Connect with us

ROMÂNIA

Curtea de Conturi Europeană: Ponderea forței de muncă din România care deține competențe digitale de bază a crescut de la cca. 28% la 37% între 2015-2019, dar sunt necesare eforturi mai mari pentru atingerea obiectivului european de 70% în 2025

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Curtea de Conturi Europeană evidențiază într-un document de analiză necesitatea unor eforturi mai mari în perioada de programare 2021-2027 atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul statelor membre, pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale de bază și pentru a realiza obiectivul stabilit de Executivul European de creștere a ponderii adulților care dețin competențe digitale esențiale de la 56% în 2019 la 70% în 2025. 

În lumea de astăzi, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul UE s-au înregistrat progrese reduse în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul europenilor adulți. Comisia a emis orientări și a sprijinit statele membre, dar au existat relativ puține proiecte finanțate de UE axate pe competențele digitale de bază ale adulților. Curtea de Conturi Europeană a analizat acțiunile întreprinse de UE pentru a spori competențele digitale în rândul adulților, precum și acțiunile planificate pentru perioada 2021-2027.

În 2019, peste 75 de milioane de adulți europeni de vârstă activă nu dețineau nici măcar competențe digitale de bază. Acest lucru era valabil în special în cazul persoanelor în vârstă, al celor cu un nivel scăzut de educație și al șomerilor. În același timp, peste 90% din locurile de muncă necesită deja cel puțin competențe digitale de bază.

„Pandemia de COVID-19 a evidențiat și mai mult importanța competențelor digitale de bază pentru cetățeni”, a declarat Iliana Ivanova, membra Curții responsabilă de acest document de analiză. „Curtea a observat că adulții care au un nivel mai ridicat de competențe digitale găsesc mai ușor locuri de muncă; de asemenea, aceștia câștigă mai mult decât colegii lor mai puțin calificați. Analiza noastră arată că UE a recunoscut de mult timp importanța competențelor digitale de bază pentru toți cetățenii, dar mai sunt încă multe de făcut. Acum este momentul ideal pentru a aduce în atenție această chestiune și sper că principalele părți interesate vor găsi utilă analiza Curții în pregătirile lor pentru începutul noii perioade de programare 2021-2027”.

Educația și formarea profesională sunt responsabilitatea statelor membre. Decalajul digital dintre adulții care dețin competențe digitale de bază și cei care nu dețin astfel de competențe variază însă considerabil între statele membre. Potrivit indicatorilor utilizați de Comisie, nivelurile competențelor digitale de bază nu s-au îmbunătățit în mod semnificativ în ultimii ani în statele membre.

Totuși, conform indicatorului compozit al Eurostat, nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat la nivelul UE și în majoritatea statelor membre în ultimii ani. Figura de mai jos ilustrează evoluția competențelor digitale ale adulților activi din punct de vedere economic în perioada 2015-2019, pentru toate statele membre. În șapte state membre, proporția adulților care dețin cel puțin competențe digitale de bază s-a redus ușor între 2015 și 2019.

Procentajul forței de muncă cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care deține cel puțin competențe digitale de bază

În ceea ce privește România, se observă o creștere a proporției adulților care dețin cel puțin competențe digitale de bază de la cca. 28% în 2015 la cca. 37% în 2019, deci o diferență pozitivă de 9 pp. în decursul a cinci ani.

La nivelul UE s-au format, la inițiativa Comisiei Europene, începând din 2015, coaliții naționale pentru competențe și locuri de muncă digitale în scopul soluționării deficitului de competențe digitale și ocupării miilor de locuri de muncă vacante în sectorul IT&C. 

În România funcționează Coaliția locală Skills 4IT, coordonată de Asociația Producătorilor și Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informației și Comunicațiilor (APDETIC).

Coaliția are un plan de acțiune validat de Comisia Europeană care include o gamă largă de activități: programe de training, de mentoring, publicații electronice, concursuri de programare, evenimente publice pe care APDETIC le derulează împreună cu partenerii săi (MEN, MCSI, ORDA, Cisco, UPIR, ANBPR, JARO, Școala informală de IT etc.).

Skills4IT este o platformă deschisă tuturor actorilor implicați în activități educaționale și formative bazate pe tehnologia informației, cum ar fi instituții de învățământ, companii din sectorul IT&C, organizații non- guvernamentale, care au inițiative și programe destinate pregătirii forței de muncă adaptate nevoilor economiei digitale.

