul special nr. 8/2019, intitulat „Energia eoliană și solară pentru producerea de energie electrică: sunt necesare acțiuni semnificative pentru atingerea obiectivelor asumate de UE”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan va coordona activitățile celui mai mare grup politic din Parlamentul European în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European a decis că eurodeputatul Siegfried Mureșan, ca vicepreședinte, va coordona activitatea grupului în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar, anunță europarlamentarul liberal într-o postare pe Facebook.

”Sunt bucuros să vă anunț că, în calitate de vicepreședinte, voi coordona munca celui mai mare grup politic european în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar. Este exact ceea ce mi-am dorit deoarece acestea sunt domeniile cele mai importante pentru România. În Comisia pentru bugete se decide câte fonduri europene primește România, în ansamblu. În Comisia pentru agricultură se decide exact în ce condiții vor ajunge aceste fonduri europene la fermierii români. În Comisia pentru dezvoltare regională se decide cum vor fi folosiți acești bani în România pentru construcția de autostrăzi, pentru modernizarea liniilor de cale ferată, pentru reabilitatea termică a blocurilor sau pentru conectarea localităților la gaze. În Comisia pentru control bugetar, ne asigurăm că fondurile europene sunt folosite corect, că ele ajung la oamenii cinstiți, fără fraude și alte nereguli”, a scris Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a afirmat, în context, că va lucra în colaborare strânsă cuu colegii europarlamentari ai Partidului Național Liberal din aceste comisii: cu Mircea Hava, la buget și dezvoltare regională, cu Daniel Buda la dezvoltare regională și agricultură, cu Dan Ştefan Motreanu la agricultură și cu Marian-Jean Marinescu la control bugetar.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, a fost ales în luna iunie ca vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european, pentru în mandatul 2019-2024. Mureșan este unul dintre cei 10 vicepreședinți ai grupului, în fruntea căruia a rămas Manfred Weber.

Siegfried Mureșan, eurodeputat și în legislatura 2014-2019, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a fost negociator-șef al PE pentru bugetul UE pe anul 2018.

Amintim faptul că din grupul PPE din Parlamentul European fac parte, în legislatura 2019-2024, 14 eurodeputați români (10 PNL, 2 PMP și 2 UDMR), aceștia reprezentând a treia cea mai puternică delegație națională din interiorul PPE, după Germania (29 de mandate) și Polonia (17).

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei, primit de președintele Klaus Iohannis: România susține un cadru financiar multianual ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și premierul polonez Mateusz Morawiecki au discutat miercuri, în cadrul unei întrevederi la București, despre viitorul cadru financiar multianual, șeful statului precizând că ”România susține un buget ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună”.

Cei doi lideri, care au abordat agenda europeană, Brexit-ul și cooperarea comună în cadrul B9 sau a Inițiativei celor Trei Mări, s-au întâlnit în contextul vizitei pe care Morawiecki a efectuat-o în România cu prilejul celei de-a doua runde de consultări guvernamentale între Executivul de la București și cel de la Varșovia.

”Președintele României a salutat prezența în țara noastră a Prim-ministrului polonez în contextul celebrării în acest an a unui secol de relaţii diplomatice bilaterale, a unui deceniu de Parteneriat Strategic între România şi Polonia, precum și a 30 de ani de regim democratic. Președintele Klaus Iohannis a apreciat nivelul foarte bun al relației bilaterale, confirmat și de contactele frecvente la nivel politic. Cei doi interlocutori și-au exprimat angajamentul pentru continuarea dezvoltării Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, salutând tendința pozitivă înregistrată în sfera cooperării economice și evidențiind potențialul important de creștere care trebuie valorificat în continuare, inclusiv în ceea ce privește investițiile reciproce”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Referitor la agenda europeană, Klaus Iohannis a subliniat că anul 2019 este un reper important, atât prin tranziția între ciclurile instituționale și legislative, dar şi prin modul în care statele membre ale Uniunii şi-au asumat liniile de acțiune pentru succesul proiectului european pe termen mediu și lung. În acest context, șeful statului a menționat că țara noastră susține pe deplin prioritățile convenite în Agenda Strategică a UE pentru perioada 2019-2024, punctând, în același timp, importanța transformării acestora în acțiuni și rezultate concrete în beneficiul cetățenilor europeni.

Cu privire la viitorul buget al Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a menționat că România susține un buget ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, care să ofere un răspuns adecvat şi la noile provocări la nivelul UE. În opinia șefului statului, promovarea creșterii economice inclusive și durabile va contribui la asigurarea unei convergențe reale în cadrul Uniunii.

În ceea ce privește retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Iohannis a subliniat că prioritatea principală a țării noastre este protejarea drepturilor cetățenilor români din Regatul Unit, obiectivul fiind acela ca efectele negative să fie reduse cât mai mult posibil, indiferent de scenariul Brexit-ului.

Având în vedere relevanța domeniului securității ca pilon principal al Parteneriatului Strategic, președintele a evidențiat participarea încrucișată, pe teritoriile celor două țări, cu forțe la structurile aliate înființate în vederea implementării deciziilor NATO, dovedind, astfel, determinarea comună de a participa activ la creșterea securității în regiune.

Președintele Klaus Iohannis a remarcat contribuția importantă a Formatului București (B9), ca platformă regională de dialog și consultare, la reușitele din sfera securității.

Președintele României a salutat cooperarea excelentă cu partea poloneză care a permis consacrarea Inițiativei celor Trei Mări ca instrument eficient de stimulare a dezvoltării economice regionale, creşterii coeziunii europene şi consolidării legăturilor transatlantice.

”Discuţiile dintre președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Mateusz Morawiecki au pus în evidenţă, de asemenea, viziunea similară a celor două state în ceea ce privește Vecinătatea Estică. În acest context, președintele României a subliniat importanța continuării sprijinului pentru procesul de reformă și parcursul european al Republicii Moldova. A fost analizată, totodată, situaţia din Ucraina, fiind reiterată susţinerea pentru eforturile reformatoare ale acestui stat vecin”, încheie comnicatul citat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending