Connect with us

#RO2019EU

Curtea de Conturi Europeană explică alocarea bugetului politicii de coeziune post-2020. România, alături de alte șase state membre, va primi mai mulți bani, în condițiile în care 75% din fonduri vor fi alocate regiunilor mai sărace

Published

on

@Curtea de Conturi Europeană

Un nou studiu de caz rapid publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană analizează procesul de stabilire a sumelor din fondurile de coeziune care vor fi puse la dispoziția statelor membre ale UE în cadrul următorului plan de cheltuieli pe o perioadă de șapte ani.

În cadrul acestui document, Curtea de Conturi Europeană explică alocarea bugetului politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, constând că, deși suma totală alocată bugetului UE 2021-2027, în valoare de 373 de miliarde de euro, este mai mare decât cea din exercițiul financiar în desfășurare, politica de coeziune va primi cu 10% mai puține fonduri europene. Cu toate acestea, mai constată studiul, șapte state membre vor urma să primească mai mulți bani, printre ele și România, în condițiile în care trei sferturi din fonduri vor fi alocate în continuare regiunilor mai sărace și mai puțin dezvoltate

„Acest an este de o importanță crucială pentru următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene. Este vital ca toate părțile interesate să ia decizii informate, astfel încât politica de coeziune să producă și mai multe rezultate cu un buget redus”, a declarat Iliana Ivanova, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de acest studiu, care mai speră că ,,studiul nostru va ajuta la stimularea unei discuții constructive cu privire la aceste aspecte”.

Fonduri europene propuse pentru perioada 2021-2027

Pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus un buget al UE în valoare de 1 279 de miliarde de euro, din care 373 de miliarde de euro ar urma să fie alocați pentru cheltuielile din domeniul coeziunii. Această sumă este cu 10 % mai mică decât în perioada anterioară. 

În etapa următoare, pe baza unei serii de procese metodologice, care, în linii mari, au rămas aceleași ca în perioada 2000-2006, Comisia alocă către statele membre și către regiuni finanțarea aferentă politicii de coeziune din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), din Fondul social european Plus (FSE+) și din Fondul de coeziune. Însă procesele prin care se stabilesc sumele puse la dispoziția statelor membre sunt relativ complicate, atrage atenția studiul. 

În cadrul politicii de coeziune, Comisia propune alocarea unei sume totale de 326,3 miliarde de euro pentru FEDR/FSE+, restul de 46,7 miliarde de euro fiind destinat Fondului de coeziune. Procesele de alocare variază.

Criterii pentru alocarea finanțării politicii de coeziune

În ceea ce privește FEDR/FSE+, există două obiective de nivel înalt: Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică (316,8 miliarde de euro) și Cooperare teritorială europeană (9,5 miliarde de euro).

o În cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, sunt utilizate diferite procese pentru cele trei categorii definite în funcție de bogăția regională (regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni mai dezvoltate). Principalul criteriu care determină finanțarea este prosperitatea relativă, dar regiunile pot beneficia, de asemenea, de prime suplimentare (plată suplimentară care se adaugă la alocarea regională de bază) acordate pe baza diferitor criterii socioeconomice și de mediu: șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor, nivelul de instruire, emisiile de gaze cu efect de seră și migrația. Ultimii doi dintre acești factori sunt propuși pentru prima dată pentru perioada 2021-2027, dar, potrivit Curții, efectul lor este limitat.

o În cadrul obiectivului de Cooperare teritorială europeană, finanțarea este alocată regiunilor în primul rând pe baza populațiilor afectate.

o Finanțarea din Fondul de coeziune este disponibilă pentru statele membre a căror bogăție se situează sub 90 % din media UE. Sumele sunt alocate pe baza populațiilor și a suprafețelor statelor membre eligibile, ele fiind ajustate în funcție de prosperitatea relativă. Per total, bogăția relativă determină puțin peste 80 % din alocări.

Pe scurt, cea mai mare parte a finanțării este alocată țărilor și regiunilor pe baza bogăției lor relative.

Curtea de Conturi mai constată că, deși procesul de alocare este în mare parte similar cu cel utilizat în perioadele anterioare, iar Comisia a fost mai transparentă decât în trecut, el rămâne relativ complicat.

În cadrul studiului, Curtea compară, totodată, sumele propuse pentru perioada 2021-2027 cu sumele din perioada anterioară, 2014-2020. De asemenea, documentul conține exemple care ilustrează calculele implicate în proces.

Alocări către statele membre pe perioada 2021-2027, comparativ cu perioada 2014-2020

Pentru perioada 2021-2027, nivelurile propuse ale finanțării din politica de coeziune pentru fiecare țară în parte au suferit modificări, deoarece numeroase regiuni și unele țări au devenit mai sărace sau mai bogate în comparație cu perioada anterioară. Cu toate acestea, nivelul maxim al fondurilor de coeziune pe care o țară le poate primi nu poate depăși cu mai mult de 8 % suma alocată în perioada 2014-2020, iar nivelul minim al acestor fonduri nu poate suferi o reducere de mai mult de 24%.

Aceste plafoane și „plase de siguranță” asigură faptul că suma acordată unei țări nu variază prea mult de la o perioadă de șapte ani la alta. Propunerile Comisiei pentru următoarea perioadă de programare includ, pentru prima dată, sume specificate per stat membru.

Potrivit acestor propuneri, șapte țări ar urma să primească o sumă mai mare din fondurile de coeziune, șase ar beneficia de aceeași sumă, iar 14 ar primi mai puțin. Ca și în perioada anterioară, trei sferturi din totalul fondurilor sunt alocate regiunilor mai sărace și mai puțin dezvoltate. Sumele alocate inițial fac obiectul unor negocieri ulterioare care implică instituțiile UE și statele membre.

Dintr-un buget de 373 de miliarde euro în angajamente pentru perioada 2021-2027 destinat coeziunii, România ar urma să primească 30,7 miliarde de euro în perioada 2021-2027, luând în calcul inflația.  Astfel, țara noastră va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro a finanțărilor din acest domeniu, post-2020, în comparație cu actuala perioadă de programare financiară.

state membre politica de coeziune

Citiți și Comisia Europeană a decis: 30 miliarde de euro pentru România din fondurile de coeziune 2021-2027. Țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare din UE

În perioadele anterioare, aceste negocieri au condus la alocări suplimentare pentru anumite state membre și regiuni. Așa cum se prezenta situația în februarie 2019, calendarul revizuit – în conformitate cu concluziile Consiliului European — preconizează ajungerea la un compromis privind cadrul financiar multianual (CFM) în toamna anului 2019 și finalizarea negocierilor privind Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) (acoperă mai multe fonduri aflate în gestiune partajată) la scurt timp după aceea. Această previziune a fost confirmată de eurodeputați, astăzi, care au decis prin vot că negocierile privind fondurile regionale și de coeziune vor începe în toamna acestui an între noul Parlament European și Consiliul Uniunii Europene, care de la 1 iulie 2019 va fi prezidat de către Finlanda. Însă, decizia cu privire la proporția din bugetul total pe șapte ani al UE care ar trebui alocată coeziunii este, în esență, o decizie politică la finalul procesului de negociere. 

În aceste condiții, România  ar urma să nu mai gestioneze avansarea calendarului acestui dosar. Reamintim faptul că, la Consiliul European din luna decembrie, șefii de stat sau de guvern au însărcinat președinția României la Consiliul UE, exercitată de la 1 ianuarie, să ofere o orientare privind avansarea tratativelor pentru noul Cadru Financiar Multianual pentru a putea permite finalizarea unei înțelegeri la reuniunea Consiliului European din octombrie 2019, în timpul președinției finlandeze a Consiliului UE și înainte de finalul mandatului actualei Comisii Europene, cea care a publicat în mai 2018 propunerea pentru noul CFM 2021-2027.

Noi reguli de finanțare a fondurilor regionale și de coeziune post-2020

Tot astăzi, membrii Parlamentului European, reuniți la Strasbourg în penultima sesiune plenară a co-legislativului european înainte alegerilor europene din luna mai, au votat noile reguli de finanțare a fondurilor regionale și de coeziune pentru perioada 2021-2027.  Regulile, adoptate cu 475 de voturi pentru, 93 împotrivă și 53 de abțineri, au ca scop întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE. Acestea presupun mutarea atenției de la nivel național la nivel regional, asigurarea nevoilor speciale ale regiunilor ultraperiferice și creșterea investițiilor pentru orașe și dezvoltarea urbană durabilă de la 6 la 10%.

Citiți și Eurodeputații au votat: Noul Parlamentul European va începe în toamnă negocierile cu statele de membre privind viitoarele fonduri regionale și de coeziune, după încheierea președinției României la Consiliul UE

În acest context, obiectivul Președinției României la Consiliul UE este de a continua discuțiile într-un ritm dinamic, în perspectiva facilitării unui acord politic în acest dosar, în toamna anului 2019.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk, un “vechi prieten al României și un adevărat european”, rememorând “discursurile inspiratoare” ale acestuia în limba română

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a decorat joi, la Bruxelles, pe Donald Tusk, actualul președinte al PPE și fostul președinte al Consiliului European, pentru contribuția sa excepțională în sprijinul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019, amintind că “în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a navigat cu înțelepciune în ape agitate, reușind să mențină Uniunea puternică și coerentă chiar și în vremuri dificile, o expresie a angajamentului său față de idealul european”.

Ceremonia în cadrul căreia Tusk a primit cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce a avut loc la sediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, în marja summit-ului liderilor PPE și a reuniunii Consiliului European.

“Îmi face o deosebită plăcere ca astăzi, în cadrul acestei festivități, să onorăm o mare personalitate și un adevărat și apropiat prieten al României – Excelența Sa, domnul Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European. (…) Donald Tusk este un vechi prieten al României și un adevărat european. Ne amintim cu toții de discursurile sale inspiratoare în limba română pe care le-a susținut la începutul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la Ateneul Român, și la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dar și de afinitățile sale strânse cu România și cu numeroase simboluri culturale cu care rezonează profund poporul român“, a spus Iohannis în cadrul alocuțiunii susținute cu prilejul înmânării distincției.

Șeful statului a afirmat că Donald Tusk este una dintre cele mai euro-entuziaste personalități europene, jucând un rol important în consolidarea Uniunii Europene, în transformarea acesteia la nivel global și în asigurarea unității națiunilor UE.

“Acest atașament profund față de cauza europeană a inspirat liniile de acțiune ale Președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în urmă cu doi ani. De-a lungul mandatului său, Președintele Tusk a susținut în mod semnificativ acțiunile desfășurate de Președinția noastră la Consiliul UE, contribuind la succesul acesteia, un succes important nu numai pentru România și poporul român, ci și pentru obiectivul comun de consolidare a proiectului european în ansamblu”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis a rememorat că Donald Tusk și-a adus contribuția definitorie “la ceea ce suntem mândri să numim astăzi „spiritul de la Sibiu”.

“Summitul informal organizat în România și prezidat de Donald Tusk a transmis un mesaj puternic de unitate în întreaga Europă, de angajament față de consolidarea în continuare a drumului nostru comun și de încredere în viitorul Uniunii Europene. În discursul său de la sfârșitul Consiliului European din iunie 2019, președintele Tusk și-a exprimat aprecierea pentru toate rezultatele înregistrate de Președinția română la Consiliul UE, de la adoptarea a peste 90 de dosare legislative, până la progresul important în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, precum și organizarea Summitului de la Sibiu”, a detaliat acesta.

Președintele a reamintit că Donald Tusk a avut o relație strânsă cu România și în perioada 2007-2014, când era premier al Poloniei.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

Apoi, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, Donald Tusk a susținut în martie 2020, la București, discursul de laudatio cu ocazia decernării Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 președintelui Klaus Iohannis pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.

Continue Reading

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Ilie Bolojan, convorbire cu omologul ucrainean: România susține parcursul european și euro-atlantic al Kievului, subliniind importanța protejării drepturilor minorității române din Ucraina

MAREA BRITANIE7 hours ago

Într-un discurs la Westminster, Macron face apel la reducerea dependenței europenilor de SUA și China: Franța și Regatul Unit au sarcina de a „apăra ordinea internațională”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană susține pachetul fiscal al guvernului Bolojan: Reprezintă “un pas important și pozitiv”, cu condiția să fie pus “rapid în aplicare”

ROMÂNIA9 hours ago

Nicușor Dan s-a întâlnit cu noii ambasadori din Germania, Ungaria, India, Cipru și Peru; Președintele dorește extinderea cooperării în domeniul apărării cu Germania

SUA11 hours ago

Netanyahu l-a nominalizat pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace: Este pe deplin meritat și ar trebui să-l primești

NATO12 hours ago

Suedia va cumpăra muniție de peste 500 milioane de dolari de la Rheinmetall și Nammo pentru a-și consolida capacitatea de apărare

U.E.12 hours ago

Parchetul European demarează o anchetă împotriva Frontului Național din Franța și aliaților săi de extremă dreaptă de la Bruxelles ca urmare a suspiciunilor de înfăptuire a unor ilegalități financiare

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE solicită României să ia măsuri și să le prezinte până pe 15 octombrie 2025 pentru reducerea și încheierii deficitului excesiv până în 2030

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Ucraina își arată recunoștința față de SUA pentru tot sprijinul oferit, dar subliniază că are nevoie de „stabilitate, continuitate și predictibilitate” în privința furnizării de arme

ROMÂNIA14 hours ago

Directorul general al ICI București: Dezvoltăm soluții care pun tehnologia în slujba demnității, autonomiei și bunăstării fiecărui cetățean, indiferent de vârstă

CHINA17 hours ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA2 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA2 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA3 weeks ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.3 weeks ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL4 weeks ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL4 weeks ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 month ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA1 month ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Trending