Activitățile se concentrează pe desfășurarea de ore de programare și de tehnologii ale informației în școli, pe organizarea de cursuri de securitate cibernetică și de evenimente educaționale. Coaliția oferă, de asemenea, cursuri de formare pentru actualizarea competențelor digitale ale forței de muncă.

În ceea ce privește ponderea activităților pe grupuri țintă, Coaliția se concentrează în proporție de 40% pe sistemul educațional, 30% pe formarea experților în domeniul IT&C, și, în proporții egale de câte 15%, pe educarea forței de muncă și a cetățenilor obișnuiți.

Ca urmare a inițiativelor Comisiei Europene pentru digitalizarea populației UE, între 2016 și 2018, proiectele naționale din cadrul inițiativei „Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital” au oferit unui număr de aproape 11 milioane de europeni din toate grupele de vârstă o șansă de a-și îmbunătăți educația digitală, informează Curtea de Conturi Europeană.

Aproximativ jumătate dintre aceștia erau însă elevi din învățământul primar și gimnazial și nu există cifre cu privire la impactul pe care astfel de activități l-au avut în final asupra obiectivelor acestei inițiative.

Activitățile din domeniul specific al competențelor digitale de bază ale adulților fac parte, în mod normal, din inițiative mai ample. În general, acest lucru face imposibilă determinarea fondurilor totale cheltuite de UE numai în acest domeniu. Totuși, datele disponibile sugerează că finanțarea specifică pentru perfecționarea digitală a adulților este relativ redusă: de exemplu, proiectele care abordau în mod specific formarea digitală în statele membre au reprezentat doar aproximativ 2 % din finanțarea totală din FSE în perioada 2014-2020, deși aceasta a fost un domeniu prioritar.

Pentru perioada 2021-2027, Comisia a stabilit pentru prima dată un obiectiv specific de creștere a procentului de cetățeni care dețin competențe digitale de bază, de la 56 % în 2019 la 70 % în 2025. Pentru a ajuta legiuitorii și autoritățile implicate în programarea și implementarea programelor, Curtea evidențiază unele provocări, care se referă la alocarea unor sume specifice pentru programele viitoare ale UE, la definirea unor sub-obiective și a unor ținte intermediare, precum și la evaluarea în mod uniform a competențelor digitale într-un mediu digital aflat într-o schimbare continuă și rapidă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a sosit marți seară la București pentru o vizită pe care efectuează în România și în cadrul căreia va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul interimar al apărării naționale Nicolae Ciucă, urmând a se deplasa apoi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se va adresa forțelor americane și române staționate la Marea Neagră.

“L-am întâmpinat astăzi, la aeroport, pe omologul meu din Statele Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III, care se află într-o vizită oficială în România. Vom discuta mâine despre evoluția relațiilor militare dintre România și SUA, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, despre situația de securitate din zona Mării Negre, dar și despre temele ce vor fi abordate la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care va avea loc la Bruxelles. Bine ați venit în România, domnule secretar al Apărării Austin! Vizita dumneavoastră ne onorează!”, a scris ministrul Nicolae Ciucă, pe Facebook.

Din delegația care l-a întâmpinat pe Austin a făcut parte și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu. Partea americană a fost reprezentată de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, David Muniz.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimii șapte ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

Lloyd Austin se află de luni până miercuri în trei vizite în regiunea Mării Negre – Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru”, a declarat un oficial american.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Aflat luni la Tbilisi, secretarul apărării Lloyd Austin a semnat alături de omologul din Georgia un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seară că va convoca miercuri o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei cu scopul instituirii unor măsuri clare și restrictive, el lansând și un apel către români să se vaccineze, să poarte mască și să păstreze distanța socială: “Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”

Șeful statului a susținut marți o declarație de presă la Palatul Cotroceni în ziua cu cele mai multe cazuri COVID-19 și cele mai multe decese cauzate de infecția cu SARS-CoV-2, valul al patrulea al pandemiei în România dovedindu-se a fi cel mai agresiv, inclusiv pe fondul unei campanii de vaccinare lente.

 

“18.863. Nu este un simplu număr, sunt 18.863 de inimi de români care de astăzi bat cu teamă de necunoscut, cu teama că sunt bolnavi de COVID-19, fiecare dintre ei cu familii și oameni dragi care poate au luat și ei, la rândul lor, boala. 574. Nu este un simplu număr, sunt 574 de inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaș. Oameni care, în urmă cu doar câteva săptămâni, se bucurau de viață, visau și își făceau planuri de viitor, lasă acum în urmă lacrimile și disperarea celor care le plâng moartea. Mame și tați despărțiți definitiv de copiii care niciodată nu vor putea fi consolați de pierderea părinților. Oameni care îi pierd pe cei pe care îi iubesc, fără să mai apuce să-și ia rămas bun, oameni care îngroapă acum alături de cei dragi și o parte din sufletul lor.  1805. Nu este un simplu număr, sunt 1805 de români care se luptă minut de minut pentru fiecare respirație, pentru fiecare gură de aer. Toate acestea, 18.863 de cazuri noi de îmbolnăviri de COVID-19, 574 de decese, 1805 cazuri la secțiile de terapie intensivă sunt doar raportările zilei de astăzi.  În realitate, sunt milioane de români afectați, cu viețile schimbate de multe ori ireversibil de efectele acestei pandemii. Spitale arhipline, secții de terapie intensivă care nu mai fac față, medici epuizați. Acest coșmar ne arată că, din păcate, valul patru se dovedește mult mai agresiv chiar și decât cele mai pesimiste așteptări și prognoze”, a spus Iohannis

“Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară, cauzele sunt multiple, dar, și dacă vedem cine și ce a greșit, acum ceea ce mai contează este să reușim să depășim această mare cumpănă. Este alarmantă lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților și cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum. cu Am decis să convoc mâine o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei, pentru instituirea unor măsuri clare, restrictive, singurele care mai pot diminua în acest moment răspândirea infectărilor“, a anunțat șeful statului.

El a explicat că pentru a opri acest val pandemic foarte agresiv, a”sunt necesare măsuri urgente care să stopeze transmisia comunitară intensă și este nevoie de ele acum”. “Fie că vorbim de Certificatul verde adoptat în regim de urgență de către Parlament sau de alte măsuri capabile să reducă pe termen scurt mobilitatea și interacțiunea umană, nu trebuie să mai pierdem nicio clipă în a le asuma și pune în aplicare, indiferent cât de nepopulare ar părea. Orice zi pierdută sau de ezitare poate avea efecte dramatice pentru noi toți, ca societate” a punctat șeful statului.

Afirmând că este o perioadă a suferinței, o dramă națională de proporții teribile, el a subliniat că prioritatea zero este în acest moment salvarea vieții semenilor noștri, protejarea sănătății celor vulnerabili și a celor bolnavi, pe care asistența medicală îi poate ajuta să depășească cu bine această maladie.

“Orice alte teme trec în plan secund, nimic, nimic nu este mai presus de viață și trebuie să facem tot ce este omenește posibil, chiar și în ceasul al doisprezecelea, pentru a o proteja. Zi de zi, chiar în aceste momente, medicii și personalul medical din spitalele noastre duc o luptă epuizantă pentru viață. Dar nici sistemele medicale performante din țări cu o infrastructură sanitară dezvoltată nu pot face față unui număr atât de mare de îmbolnăviri.  Este motivul pentru care am solicitat ajutor extern și suntem recunoscători tuturor statelor care ne vin în sprijin”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, președintele a făcut apel la cetățeni să se vaccineze.

“Vaccinarea este singura soluție care vedem că funcționează în toate statele în care pandemia a fost semnificativ redusă prin vaccinarea populației în proporție covârșitoare.  Este în același timp și argumentul suprem împotriva tuturor celor care, contestând cu premeditare sau din ignoranță vaccinurile, sunt indirect responsabili și vinovați de suferința semenilor pe care, chipurile, încearcă să îi salveze de efecte secundare adverse imaginare.  Vaccinurile anti COVID sunt sigure și eficiente, la fel cum și formele severe și decesele cauzate de această boală sunt reale și dramatice.  Conspirațiile și teoriile fake news fac extrem de mult rău celor încurajați să refuze tocmai soluția care le-ar putea salva viața”, a adăugat Iohannis.

Președintele a conchis declarația sa cu un îndemn la speranță, la solidaritate și la vaccinare.

“Istoria națiunii noastre greu încercate stă mărturie că atunci când am fost solidari am trecut cu bine peste cele mai cumplite încercări. O putem face și acum.  Vaccinați-vă, purtați mască, evitați aglomerațiile, păstrați distanța socială cât mai mult timp posibil! Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”, a conchis Klaus Iohannis.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Continue Reading

ROMÂNIA

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

Published

on

© European Union, Source: EC - Audiovisual Service

Potrivit experților de la nivel național și european, accesul la medicamentele inovatoare pentru pacienții români care suferă de boli rare poate fi îmbunătățit în următorii ani, pentru că România are pentru prima dată șansa, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, să contribuie la revizuirea Regulamentului privind medicamentele orfane, regulament care a fost implementat în urmă cu 20 de ani.

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la accesul pacienților români la medicamentele orfane și de uz pediatric, dar și despre rolul României în viitoarele negocieri la nivel european pentru revizuirea Regulamentului privind medicamentele orfane.

Reamintim că Pentru a se asigura că pacienții care suferă de afecțiuni rare au acces la medicație a fost adoptat în urmă cu 20 de ani „Regulamentul privind medicamentele orfane (OMP)” prin care a fost introdusă o legislație specifică, o definiție a OMP și un comitet specific responsabil de OMP la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), precum și stimulente pentru promovarea dezvoltării tratamentelor pentru bolile rare.

Citiți și: România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Rolul României și al experților români în negocierile purtate de instituțiile europene

Acest regulament vechi de mai bine de 20 de ani va fi reevaluat, iar România este pentru prima dată când, în calitate de stat membru al UE, va participa la procesul legislativ în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului și ulterior la negocierile dintre Consiliu și Parlament prin transmiterea de poziții succesive în cadrul negocierilor asupra actului legislativ, în funcție de interesele naționale în materie.

Revizuirea legislației UE urmărește lipsurile identificate prin evaluare cu privire la produse și dezvoltarea acestora, destinate nevoilor specifice ale copiilor și pacienților cu boli rare; accesul timpuriu la tratament pentru aceste grupe și îmbunătățirea procedurilor de avizare și reducerea inechităților de acces.

În context mai larg, Comisia Europeană a lansat o altă consultare publică în 28 septembrie, care se va încheia în 21 decembrie 2021, despre reforma cadrului general al politicii medicamentelor, ca parte a rezilienței sectorului farmaceutic UE. Astfel, Reprezentanța permanentă a României pe lângă UE invită actorii cheie din România să participe și să se implice și, cel mai important, să-și facă vocea auzită la nivel european.

Ce urmează după ce Comisia Europeană va prezenta actul legislativ

Odată ce Comisia Europeană va prezenta public actul legislativ, Consiliul UE și Parlamentul vor demara dezbaterile pe marginea acestuia (co-decizie). Președinția franceză care va fi la conducerea Consiliului în primul semestru al anului viitor, va pune pe agenda de lucru propunerea în vederea identificării unui compromis cu majoritatea calificată a UE 27, iar Parlamentul în paralel își va vota poziția în primă lectură, inițial în comisia de specialitate ENVI și, ulterior, în plenul Parlamentului European.

Când Consiliul va ajunge la un acord va demara negocierile cu Parlamentul European, așa numitele triloguri, iar după mai multe rânduri de negocieri se va ajunge la un acord politic între cei doi colegislatori. Odată încheiat acordul, regulamentul va fi adoptat, urmând a intra în vigoare imediat după publicarea în Jurnalul Oficial al UE cu efecte juridice imediate, dacă nu vor exista perioade tranzitorii și dacă va fi un regulament și nu o directivă. De la momentul încheierii consultării publice și până la publicarea actului, Statele Membre, Consiliul și Parlamentul nu pot influența actul legislativ, acesta fiind în expectativă și pregătire pentru adoptarea de către Comisie.

România va participa, pentru prima dată, la procesul legislativ în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului și ulterior la negocierile dintre Consiliu și Parlament prin transmiterea de poziții succesive în cadrul negocierilor asupra actului legislativ, în funcție de interesele naționale în materie.

Negocierile dintre statele membre la nivelul Consiliului se poartă între statele membre pe trei niveluri: la nivel tehnic, de experți ai statelor membre în grupurile de lucru privind produsele farmaceutice și dispozitivele medicale; la nivelul reprezentanților permanenți ai statelor membre (COREPER) și la nivel ministerial, Consiliul EPSCO (componenta de sănătate).

Pe lângă participarea la consultările publice, România va avea o nouă șansă de a participa, contribui și influența procesul legislativ al UE în vederea creării unor condiții optime pentru asigurarea accesului la tratamentul pentru bolile rare și pediatrice în beneficiul pacienților români și pentru crearea cadrului de stimulente, necesar dezvoltării de produse orfane și pediatrice pentru industria farmaceutică.

De asemenea, România își va aduce totodată contribuția în cadrul inițiativei „o Strategie Farmaceutică europeană” și va susține asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din România și din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO8 mins ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN40 mins ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.3 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH3 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA4 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA5 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.5 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending