Connect with us

FONDURI EUROPENE

Curtea de Conturi Europeană: Recuperarea de către CE a fondurilor europene cheltuite necorespunzător durează prea mult

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Auditorii UE au constatat că, deși Comisia Europeană asigură înregistrarea corectă și promptă a cheltuielilor neconforme, recuperarea banilor respectivi durează adesea prea mult. În cazul fondurilor pentru agricultură gestionate în comun, pentru care responsabilitatea primară revine statelor membre, ratele de recuperare sunt în general scăzute. Există însă diferențe considerabile de la o țară UE la alta. Între 2014 și 2022, au fost raportate, pentru toate domeniile, cheltuieli UE neconforme (bani cheltuiți necorespunzător) în valoare de 14 miliarde de euro. Recuperarea acestor bani este un element esențial al integrității financiare a Uniunii Europene și a sistemului său de control intern, arată Curtea de Conturi Europeană.

„Recuperarea” fondurilor UE este procesul prin care se solicită rambursarea totalității sau a unei părți a sumelor plătite unei organizații de punere în aplicare sau unui beneficiar pentru că s-a constatat ulterior că respectivii nu au respectat cerințele de finanțare stabilite de UE. Problema este că, odată banii plătiți, recuperarea lor durează adesea foarte mult și uneori chiar eșuează. Curtea de Conturi Europeană a observat că, de regulă, trec între 14 și 23 de luni de la încheierea activităților finanțate până la emiterea unei cereri de rambursare. Trec apoi alte 3-5 luni înainte ca banii să fie efectiv recuperați. Fondurile la a căror recuperare se renunță pur și simplu reprezintă între 1 % și 8 %.

„Nu ar trebui precupețit niciun efort atunci când vine vorba de recuperarea cât mai rapid a banilor de la UE cheltuiți necorespunzător”, a declarat domnul Jorg Kristijan Petrovič, membrul Curții responsabil de acest audit. „UE are această responsabilitate față de contribuabili și orice eșec în a recupera banii riscă să submineze încrederea cetățenilor UE”.

Potrivit Raportului anual pe 2022 al Curții de Conturi Europene, rata cheltuielilor neconforme a reprezentat în perioada 2021-2022 între 3 % și 4,2 % din buget. Altfel spus, recuperarea eficace a fondurilor devine o problemă din ce în ce mai presantă. Totuși, pentru că doar 20 % din buget este gestionat direct de Comisia Europeană, eliminarea erorilor și recuperarea fondurilor respective se pot dovedi problematice.

Auditorii au constatat că principalele probleme legate de recuperarea fondurilor supuse gestiunii directe sau gestiunii indirecte își au rădăcina în intervalul de timp lung care se scurge între identificarea unei nereguli financiare și emiterea ordinului de recuperare. De asemenea, s-a constatat că, în domeniul acțiunilor externe, informațiile referitoare la impactul unor cheltuieli neconforme sunt incomplete.

Pentru a îmbunătăți viteza recuperărilor în domeniul acțiunilor externe, auditorii au recomandat să se reducă nu numai timpul necesar pentru constatarea cheltuielilor neconforme, ci și perioada care trece înainte să fie lansate procedurile de recuperare. În acest sens, ei au sugerat să se îmbunătățească planificarea activității de audit și examinarea impactului financiar al cheltuielilor neconforme cu caracter sistematic. De asemenea, auditorii au recomandat ca stimulentele care au existat în ciclul precedent de finanțare să fie reintroduse pentru a încuraja statele membre să procedeze la recuperările fondurilor în domeniul agriculturii. În ciclul precedent, statele membre erau obligate să ramburseze la bugetul UE jumătate din fondurile pe care nu au reușit să le recupereze într-o perioadă de 4-8 ani.

Totodată, auditorii au recomandat Comisiei să pună la dispoziție date anuale exacte și complete cu privire la cheltuielile pentru care s-au constatat neconformități și să explice ce măsuri s-au luat pentru corectarea acestora, astfel încât procesul să poată fi îmbunătățit în viitor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

FONDURI EUROPENE

FMI confirmă că nu putem avea dezvoltare economică și stabilitate financiară fără bani europeni, subliniază Marcel Boloș: Trebuie să evităm discursurile populiste care ar arunca România într-o reală criză

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Nu putem avea dezvoltare economică și stabilitate financiară fără bani europeni, lucru confirmat și de Fondul Monetar Internațional, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, după o întâlnire cu reprezentanții FMI.

”Avem o alegere de făcut. Continuăm pe drumul investițiilor și al reformelor, accesând cele peste 72 de miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană, sau ne lăsăm prinși în iluzia că am putea reuși singuri, fără aceste resurse? De ce astăzi avem mai multe spitale dotate, drumuri mai bune, sprijin pentru afaceri, digitalizare în administrație? Răspunsul este simplu: pentru că am folosit inteligent resursele europene. Pentru că am fost parte dintr-un proiect mai mare, care ne-a deschis porțile dezvoltării”, a amintit oficialul.

Acesta a criticat ”vocile care propagă neîncredere, care sugerează că apartenența noastră la Uniunea Europeană nu ne-a adus beneficii” și a prezentat o serie de dovezi ”incontestabile”.

”Fără aceste fonduri, nu am fi avut atâtea proiecte de infrastructură, investiții în educație și sănătate, finanțări pentru afaceri românești. România nu își permite să se îndepărteze de acest drum. Câteva cifre relevante care vor omorî elanul oricărui eurosceptic: România e pe plus în relația cu UE cu 66,6 miliarde euro. În 2009, nivelul investițiilor publice era de 35 miliarde lei, din care finanțarea europeană a fost 2,7 miliarde lei. În prezent, investițiile publice programate sunt 150 miliarde lei, din care peste 100 miliarde lei reprezintă fonduri europene. Sunt provocări indiscutabile, înseamnă o muncă enormă, care în ultimii ani a presupus negocierea unor fonduri de 80 miliarde euro cu Comisia, programarea unui PNRR, implementarea reformelor și investițiilor, descentralizarea fondurilor europene și investiților în infrastructura și aprobarea noilor programe din Politica de Coeziune”, a recunoscut Marcel Boloș.

Ministrul  Investițiilor și Proiectelor Europene a descris anul 2025 ca fiind unul ”decisiv”, prezentând și seria de acțiuni necesare pentru a menține România pe traiectoria dezvoltării cu fondurile europene.

”Trebuie să accelerăm absorbția – timpul nu așteaptă, iar resursele nefolosite sunt oportunități pierdute. Din perspectiva Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene, facem tot ceea ce ține de noi.  Principalele măsuri includ stabilirea unui calendar clar al lansărilor pentru a evita suprapunerile, alocarea resurselor necesare pentru evaluarea și selecția proiectelor, accelerarea implementării prin îmbunătățirea platformei MySMIS2021/SMIS2021+, monitorizarea progresului pe baza unor indicatori clari, simplificarea procedurilor prin eliminarea unor acte adiționale acolo unde nu sunt necesare și îmbunătățirea colaborării între autorități pentru verificarea mai rapidă și eficientă a proiectelor”, a detaliat acesta.

O altă linie de acțiune vizează finalizarea reformelor asumate, ”unele dintre ele dificile”, dar  fără de care nu ”putem construi o economie modernă, o administrație eficientă și un stat puternic”.

”Îmbunătățirea mediului de afaceri, digitalizarea administrației, creșterea eficienței colectării veniturilor și sustenabilitatea finanțelor publice sunt obiective care nu pot fi amânate. Avem nevoie de o justiție eficientă, de un sistem de pensii sustenabil, de o guvernanță corporativă solidă și de o administrație publică modernă. Orice ezitare ne-ar costa mai mult decât efortul de a duce aceste reforme la bun sfârșit”, a mai spus Boloș.

Nu în ultimul rând, ”trebuie să rămânem angajați în parcursul nostru european”, punctează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, ”evitând discursurile populiste care promit soluții facile, dar care ar arunca România într-o reală criză de finanțare și investiții”.

”Acesta este drumul corect. Orice altceva este doar iluzie și deziluzie”, a conchis Marcel Boloș.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Dan Motreanu: Fondurile europene, esențiale pentru dezvoltarea agriculturii românești. Peste 650.000 de fermieri din întreaga țară au fost sprijiniți pentru a-și susține activitatea

Published

on

Fondurile europene reprezintă un sprijin esențial pentru fermierii români, contribuind la dezvoltarea agriculturii, a transmis vineri europarlamentarul Dan Motreanu.

„Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a efectuat până în prezent plăți de peste două miliarde de lei în cadrul Campaniei 2024. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), cu o parte cofinanțată de la bugetul național”, a scris deputatul european, pe Facebook.

 

Potrivit eurodeputatului, aceste fonduri au ajuns la 651.342 de fermieri din întreaga țară, ajutându-i să își susțină activitatea.

„În județul Giurgiu, 9.917 fermieri au beneficiat de aceste plăți, ceea ce demonstrează impactul direct al finanțărilor asupra comunităților locale”, a adăugat acesta.

În plus, Dan Motreanu a subliniat că, prin accesarea fondurilor europene, agricultura românească devine mai competitivă, iar fermierii pot adopta tehnologii moderne, creșterea productivității și asigurarea securității alimentare fiind obiective prioritare pentru viitor.

Citiți și: Comisia Europeană pregătește o nouă simplificare a regulilor Politicii Agricole Comune, anunță eurodeputatul Dan Motreanu: „Voi susține interesele fermierilor români”

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul Marcel Boloș invită organizațiile patronale să se înscrie până pe 15 februarie în grupul de lucru destinat îmbunătățirii accesului la finanțare europeană: Haideți să facem echipă!

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță lansarea unui grup de lucru cu organizațiile patronale pentru a îmbunătăți accesul la finanțare europeană.

”Haideți să facem echipă! România are oportunități impresionante de finanțare prin Politica de Coeziune și PNRR, dar pentru ca aceste fonduri să genereze investiții reale și creștere economică, accesul la ele trebuie să fie cât mai simplu, clar și eficient. De aceea, invit mediul de afaceri să vină să lucrăm împreună la soluții care simplifică procedurile, reduc birocrația și fac finanțările mai accesibile”, a menționat Boloș după o întâlnire cu Confederația Patronală Concordia, cu care a discutat despre provocările în acest sector.

Acesta este motivul pentru care el a subliniat nevoia ca grupul de lucru să fie ”deschis, reprezentativ, care să includă voci din toate sectoarele economiei pentru că fiecare experiență contează, iar fiecare sector are provocările sale”.

Înscrierile se pot face până pe 15 februarie, accesând formularul de AICI.

Reîntors la MIPE după ce a condus acest minister în perioada aprilie 2022-iunie 2023 și noiembrie 2019-decembrie 2020, Marcel Boloș și-a stabilit ca priorități pentru perioada următoare evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027.

În acest sens, el a avut recent o întâlnire cu directorii și conducerea Autorităților de Management, pentru a evalua situația programelor aferente perioadei 2021-2027.

”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a fost apelul lansat de Marcel Boloș.

Pentru acest an, calendarul fondurilor europene 2025 prevede apeluri de proiecte de peste 12 mld. de euro.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.15 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

U.E.15 hours ago

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

SECURITATE16 hours ago

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică 

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

U.E.16 hours ago

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

SUA17 hours ago

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ6 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending