Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Este necesară o reformă a politicii antifraudă pentru a îmbunătăți combaterea fraudei care afectează bugetul UE

Published

on

Pentru a îmbunătăți combaterea fraudei care afectează bugetul UE, este necesară o reformă a politicii antifraudă, arată Curtea de Conturi Europeană, potrivit unui comunicat de presă referitor la raportul de evaluare a capacității Comisiei Europene de a gestiona frauda din bugetul UE.

Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, UE trebuie să își intensifice lupta împotriva fraudei, iar Comisia Europeană trebuie să asigure leadershipul și să reconsidere rolul și responsabilitățile Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul său, deoarece sistemul actual de investigare a fraudelor prezintă deficiențe inerente.

În prezent, Comisia nu dispune de informații cuprinzătoare cu privire la amploarea, la natura și la cauzele fraudei. În opinia Curții, acest lucru împiedică prevenirea în mod eficace a fraudei împotriva bugetului UE. Frauda este un fenomen ascuns și complex și protecția intereselor financiare ale UE împotriva fraudei necesită eforturi ample și sistematice. Aceasta este o responsabilitate esențială a Comisiei Europene.

Curtea a evaluat dacă Comisia gestionează în mod adecvat riscul de activități frauduloase care sunt în detrimentul bugetului UE. În special, aceasta a analizat informațiile disponibile privind amploarea, natura și cauzele fraudei legate de cheltuielile UE. Ea a examinat în ce măsură cadrul strategic de gestionare a riscurilor al Comisiei este eficace și în ce măsură investigațiile administrative ale OLAF conduc la urmărire penală și la recuperare. Potrivit constatărilor Curții, Comisia nu dispune de date cuprinzătoare și comparabile cu privire la nivelurile fraudei detectate în legătură cu cheltuielile UE. Mai mult decât atât, până în prezent aceasta nu a efectuat nicio evaluare a fraudei nedetectate și nicio analiză detaliată a motivelor care îi determină pe operatorii economici să se angajeze în activități frauduloase.

În opinia Curții, această lipsă de informații reduce valoarea practică și eficacitatea planurilor Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE împotriva fraudei.

„Percepția a șapte din zece cetățeni ai UE este că fraudele împotriva bugetului UE sunt destul de frecvente, deși în realitate situația ar putea fi diferită. Din păcate, activitățile antifraudă desfășurate până în prezent sunt în continuare insuficiente”, a declarat domnul Juhan Parts, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport.

„Este momentul pentru acțiuni concrete: Comisia ar trebui să instituie un sistem eficace pentru a preveni și a detecta fraudele și pentru a-i descuraja pe autorii acestora. O reformă a OLAF va fi testul decisiv pentru angajamentul Comisiei de a combate frauda.”, adaugă acesta.

Curtea concluzionează că sistemul actual, în care investigația administrativă a OLAF cu privire la o suspiciune de fraudă este urmată de o anchetă penală la nivel național, necesită mult timp și reduce probabilitatea urmăririi penale. În medie, 17 cazuri pe an în care OLAF a adresat recomandări – ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din toate cazurile din această categorie – au condus la urmărirea penală a persoanelor suspectate de comiterea unor fraude.

În plus, Curtea subliniază că, în unele cazuri, rapoartele finale ale OLAF nu furnizează informații suficiente pentru a se iniția recuperarea fondurilor UE plătite în mod necuvenit. Între 2012 și 2016, doar aproximativ 15 % din suma totală recomandată a fost efectiv recuperată.

Curtea consideră că instituirea Parchetului European (EPPO) este un pas în direcția corectă, dar avertizează că regulamentul actual al EPPO prezintă mai multe riscuri. Una dintre principalele probleme privește detectarea și investigarea, care vor depinde în mare măsură de autoritățile naționale. Cu toate acestea, regulamentul nu instituie niciun mecanism care să permită EPPO să solicite statelor membre să aloce resursele necesare pentru investigarea proactivă a fraudei legate de cheltuielile UE. În acest sens, Curtea de Conturi recomandă Comisiei Europene să reconsidere rolul și responsabilitățile OLAF în lumina instituirii Parchetului European și să propună pentru OLAF un rol strategic și de supraveghere în acțiunile antifraudă ale UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Măsurile privind schimbările climatice ar trebui aplicate după redresarea economiilor afectate de pandemie

Published

on

© European Parliament Media Center

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) susține că măsurile privind schimbările climatice ar trebui aplicate după redresarea economiilor afectate de pandemia cu coronavirus. 

În mesajul postat pe pagina oficială de Facebook, deputatul european menționează că, într-adevăr, planul de redresare post-pandemie al economiei Uniunii Europene s-ar putea ridica la 500 de miliarde de euro, ”sumă care pare să fi fost acceptată de Franța și Germania.”

Reamintim că Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Referitor la planul de redresare economică pe care Comisia Europeană îl pregătește fără consultarea Parlamentului European, Marian-Jean Marinescu subliniază incertitudinea asupra nerambursării viitorilor bani: ”Deși nu a consultat Parlamentul cu privire la Planul de redresare, Comisia Eurpeană îl va face public la finalul acestei luni. Problema este că nu se știe încă ce parte a acestor fonduri vor fi bani neramburisabili și cat reprezintă credite.”

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

European Youth Event: Președintele Parlamentului European va încheia sesiunea online dedicată tinerilor cu privire la rolul UE în contextul crizei COVID-19

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, va participa la sesiunea de închidere intitulată „Cum e să fii Președintele PE?”, pentru a-și prezenta activitatea zilnică, în special în aceste momente dificile, precum și răspunsul Parlamentului în față provocărilor COVID-19 și calea de urmat după criză.

Programul „EYE online” a debutat la 7 aprilie după confirmarea faptului că evenimentul bienal de la Strasbourg nu putea avea loc în acest an din cauza pandemiei de coronavirus. Ultima săptămână (25-29 mai) include mai multe sesiuni interactive, cum ar fi, printre altele, o dezbatere cu importanți factori de decizie din UE, activități pentru a înțelege mai bune ce înseamnă să fii eurodeputat sau interpret, și seminare pe diverse teme.

 

Președintele Sassoli va participa la sesiunea de închidere intitulată „Cum e să fii Președintele PE?”, pentru a-și prezenta activitatea zilnică, în special în aceste momente dificile, precum și răspunsul Parlamentului în față provocărilor COVID-19 și calea de urmat după criză.

Această ediție online urmărește să răspundă așteptărilor unui număr de peste 13.000 de tineri care s-au înscris la evenimentul din luna mai, dar și să permită participarea unui public mai larg. Până în prezent, activitățile s-au bucurat de peste 500.000 de vizualizări. Activitățile sunt transmise în direct pe pagina de Facebook a EYE.

Continue Reading

U.E.

Comitetul European al Regiunilor invită administrațiile locale și regionale să participe la cea de-a VI-a ediție a Forumului European pentru Migrație

Published

on

© CoR

Comitetul European al Regiunilor invită administrațiile locale și regionale să participe la cea de-a șasea ediție a Forumului European pentru Migrație. Evenimentul, organizat în colaborare cu Comisia Europeană, va avea loc la Bruxelles, în perioada 2-3 iunie la sediul CoR și EESC.

Potrivit comunicatului oficial al CoR, această ediție se va concentra pe legătura dintre politicile de integrare destinate migranților și refugiaților și politici sociale (politici de coeziune socială, cultură, educație și sport), pe necesitatea unui sprijin de integrare personalizat și pentru facilitarea întâlnirilor și interacțiunilor dintre migranți și cetățeni.

Se vor discuta, de asemenea, căi legale și sigure pentru cei care au nevoie de protecție internațională și despre modul de maximizare a integrării lor în societățile gazdă.

Participanții pot prezenta proiecte de succes privind integrarea migranților în societate. În plus, va avea loc o discuție cu privire la prioritățile viitoare în domeniul integrării, având în vedere strategia viitoare a UE și planul de acțiune în curs de pregătire.

Evenimentul va avea o abordare interactivă, participativă. Toți participanții trebuie să contribuie la discuții și să lucreze în grup. În timp ce organizatorii își propun să ofere participanților servicii de interpretare în mai multe limbi, este foarte recomandat ca participanții să aibă o bună stăpânire a limbii engleze sau franceze. Având în vedere formatul evenimentului, nu este prevăzută participarea la nivel politic. 

Cheltuielile legate de participare vor fi acoperite de Comisia Europeană. Funcționarii autorităților administrative selectate vor fi anunțați și vor primi invitații ulterior în acest proces. Autoritățile locale și regionale nu trebuie să depună un formular de depunere a cererii către CESE sau Comisia Europeană. CoR este responsabil de procedura de selecție. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending