Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Deși producția de energie eoliană și solară a crescut cu 400%, respectiv 8000%, în ultimul deceniu, UE va avea dificultăți în atingerea obiectivelor în materie de energie verde

Published

on

Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, UE trebuie să ia măsuri semnificative pentru a produce mai multă energie electrică din energie eoliană și din energie solară și pentru a-și atinge astfel obiectivele în materie de energie din surse regenerabile, se arată într-un comunicat al instituției. 

Între 2005 și 2017, producția de energie eoliană și de energie solară a crescut în UE cu 400 % și, respectiv, cu 8 000 % datorită alocărilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune, prin care UE a acordat aproximativ 8,8 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile (perioada 2007-2020). Cu toate acestea, din 2014 s-a observat o încetinire a producției, rezultată și din decalajele privind capacitățile statelor membre. 

Curtea a evaluat progresul realizat de UE și de statele membre în direcția atingerii obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile. Auditorii au efectuat vizite în Germania, Grecia, Spania și Portugalia pentru a examina dacă sprijinul financiar acordat pentru producerea de electricitate din energie eoliană și din energie solară a fost eficace.

În urma evaluării, s-a constatat că schemele inițiale de sprijin fuseseră subvenționate în exces în mai multe cazuri, fapt care a condus la prețuri mai mari la energia electrică sau la deficite publice mărite. După 2014, când statele membre au redus în cele din urmă sprijinul pentru a ușura povara financiară care revenea consumatorilor și bugetelor naționale, încrederea investitorilor a suferit și piața a cunoscut o încetinire, deși atât energia eoliană, cât și cea solară au înregistrat o creștere puternică din 2005.

În ceea ce privește obiectivele în materie de energie din surse regenerabile, UE își propune ca până la sfârșitul anului 2020, o cincime din energia utilizată în Uniune pentru electricitate, încălzire/răcire și transporturi să fie produsă din surse regenerabile.

Astfel, raportul a arătat că între 2005 și 2017, ponderea surselor regenerabile în producția de energie electrică din UE s-a dublat, de la aproximativ 15 % la aproape 31 %. Sectorul energiei eoliene și cel al energiei solare fotovoltaice au în prezent cea mai mare pondere în producția de energie electrică din surse regenerabile. Totodată, datorită costurilor în scădere, aceste tipuri de energie sunt o alternativă din ce în ce mai competitivă la arderea combustibililor fosili.

Curtea a constatat de asemenea că jumătate din statele membre aproape își atinseseră până în 2017 obiectivele naționale fixate pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile, dar avertizează că cealaltă jumătate va avea nevoie de importante eforturi suplimentare pentru a-și atinge obiectivele.

Curtea precizează că un aspect crucial pentru creșterea investițiilor are legătură cu organizarea de licitații în vederea alocării de capacități suplimentare de producție a energiei din surse regenerabile, a stabilirii prețului de ofertă și a promovării participării cetățenilor la economia verde. Totodată, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare care să amelioreze condițiile de participare pe piața energiei din surse regenerabile, inclusiv prin găsirea de soluții la problemele reprezentate de normele restrictive de amenajare a teritoriului, de procedurile administrative îndelungate și de insuficiențele rețelei.

În acest sens, Curtea își exprimă îngrijorarea că eforturile statelor cu supraperformanțe în domeniul surselor regenerabile de energie nu vor fi suficiente pentru a compensa subperformanțele celorlalte state, astfel încât să se atingă obiectivul general asumat la nivelul UE.

Din păcate, întârzierile nu pot fi corectate cu ușurință de la nivel european deoarece normele în vigoare nu asigură raportarea în timp util cu privire la progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile, iar Comisia nu dispune de mandatul necesar pentru a aborda problema implementării mai lente de către statele membre, afirmă Curtea.

Aceasta atrage atenția asupra obiectivului de cel puțin 32 % asumat de UE pentru 2030 în materie de energie din surse regenerabile și afirmă că, în lipsa unor obiective naționale obligatorii, este posibil ca obiectivul general să fie greu de atins. Curtea avertizează totodată că pentru atingerea acestui obiectiv vor fi necesare fonduri naționale publice și private importante, pe lângă finanțarea din partea UE pe care se concentrează raportul deoarece jumătate din statele membre se vor confrunta cu o provocare considerabilă în încercarea de a-și atinge obiectivele chiar și pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile.

Astfel, în vederea îmbunătățirii situației, Curtea adresează următoarele recomandări Comisiei Europene:  să pună accentul pe eliminarea rămânerilor în urmă, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2020;  să simplifice procedurile și să îmbunătățească promptitudinea statisticilor; să planifice suficiente licitații și să promoveze investițiile în infrastructura rețelei; și să asigure o mai bună monitorizare.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Raportul special nr. 8/2019, intitulat „Energia eoliană și solară pentru producerea de energie electrică: sunt necesare acțiuni semnificative pentru atingerea obiectivelor asumate de UE”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Londra anunță marți cine va fi succesorul Theresei May. Comisia Europeană, pregătită să stabilească relații de lucru cu noul ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta

Published

on

Comisia Europeană este pregătită să stabilească relații de lucru cu noul  ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta, a declarat luni o purtătoare de cuvând a Executivului european, în condițiile în care dintre cei doi candidați, Jeremy Hunt și Boris Johnson, cel din urmă este favorit pentru a deveni noul lider conservator, succedând-o pe Theresa May, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia Europeană a reiterat că este gata ”să se angajeze cu statele membre care ar fi cel mai afectate” de un Brexit fără acord, la care Boris Johnson spune că este pregătit să recurgă pentru a se asigura că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie, dată la care mandatul Comisiei Juncker se încheie. 

Citiți și:
Bugetul UE pentru 2019: Consiliul UE, prezidat de Finlanda, adoptă măsuri de contingență pentru un Brexit fără acord

UE a anunțat că Irlanda se poate baza pe sprijinul său.

De altfel, presa britanică a anunțat că Comisia Europeană pregătește un pachet de ajutoare de miliarde de euro pentru Irlanda, menit să compenseze pierderile economice produse de un posibil Brexit fără acord.

Planul de contingență acoperă și scenariul în care ”Marea Britanie nu va plăti ce este luat în calcul” în conformitate cu actualul buget al UE, în care Londra este şi ea parte, a mai spus Bertaud.

În condiţiile în care Boris Johnson, care a condus campania pro-Brexit înainte de referendumul din 2016, urmează să devină premier al Marii Britanii, blocul comunitar se pregăteşte pentru un Brexit fără acord, dar ia în considerare şi o posibilă amânare a ieşirii Regatului Unit.

În cadrul primului său discurs în fața plenului Parlamentului European, Ursula von der Leyen, președintele-ales al Comisiei Europene, și-a reafirmat disponibilitatea pentru extinderea termenului de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Impactul pe care îl va avea o ieșire dezordonată a Marii Britanii din UE asupra Acordului din Vinerea Mare, o chestiune spinoasă care a dominat discuțiile dintre negociatorii britanici și europeni, reprezintă una dintre principalele probleme.

Într-un articol de opinie publicat de The Telegraph, Boris Johnson, favorit pentru a o succeda pe Theresa May la conducerea Guvernului lodonez, a militat pentru tehnologie care ar putea fi o alternativă pentru așa-numitul ”mecanism de backstop” privind granița nord-irlandeză, o măsură menită să evite reinstaurarea unei frontiere dure între provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, potrivit Reuters.

Duminică, ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a reiterat faptul că Uniunea Europeană nu accepta modificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE.

Numele noului premier al Marii Britanii va fi cunoscut pe 23 iulie, potrivit anunțului făcut la 25 iunie de Partidul Conservator.

Cei aproximativ 160.000 de membri ai Partidului Conservator vor putea vota până pe 22 iulie dacă doresc ca Boris Johnson sau Jeremy Hunt – singurii candidați rămați în cursă după ce Michael Grove a fost eliminat în urma votului parlamentarilor conservatori – să o înlocuiască pe Theresa May la preşedinţia formațiunii politice şi în funcţia de prim-ministru. 

Rezultatul alegerilor urmează să fie anunțat marți, următorul șef al executivului putându-și prelua atribuțiile chiar miercuri.

Mai mulți miniștrii au anunțat că vor renunța la portofolii înainte ca Theresa May să-i prezinte Reginei Elisabeta a II-a demisia sa.

La 7 iunie, Theresa May a demisionat din funcţia de lider al Partidului Conservator după ce încercarea sa de a obţine sprijin parlamentar pentru acordul privind Brexitul negociat cu Uniunea Europeană a eşuat de de trei ori în Camera Comunelor, ceea ce a condus la amânarea retragerii Regatului Unit din UE până pe 31 octombrie.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de interne din UE se întâlnesc la Paris pentru a discuta un plan de salvare a migranților ilegali care traversează Marea Mediterană

Published

on

Miniștrii din Germania, Franța și alte țări ale UE urmează să se întâlnească luni la Paris, în încercarea de a obține sprijin pentru un mecanism ad-hoc pentru a face față salvărilor migranților care încearcă să traverseze ilegal Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, informează EUobserver

Reuniunea informală a miniștrilor de interne și de externe vine pe fondul unei întâlniri organizată de Președinția Finlandei la Consiliul UE săptămâna trecută, la Helsinki, în urma căreia miniștrii de interne din statele membre nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la inițiativă lansată de Franța și Germania în vederea formării unui grup de țări dispuse să-și redistribuie între ele în mod sistematic migranții ori de câte ori aceștia ajung pe teritoriul UE, aduși de navele de salvare, începând din prezent și până în luna octombrie.

Mecanismul ar împiedica Italia și Malta să interzică navelor de salvare care transportă migranți să intre în porturile lor. Ambele țări au făcut acest lucru de mai multe ori în trecut, deoarece se temeau că vor fi lăsate singure de către partenerii lor din UE să se ocupe de gestionarea și găzduirea migranților ilegale.

Discuțiile de la Helsinki au evidențiat ,,opinii foarte diferite”, potrivit ministrului francez de Interne, Christophe Castaner, unii miniștri refuzând să primească imigranți, alții militând pentru solidaritate. De asemenea, mulți miniștri se tem că un astfel de mecanism ar încuraja traversările periculoase. 

Citiți și Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, la Helsinki: Guvernul italian își menține poziția față de acostarea în porturile italiene a bărcilor de salvare care transportă migranți ilegali

Potrivit lui Castaner, scopul întâlnirii de luni este câștigarea sprijinului a aproximativ 15 țări pentru mecanismul ad-hoc. O întâlnire specială este planificată în Malta pentru prima săptămână din septembrie.

Matteo Slavini, vicepremierul și ministrul de interne al Italiei a afirmat duminică seara că Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, ignorând solicitările ţărilor celor mai expuse cum sunt Italia şi Malta,  într-o scrisoare adresată omologului său francez Christophe Castaner.

,,Alegerile se fac doar la Paris şi Berlin, ajunge. Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”, a adăugat Salvini într-un mesaj pe Facebook în care îşi prezintă scrisoarea către omologul său francez.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a solicitat 8,19 milioane de euro din bugetul UE pentru despăgubiri în urma inundațiilor din România: Vreau ca banii să ajungă cât mai repede în țară

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a solicitat luni, în prima ședință ordinară a Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, alocarea a 8,19 milioane de euro pentru despăgubiri în urma inundațiilor care au afectat nord-estul României în vara anului 2018, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Banii ar urma să provină din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene cu scopul de a deconta cheltuieli de urgență realizate de autorități pentru reconstrucția digurilor și a infrastructurii de transport.

„Am solicitat alocarea acestor bani încă din prima ședință ordinară a Comisiei din noua legislatură fiindcă vreau ca raportul meu să fie adoptat de urgență, iar banii să ajungă cât mai repede în țară. După prezentarea pe care am făcut-o astăzi, Comisia pentru bugete va vota raportul meu în prima ședință de după vacanța de vară, iar Parlamentul European va aproba formal alocarea banilor în următoarea ședință plenară de la jumătatea lunii septembrie”, a declarat vicereședintele Comsiei pentru bugete din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, după prezentarea Raportului privind mobilizarea Fondului de Solidaritate pentru România, Austria și Italia în Comisia pentru bugete.

Pe lângă cele 8,19 milioane de euro pentru România, raportul prezentat de eurodeputatul Siegfried Mureșan mai prevede alocarea a 8,15 milioane de euro pentru compensarea pagubelor cauzate de vremea severă în două regiuni ale Austriei din octombrie 2018 și 277,2 milioane de euro pentru a compensa pagubele cauzate de vremea severă care a lovit tot teritoriul Italiei în toamna anului trecut.

Dintre cele trei state membre, Italia este țara care a fost cel mai puternic afectată de catastrofe naturale în 2018, pagubele totale însumând peste 6,6 miliarde de euro, comparativ cu 327 de milioane de euro, cât au însumat pagubele pentru România, respectiv, 326 milioane de euro, valoarea pagubelor pentru Austria.

Suma alocată fiecărei țări este proporțională cu valoarea totală a pagubelor din țara respectivă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending