Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Deși producția de energie eoliană și solară a crescut cu 400%, respectiv 8000%, în ultimul deceniu, UE va avea dificultăți în atingerea obiectivelor în materie de energie verde

Published

on

Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, UE trebuie să ia măsuri semnificative pentru a produce mai multă energie electrică din energie eoliană și din energie solară și pentru a-și atinge astfel obiectivele în materie de energie din surse regenerabile, se arată într-un comunicat al instituției. 

Între 2005 și 2017, producția de energie eoliană și de energie solară a crescut în UE cu 400 % și, respectiv, cu 8 000 % datorită alocărilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune, prin care UE a acordat aproximativ 8,8 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile (perioada 2007-2020). Cu toate acestea, din 2014 s-a observat o încetinire a producției, rezultată și din decalajele privind capacitățile statelor membre. 

Curtea a evaluat progresul realizat de UE și de statele membre în direcția atingerii obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile. Auditorii au efectuat vizite în Germania, Grecia, Spania și Portugalia pentru a examina dacă sprijinul financiar acordat pentru producerea de electricitate din energie eoliană și din energie solară a fost eficace.

În urma evaluării, s-a constatat că schemele inițiale de sprijin fuseseră subvenționate în exces în mai multe cazuri, fapt care a condus la prețuri mai mari la energia electrică sau la deficite publice mărite. După 2014, când statele membre au redus în cele din urmă sprijinul pentru a ușura povara financiară care revenea consumatorilor și bugetelor naționale, încrederea investitorilor a suferit și piața a cunoscut o încetinire, deși atât energia eoliană, cât și cea solară au înregistrat o creștere puternică din 2005.

În ceea ce privește obiectivele în materie de energie din surse regenerabile, UE își propune ca până la sfârșitul anului 2020, o cincime din energia utilizată în Uniune pentru electricitate, încălzire/răcire și transporturi să fie produsă din surse regenerabile.

Astfel, raportul a arătat că între 2005 și 2017, ponderea surselor regenerabile în producția de energie electrică din UE s-a dublat, de la aproximativ 15 % la aproape 31 %. Sectorul energiei eoliene și cel al energiei solare fotovoltaice au în prezent cea mai mare pondere în producția de energie electrică din surse regenerabile. Totodată, datorită costurilor în scădere, aceste tipuri de energie sunt o alternativă din ce în ce mai competitivă la arderea combustibililor fosili.

Curtea a constatat de asemenea că jumătate din statele membre aproape își atinseseră până în 2017 obiectivele naționale fixate pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile, dar avertizează că cealaltă jumătate va avea nevoie de importante eforturi suplimentare pentru a-și atinge obiectivele.

Curtea precizează că un aspect crucial pentru creșterea investițiilor are legătură cu organizarea de licitații în vederea alocării de capacități suplimentare de producție a energiei din surse regenerabile, a stabilirii prețului de ofertă și a promovării participării cetățenilor la economia verde. Totodată, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare care să amelioreze condițiile de participare pe piața energiei din surse regenerabile, inclusiv prin găsirea de soluții la problemele reprezentate de normele restrictive de amenajare a teritoriului, de procedurile administrative îndelungate și de insuficiențele rețelei.

În acest sens, Curtea își exprimă îngrijorarea că eforturile statelor cu supraperformanțe în domeniul surselor regenerabile de energie nu vor fi suficiente pentru a compensa subperformanțele celorlalte state, astfel încât să se atingă obiectivul general asumat la nivelul UE.

Din păcate, întârzierile nu pot fi corectate cu ușurință de la nivel european deoarece normele în vigoare nu asigură raportarea în timp util cu privire la progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile, iar Comisia nu dispune de mandatul necesar pentru a aborda problema implementării mai lente de către statele membre, afirmă Curtea.

Aceasta atrage atenția asupra obiectivului de cel puțin 32 % asumat de UE pentru 2030 în materie de energie din surse regenerabile și afirmă că, în lipsa unor obiective naționale obligatorii, este posibil ca obiectivul general să fie greu de atins. Curtea avertizează totodată că pentru atingerea acestui obiectiv vor fi necesare fonduri naționale publice și private importante, pe lângă finanțarea din partea UE pe care se concentrează raportul deoarece jumătate din statele membre se vor confrunta cu o provocare considerabilă în încercarea de a-și atinge obiectivele chiar și pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile.

Astfel, în vederea îmbunătățirii situației, Curtea adresează următoarele recomandări Comisiei Europene:  să pună accentul pe eliminarea rămânerilor în urmă, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2020;  să simplifice procedurile și să îmbunătățească promptitudinea statisticilor; să planifice suficiente licitații și să promoveze investițiile în infrastructura rețelei; și să asigure o mai bună monitorizare.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Raportul special nr. 8/2019, intitulat „Energia eoliană și solară pentru producerea de energie electrică: sunt necesare acțiuni semnificative pentru atingerea obiectivelor asumate de UE”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Alianța pentru coeziune îndeamnă Comisia Europeană să mențină un accent puternic asupra coeziunii în toate măsurile de redresare a economiei

Published

on

© CoR

Alianța pentru coeziune (#CohesionAlliance), formată din principalele asociații europene de orașe și regiuni și Comitetul European al Regiunilor, solicită o politică de coeziune mai puternică dupa 2020 și în același timp salută propunerile revizuite ale Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027 și Planul de recuperare al economiei europene, inclusiv extinderea actualelor programe de coeziune cu o flexibilitate crescută și finanțare suplimentară.

Cu toate acestea, Alianța îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să asigure implicarea orașelor, municipalităților și regiunilor și să mențină un accent puternic asupra coeziunii în toate măsurile de redresare, care vizează reconstruirea economiei, favorizarea sustenabilității și consolidarea țesăturii teritoriale și sociale a noastră Uniune, inclusiv în procesul semestrului european, se arată în comunicatul oficial, remis Caleaeuropeana.ro

”Cadrul financiar multianual și Planul de recuperare trebuie să se concentreze asupra coeziunii ca valoare fundamentală a Uniunii Europene, pentru a urmări provocări majore, precum Acordul Verde European, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, Pilonul European pentru Drepturile Sociale”, se arată în declarația Alianței.

Potrivit declarației, în actuala criză, orașele, municipalitățile și regiunile au ”nevoie mai mult decât oricând de sprijinul direct al unei politici de coeziune puternice pentru a preveni lărgirea disparităților teritoriale și o redresare asimetrică, întrucât statele membre dispun de mijloace financiare diferite pentru a face față provocărilor economice și sociale actuale.”

#CohesionAlliance salută propunerea Comisiei Europene de a asigura rolul politicii de coeziune ca politică puternică de investiții pe termen lung a UE, precum și investiția de 55 miliarde de euro prin instrumentul REACT-UE pentru a oferi un răspuns eficient la COVID -19 pandemie și consecințele sociale și economice ale acesteia

Alianța este totuși îngrijorată de faptul că, fără luarea în considerare a nevoilor diverse ale regiunilor, orașelor și municipalităților, precum și implicarea puternică a actorilor locali, facilitatea de recuperare și rezistență – care este cel mai puternic instrument de investiții din planurile de recuperare ale UE – riscă să eșueze.

Alianța îndeamnă toate instituțiile UE și naționale – și în special comisarul UE pentru Reforme și Coeziune, Elisa Ferreira – să ia măsurile necesare pentru a se asigura că planurile naționale de recuperare și reziliență respectă principiul parteneriatului, să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor și întreprinderilor și să permită o implicare mai puternică și mai structurată a autorităților locale și regionale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații cer Comisiei Europene măsuri și mai concrete pentru repornirea turismului, criticând lipsa de sprijin financiar specific pe termen scurt

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Deputații europeni au oferit un feedback general pozitiv asupra pachetului Comisiei de transport și turism privind noile măsuri luate în considerare pentru repornirea turismului. Cu toate acestea, europarlamentarii solicită măsuri mai concrete și sprijin financar înainte de începrea vacanței de vară, se arată în comunicatul ofical al Parlamentului European.

Repornirea turismului: eurodeputații au subliniat necesitatea restabilirii încrederii în ”călătorii în siguranță” prin măsuri concrete suplimentare, întrucât situația actuală rămâne incertă în ciuda pachetului propus.

Dificultăți financiare: mulți europarlamentari au ridicat problema pierderilor de locuri de muncă masive, riscului de faliment în sector și au comentat lipsa de ajutor concret și sprijin financiar specific pe termen scurt, precum și necesitatea unei linii bugetare dedicate pe termen lung.

Probleme privind siguranța: Cu multe întrebări privind repornirea în siguranță a turismului în UE, Comisia a subliniat că cooperarea dintre statele membre s-a îmbunătățit și ridicarea restricțiilor de călătorie, inclusiv deschiderea frontierelor, ar trebui să se bazeze pe criterii stabilite și protocoale de sănătate puternice. Comisia încurajează statele membre să introducă scheme de certificare pentru călătorii în siguranță. Cu toate acestea, o acțiune similară la nivelul UE nu va fi posibilă înainte de această vară.

Drepturile pasagerilor: eurodeputații au subliniat că regulile de rambursare sunt aplicate prea des în diferite state membre. Comisia i-a asigurat pe eurodeputații că urmăresc îndeaproape problema, iar pasagerii își păstrează dreptul la rambursări în numerar.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vlad Nistor: Decizia SUA de a se retrage din Tratatul Cer Deschis nu este sănătoasă pentru stabilitatea globală

Published

on

© vladnistor.ro

Vlad Nistor, membru în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a comentat într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Calea Europeană, decizia Statelor Unite ale Americii de a se retrage din Tratul Cer Deschis.

”Nu cred că este sănătos pentru stabilitatea globală, este prematur să vedem consecințele. Există posibilitatea ca unele negocieri să continue și depind în bună măsură de desfășurarea electorală, mai ales în SUA”, a declarat Vlad Nistor.

Reamintim că Președintele SUA Donald Trump a anunţat în urmă cu aproximativ două săptămâni retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare, relatează AFP.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american, potrivit Agerpres

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Citiți și: Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, solicită SUA să își reconsidere decizia privind retragerea din Tratatul Cer Deschis


Vlad Nistor, în calitate de europarlamentar în cel mai mare grup politic al Parlamentului European, grupul Popularilor Europeni, este membru în următoarele Comisii de specialitate: Comisia pentru afaceri externe, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Delegația pentru relațiile cu India, Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest și membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia și Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending