Connect with us

ROMÂNIA

Curtea de Conturi Europeană: Ponderea forței de muncă din România care deține competențe digitale de bază a crescut de la cca. 28% la 37% între 2015-2019, dar sunt necesare eforturi mai mari pentru atingerea obiectivului european de 70% în 2025

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Curtea de Conturi Europeană evidențiază într-un document de analiză necesitatea unor eforturi mai mari în perioada de programare 2021-2027 atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul statelor membre, pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale de bază și pentru a realiza obiectivul stabilit de Executivul European de creștere a ponderii adulților care dețin competențe digitale esențiale de la 56% în 2019 la 70% în 2025. 

În lumea de astăzi, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul UE s-au înregistrat progrese reduse în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul europenilor adulți. Comisia a emis orientări și a sprijinit statele membre, dar au existat relativ puține proiecte finanțate de UE axate pe competențele digitale de bază ale adulților. Curtea de Conturi Europeană a analizat acțiunile întreprinse de UE pentru a spori competențele digitale în rândul adulților, precum și acțiunile planificate pentru perioada 2021-2027.

În 2019, peste 75 de milioane de adulți europeni de vârstă activă nu dețineau nici măcar competențe digitale de bază. Acest lucru era valabil în special în cazul persoanelor în vârstă, al celor cu un nivel scăzut de educație și al șomerilor. În același timp, peste 90% din locurile de muncă necesită deja cel puțin competențe digitale de bază.

„Pandemia de COVID-19 a evidențiat și mai mult importanța competențelor digitale de bază pentru cetățeni”, a declarat Iliana Ivanova, membra Curții responsabilă de acest document de analiză. „Curtea a observat că adulții care au un nivel mai ridicat de competențe digitale găsesc mai ușor locuri de muncă; de asemenea, aceștia câștigă mai mult decât colegii lor mai puțin calificați. Analiza noastră arată că UE a recunoscut de mult timp importanța competențelor digitale de bază pentru toți cetățenii, dar mai sunt încă multe de făcut. Acum este momentul ideal pentru a aduce în atenție această chestiune și sper că principalele părți interesate vor găsi utilă analiza Curții în pregătirile lor pentru începutul noii perioade de programare 2021-2027”.

Educația și formarea profesională sunt responsabilitatea statelor membre. Decalajul digital dintre adulții care dețin competențe digitale de bază și cei care nu dețin astfel de competențe variază însă considerabil între statele membre. Potrivit indicatorilor utilizați de Comisie, nivelurile competențelor digitale de bază nu s-au îmbunătățit în mod semnificativ în ultimii ani în statele membre.

Totuși, conform indicatorului compozit al Eurostat, nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat la nivelul UE și în majoritatea statelor membre în ultimii ani. Figura de mai jos ilustrează evoluția competențelor digitale ale adulților activi din punct de vedere economic în perioada 2015-2019, pentru toate statele membre. În șapte state membre, proporția adulților care dețin cel puțin competențe digitale de bază s-a redus ușor între 2015 și 2019.

Procentajul forței de muncă cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care deține cel puțin competențe digitale de bază

În ceea ce privește România, se observă o creștere a proporției adulților care dețin cel puțin competențe digitale de bază de la cca. 28% în 2015 la cca. 37% în 2019, deci o diferență pozitivă de 9 pp. în decursul a cinci ani.

La nivelul UE s-au format, la inițiativa Comisiei Europene, începând din 2015, coaliții naționale pentru competențe și locuri de muncă digitale în scopul soluționării deficitului de competențe digitale și ocupării miilor de locuri de muncă vacante în sectorul IT&C. 

În România funcționează Coaliția locală Skills 4IT, coordonată de Asociația Producătorilor și Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informației și Comunicațiilor (APDETIC).

Coaliția are un plan de acțiune validat de Comisia Europeană care include o gamă largă de activități: programe de training, de mentoring, publicații electronice, concursuri de programare, evenimente publice pe care APDETIC le derulează împreună cu partenerii săi (MEN, MCSI, ORDA, Cisco, UPIR, ANBPR, JARO, Școala informală de IT etc.).

Skills4IT este o platformă deschisă tuturor actorilor implicați în activități educaționale și formative bazate pe tehnologia informației, cum ar fi instituții de învățământ, companii din sectorul IT&C, organizații non- guvernamentale, care au inițiative și programe destinate pregătirii forței de muncă adaptate nevoilor economiei digitale.

Activitățile se concentrează pe desfășurarea de ore de programare și de tehnologii ale informației în școli, pe organizarea de cursuri de securitate cibernetică și de evenimente educaționale. Coaliția oferă, de asemenea, cursuri de formare pentru actualizarea competențelor digitale ale forței de muncă.

În ceea ce privește ponderea activităților pe grupuri țintă, Coaliția se concentrează în proporție de 40% pe sistemul educațional, 30% pe formarea experților în domeniul IT&C, și, în proporții egale de câte 15%, pe educarea forței de muncă și a cetățenilor obișnuiți.

Ca urmare a inițiativelor Comisiei Europene pentru digitalizarea populației UE, între 2016 și 2018, proiectele naționale din cadrul inițiativei „Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital” au oferit unui număr de aproape 11 milioane de europeni din toate grupele de vârstă o șansă de a-și îmbunătăți educația digitală, informează Curtea de Conturi Europeană.

Aproximativ jumătate dintre aceștia erau însă elevi din învățământul primar și gimnazial și nu există cifre cu privire la impactul pe care astfel de activități l-au avut în final asupra obiectivelor acestei inițiative.

Activitățile din domeniul specific al competențelor digitale de bază ale adulților fac parte, în mod normal, din inițiative mai ample. În general, acest lucru face imposibilă determinarea fondurilor totale cheltuite de UE numai în acest domeniu. Totuși, datele disponibile sugerează că finanțarea specifică pentru perfecționarea digitală a adulților este relativ redusă: de exemplu, proiectele care abordau în mod specific formarea digitală în statele membre au reprezentat doar aproximativ 2 % din finanțarea totală din FSE în perioada 2014-2020, deși aceasta a fost un domeniu prioritar.

Pentru perioada 2021-2027, Comisia a stabilit pentru prima dată un obiectiv specific de creștere a procentului de cetățeni care dețin competențe digitale de bază, de la 56 % în 2019 la 70 % în 2025. Pentru a ajuta legiuitorii și autoritățile implicate în programarea și implementarea programelor, Curtea evidențiază unele provocări, care se referă la alocarea unor sume specifice pentru programele viitoare ale UE, la definirea unor sub-obiective și a unor ținte intermediare, precum și la evaluarea în mod uniform a competențelor digitale într-un mediu digital aflat într-o schimbare continuă și rapidă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul dialogului, au fost abordate o serie de teme privind regimul fiscal, digitalizarea administrației, reducerea birocrației, stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal și planurile de investiții în țara noastră.

Premierul României a transmis aprecierea sa pentru creșterea interesului investitorilor străini, confirmată de volumul record al investițiilor străine directe de anul trecut, care au depășit 11,3 miliarde euro, cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani.

Totodată, a arătat întreaga deschidere a Guvernului pentru susținerea și consolidarea acestui ritm, prin politici guvernamentale orientate în acest sens și disponibilitate în a prelua și implementa cele mai bune proceduri agreate de mediul privat în relația cu autoritățile statului. În acest sens, prim-ministrul a transmis că Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor cu valoare adăugată ridicată, în special în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii.

”Valorificarea resurselor naturale ale României trebuie să se facă în primul rând prin procesarea în țară și valorificarea acestora ulterior, motiv pentru care încurajăm dezvoltarea capacităților de procesare și utilizarea în acest sens a celor mai inovatoare soluții. În același timp, tratăm cu respect nevoia de predictibilitate fiscală a mediului de afaceri și, după modelul anului trecut, vom avea consultări pe marginea acestui cadru. Am încredere că vom reuși și în acest an, prin investiții guvernamentale masive, printr-un proces dinamic de atragere a banilor europeni, să dezvoltăm și să modernizăm economia României. Agenția Română de Investiții și Comerț Exterior, înființată la nivelul Guvernului, va reprezenta un partener de dialog, dar și un catalizator activ în relația cu mediul de afaceri, atât din perspectiva investitorilor străini, cât și pentru a sprijini capitalul românesc”, a  declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini și-au arătat susținerea pentru această abordare, subliniind nevoia de consultare permanentă în cazul unor modificări legislative și de asigurare a unei perioade de adaptare în situația unor schimbări complexe. În privința politicilor guvernamentale privind utilizarea fondurilor europene și atragerea de noi investiții, aceștia au transmis disponibilitatea de a sprijini aceste eforturi, prin oferirea de expertiză și implicare activă în derularea acestora.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Un sondaj Eurobarometru publicat luni arată că marea majoritate a cetățenilor UE sprijină planul de redresare al UE, NextGenerationEU. Mai exact, datele arată că mai mult de șapte din zece respondenți susțin principiul solidarității care stă la baza NextGenerationEU, statele membre fiind de acord să se sprijine reciproc din punct de vedere financiar pentru a ieși consolidate din pandemia COVID-19.

Respondenții din Malta (85%) și Portugalia (86%) susțin cel mai mult acest lucru. O mare majoritate, aproape două treimi dintre respondenți, sunt de acord, de asemenea, că plățile către statele membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), principalul instrument care se află în centrul NextGenerationEU, ar trebui să fie condiționate de realizarea reformelor și investițiilor convenite. Respondenții din Croația (78%) și Cipru (76%) au fost cei mai entuziasmați de acest lucru.

Întrebați care sunt domeniile de politică care ar trebui să primească cel mai mult sprijin din partea UE, respondenții au acordat prioritate sănătății (57%), urmată îndeaproape de energie, probleme de mediu și schimbări climatice (48%) și de ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de muncă (37%). Domeniile preferate de cetățeni corespund, în linii mari, celor șase piloni ai MRR, demonstrând o aliniere strânsă între concepția instrumentului și așteptările și nevoile cetățenilor.

66% dintre respondenți consideră că NextGenerationEU va avea un impact pozitiv asupra generațiilor viitoare. Respondenții polonezi sunt cei mai pozitivi în această privință, 78% dintre ei fiind optimiști cu privire la impactul pe termen lung al planului de redresare. 61% dintre toți respondenții consideră că planul va duce la creștere economică și la crearea de locuri de muncă.

În cele din urmă, trei sferturi dintre respondenți susțin planul REPowerEU, care utilizează MRR pentru a ajuta statele membre să obțină o mai mare independență energetică față de Rusia. În fiecare stat membru, o majoritate a cetățenilor sprijină planul, cele mai ridicate niveluri de sprijin fiind înregistrate în România (87%) și Portugalia (91%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

Published

on

© Transparency International

Raportul anul al Transparency Internațional privind indicele de percepție a corupției relevă că marea majoritate a țărilor au eșuat în a lupta împotriva corupției, 95% dintre acestea înregistrând progrese reduse în acest capitol din 2017 încoace, informează Agerpres.

Conform unui comunicat al organizației, pentru anul trecut au fost clasificate după CPI 180 de ţări şi teritorii, fiecăreia fiindu-i atribuit un indice de la 0 (foarte corupte) la 100 (foarte corecte).

Media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.

Pacea mondială a suferit un declin în ultimii 15 ani, corupția fiind atât o cauză, cât și un efect al acestui fenomen Corupția subminează capacitatea guvernelor de a proteja oamenii și erodează încrederea publică, provocând amenințări de securitate tot mai multe și mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictul creează oportunități pentru corupție și subminează eforturile guvernelor de a o opri.

Transparency International atrage atenția că și țările cu scoruri ridicate la IPC joacă un rol în amenințările pe care corupția le reprezintă pentru securitatea globală. Timp de decenii, acestea au primit bani murdari din străinătate, permițând cleptocraților să își sporească averea, puterea și ambițiile geopolitice distructive.

”Liderii pot lupta împotriva corupției și pot promova pacea în același timp. Guvernele trebuie să deschidă un spațiu pentru a include publicul în procesul decizional – de la activiști și proprietari de întreprinderi la comunitățile marginalizate și tineri. În societățile democratice, oamenii își pot ridica vocea pentru a ajuta la eradicarea corupției și pentru a cere o lume mai sigură pentru noi toți”, a precizat Daniel Eriksson, directorul executiv al Transparency International.

Cu toate eforturile şi în ciuda unor progrese obţinute cu greu, CPI pentru anul 2022 arată scara enormă a corupţiei: peste două treimi din ţări (68%) au indici sub 50, calculaţi pe baza a 13 surse de date independente.

Țările cu cele mai consolidate instituții și democrații care funcționează în parametrii domină, de obicei, clasamentul. Danemarca se află în fruntea acestuia, cu un scor de 90 de puncte, urmată de Finlanda și Noua Zeelandă (87 de puncte). Norvegia (84), Singapore (83), Suedia (83), Elveția (82), Olanda (80), Germania (79), Irlanda (77) și Luxemburg (77) completează topul primelor 10 țări din acest an.

La polul opus, țările care trec prin conflicte sau unde libertățile individuale și politice sunt puternic restricționate se situează pe ultimele locuri în clasament: Anul trecut, Somalia (12 puncte), Siria (13 puncte), Sudanul de Sud (13 puncte), Venezuela (14 puncte), Yemen (16 puncte), Libia (17 puncte), Coreea de Nord (17 puncte), Haiti (17 puncte), Guineea Ecuatorială (17 puncte) și Burundi ocupă primele 10 poziții din coada topului.

Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state – inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit – au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar; de exemplu, România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021, cu un punctaj de 43 de puncte din 100.

© Transparency International

Transparency International lansează o serie de recomandări la adresa guvernelor, care ar trebui să transforme combaterea corupției în principala sarcină a activităților.

Guvernele trebuie să acorde prioritate transparenţei, supravegherii instituţiilor şi angrenării complete şi semnificative a societăţii civile.

Principalele direcţii de acţiune ar fi, aşadar, întărirea controlului reciproc şi separarea puterilor; publicarea informaţiilor şi susţinerea dreptului de acces la informaţii; limitarea influenţei private, prin reglementarea activităţilor de lobby şi promovarea accesului liber la procesele de luare a deciziilor; combaterea corupţiei transnaţionale.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL12 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA12 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.13 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu14 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA14 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA15 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending