Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană semnalează: Supravegherea controalelor la frontierele interne din timpul pandemiei COVID-19 nu a asigurat protejarea pe deplin a normelor Schengen

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană nu a supravegheat îndeajuns obstacolele pe care le-a generat pandemia de COVID-19 în calea dreptului la libera circulație a persoanelor, ca urmare a faptului că nu a avut la dispoziție suficiente instrumente în acest sens, relevă cel mai recent raport al Curții de Conturi Europeană.

Supravegherea controalelor la frontierele interne reintroduse de statele membre începând din martie 2020 nu a asigurat protejarea pe deplin a normelor Schengen care facilitează libera circulație în UE. În plus, Curtea atrage atenția asupra lipsei de coordonare a restricțiilor de călătorie impuse de statele membre, precum și asupra lipsei de consecvență cu orientările și recomandările formulate de UE.

Curtea de Conturi Europeană subliniază că orice cetățean al UE are dreptul de a circula liber pe teritoriul acesteia.

Libera circulație este facilitată de eliminarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen, care cuprinde 22 de state membre ale UE și 4 țări din afara acesteia și care a permis crearea unui spațiu de călătorii fără frontiere în Europa. Acest drept poate fi totuși restricționat din motive de ordine publică, de siguranță sau de sănătate publică. Începând din 2015, mai multe țări din UE au reintrodus controale la frontierele interne ca reacție la criza migrației sau la amenințările la adresa securității (în principal terorismul).

Mai recent, în timpul pandemiei de COVID-19, numeroase state membre au luat măsuri de restrângere a liberei circulații în cadrul UE, în încercarea de a limita răspândirea virusului. Atunci când reintroduc controale la frontierele interne în spațiul Schengen, statele membre au obligația de a notifica acest lucru Comisiei Europene, căreia continuă să îi revină responsabilitatea de a evalua dacă restricțiile propuse respectă legislația UE și nu aduc atingere dreptului la libera circulație a persoanelor.

”Având în vedere că libera circulație a persoanelor constituie una dintre cele patru libertăți fundamentale ale UE și a reprezentat încă de la început un element central al proiectului european, Comisia ar fi trebuit să verifice cu atenție dacă restricțiile introduse în perioada pandemiei de COVID-19 au fost toate relevante și justificate. Sperăm că constatările formulate în urma auditului nostru vor contribui la dezbaterea în curs privind revizuirea sistemului Schengen”, a declarat Baudilio Tomé Muguruza, membrul Curții responsabil de acest audit.

Curtea a examinat toate cele 150 de notificări ale statelor membre privind controalele la frontierele interne care au fost transmise Comisiei Europene în perioada martie 2020-iunie 2021, dintre care 135 făceau referire exclusiv la COVID-19. Această examinare a relevat clar că notificările nu conțineau suficiente dovezi care să ateste că aceste controale la frontiere constituiau o măsură de ultimă instanță și că ele erau proporționale și limitate în timp.

Mai mult, Comisia nu a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu controalele la frontiere introduse pe termen lung înainte de pandemie.

În plus, Comisia nu a obținut toate rapoartele pe care trebuia să le primească în termen de patru săptămâni de la încetarea controalelor la frontierele interne. La fel ca în cazul măsurilor de control impuse de criza migrației și de amenințările la adresa securității înainte de pandemia de COVID-19, Comisia nu a solicitat informații suplimentare și nici nu a emis vreun aviz cu privire la controalele în cauză. Concluzia Curții este, așadar, clară: Comisia Europeană nu a verificat în mod corespunzător dacă reintroducerea controalelor la frontierele interne respecta legislația Schengen.

Comisia s-a confruntat cu dificultăți și din cauza limitărilor care afectează cadrul juridic existent pentru supravegherea restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Deși responsabilitatea pentru punerea în aplicare a acestor restricții revine exclusiv statelor membre,

Comisia Europeană are mandatul de a facilita o abordare coordonată, astfel încât să se reducă la minimum impactul asupra călătoriilor transfrontaliere în interiorul UE.

În acest scop, au fost emise orientări, în general în timp util. Curtea a constatat însă că aceste orientări referitoare la controalele la frontierele interne nu erau suficient de practice sau de ușor de aplicat. Comisia a lansat, de asemenea, inițiative de coordonare a măsurilor care afectează libera circulație. Una dintre aceste inițiative este platforma Re-open EU, lansată la 1 iunie 2020 pentru a sprijini reluarea în condiții de siguranță a călătoriilor și a turismului în întreaga Europă. Cu toate acestea, la peste un an de la lansare, nouă state membre (Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Franța, România, Slovenia, Finlanda și Suedia) încă nu furnizaseră informații actualizate.

În mod similar, eforturile Comisiei de a compensa, prin înființarea Grupului de informare privind coronavirusul, faptul că nu exista o structură de guvernanță în situații de criză nu s-a concretizat într-o abordare consecventă.

În opinia Curții, restricțiile de călătorie impuse în timpul pandemiei de COVID-19 au rămas în mare măsură necoordonate, iar Comisia nu a fost în măsură să prevină apariția unui mozaic de măsuri individuale, care variază considerabil de la un stat membru la altul.

Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că UE trebuie să ofere cetățenilor săi „un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor”. Cetățenii UE apreciază libera circulație drept o realizare deosebit de importantă a integrării europene.

Libertatea de a călători, de a studia și de a lucra oriunde în UE este realizarea Uniunii Europene cea mai recunoscută de către cetățeni, clasându-se pe primul loc în sondajele realizate în toate statele membre ale UE, înaintea monedei euro și a păcii.

Libera circulație a persoanelor în interiorul UE este diferită de eliminarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen. Cetățenii pot circula liber în spațiul Schengen, fără a fi supuși unor controale la frontierele interne. Cetățenii UE beneficiază de dreptul la liberă circulație pe întreg teritoriul UE, inclusiv către și dinspre state membre ale UE care nu au eliminat (încă) controalele la frontierele interne.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Ungaria, „indiferentă” la mutarea reuniunilor ministeriale ale președinției ungare a Consiliului, va bloca în continuare ajutorul militar al UE pentru Ucraina

Published

on

© European Union, 2024

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat marți că este indiferent față de decizia șefului diplomației europene, Josep Borrell, de a muta reuniunile ministeriale informale ale președinției ungare a Consiliului UE de la Budapesta la Bruxelles. Măsura a fost luată ca reacție la vizita neautorizată a premierului ungar Viktor Orban la Moscova. În schimb, Ungaria va bloca următoarea tranșă de finanțare a ajutorului militar pentru Ucraina din Mecanismul European pentru Pace (EPF) până când Kievul va debloca livrările de petrol ale companiei ruse Lukoil către Ungaria și Slovacia, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Dacă reuniunile ministeriale europene au loc la Budapesta sau Bruxelles, pentru mine a fost același lucru de la început, și la fel este acum,” a afirmat Szijjarto.

Luni, după o reuniune a miniștrilor europeni de externe, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell a anunțat că reuniunea informală programată pentru sfârșitul lunii august la Budapesta se va desfășura la Bruxelles. „Trebuie să transmitem un semnal, chiar dacă este doar un semnal simbolic,” a explicat șeful diplomației UE, în contextul vizitei lui Orban la Moscova și Beijing, urmată de o întâlnire cu Donald Trump în SUA. Vizitele lui Orban, descrise de el ca o „misiune de pace” legată de războiul din Ucraina, au cauzat indignarea Bruxelles-ului și a mai multor lideri europeni.

La începutul lunii iulie, Orban a vizitat Kievul, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Trei zile mai târziu, el a călătorit la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, iar ulterior a vizitat Beijingul.

Acești pași au fost condamnați de majoritatea liderilor europeni, care au susținut că Orban nu ar fi trebuit să acționeze fără un mandat din partea UE, având în vedere că Ungaria deține președinția Consiliului UE. Orban a afirmat că acțiunile sale nu angajează blocul european.

După turneul lui Orban, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut boicotarea reuniunilor președinției ungare a Consiliului UE și a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita tradițională a Comisiei la începutul președinției semestriale a Consiliului UE.

Marți, Szijjarto a anunțat că Ungaria va bloca orice nou transfer de fonduri către Kiev din Facilitatea Europeană pentru Pace până când Ucraina va debloca livrările de petrol ale Lukoil.

„Vom continua să blocăm plățile din Facilitatea Europeană pentru Pace, până când Ucraina rezolvă chestiunea Lukoil,” a declarat ministrul ungar.

Mecanismul European pentru Pace este un fond extrabugetar constituit din contribuții ale statelor UE, utilizat în principal pentru furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia.

Luni, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să medieze o procedură de consultare cu Ucraina pentru a debloca tranzitul petrolului exportat de Lukoil prin conductele care tranzitează teritoriul ucrainean.

Continue Reading

SUA

UE și SUA sunt aproape de un acord pentru a împărți în mod egal între ele contribuțiile aferente împrumutului G7 de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat de activele blocate ale Rusiei

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

UE și SUA sunt aproape de un acord pentru a-și asuma în mod egal povara contribuțiilor pentru un împrumut de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei, au declarat pentru Politico doi oficiali familiarizați cu procedurile.

Buxellesul și Washingtonul ar urma să asigure fiecare câte 20 de miliarde de dolari țării care se lucră din februarie 2022 cu Rusia invadatoare a lui Putin, conform unei scheme de acord care urmează să fie dezbătută la o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7 la Rio de Janeiro, Brazilia. Regatul Unit, Japonia și Canada ar urma să asigure restul împrumutului.

Obținerea unui acord ar deschide calea pentru ca alianța occidentală să acorde împrumutul Ucrainei înainte de termenul limită autoimpus de sfârșit al anului. Guvernele au declarat anterior că împrumutul ar putea fi utilizat în mai multe scopuri, inclusiv pentru apărare sau nevoi umanitare.

Amintim că liderii din G7 au convenit asupra unui împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina folosind profiturile generate de activele rusești care au fost înghețate după ce Rusia a invadat Ucraina

Citiți și: Secretarul american al Trezoreriei respinge acuzațiile lui Putin conform cărora împrumutul G7 pentru Ucraina, garantat de activele blocate ale Rusiei, ar fi un furt: Este legal

Îi demonstrăm lui Putin că nu ne va epuiza și nu ne poate dezbina”, menționa președintele american Joe Biden după ce acest credit a primit undă verde din partea partenerilor din G7. 

Însă dezacordurile dintre aliați cu privire la modul de distribuire a responsabilităților financiare au blocat progresul.

În vreme ce ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, anunța la sfârșitul lui iunie că  țările UE vor finanța între 50% și 60% din împrumutul de 50 de miliarde de dolari promis de G7 pentru Ucraina și garantat de activele blocate ale Rusiei, premierul Giorgia Meloni, detalia la finalul summitului de la Puglia că statele membre ale Uniunii Europene nu vor fi implicate direct, deocamdată, în acest credit.

Cea mai spinoasă problemă este aceea că se așteaptă ca SUA să implice Congresul dacă se consideră că împrumutul pune în pericol banii contribuabililor americani, sporind temerile că procesul se va prelungi dincolo de termenul limită, au declarat oficiali la curent cu discuțiile.

Pentru a evita acest risc, Washingtonul caută asigurări din partea UE că activele rusești vor rămâne înghețate până la rambursarea întregului împrumut.

Blocul comunitar a sugerat să se scrie în lege că activele vor fi imobilizate până când Rusia va rambursa Ucrainei viitoarele compensații postbelice, au declarat doi diplomați UE pentru POLITICO.

Țările occidentale au înghețat active rusești suverane în valoare de aproximativ 260 de miliarde de euro de la invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022, anunță Politico Europe. Din această sumă, aproximativ 200 de miliarde de euro se află în UE.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

În ce domenii și cu ce responsabilități vor activa eurodeputații USR din grupul RENEW, Dan Barna și Vlad Voiculescu

Published

on

Colaj foto © USR

Eurodeputații USR Dan Barna și Vlad Voiculescu au câștigat încrederea colegilor din grupul RENEW încă de la debutul celei de-a zecea legislaturi a Parlamentului European, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Dan Barna a fost ales vicepreședinte al Grupului RENEW și va coordona grupul de lucru ce reunește membrii RENEW din comisiile cu atribuții de politică externă.

Mai precis, este vorba despre comisiile (și subcomisiile) pentru afaceri externe (AFET), apărare (SEDE), comerț exterior (INTA), dezvoltare (DEVE) și drepturi fundamentale (DROI). Coordonatorul grupului de lucru are misiunea de a armoniza opiniile membrilor pe dosarele legislative din domeniu și de a monitoriza activitatea raportorilor. De asemenea, conduce ședințele coordonatorilor pe domenii ai grupului.

Dan Barna este membru în Comisia de afaceri externe a Parlamentului European (AFET) și membru supleant în comisiile pentru comerț exterior (INTA) și dezvoltare regională (REGI).

În domeniul afacerilor externe, se va concentra pe relația cu Republica Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest și vecinătatea estică a UE. În sectorul dezvoltării regionale, va urmări cu precădere anunțata reformă a fondurilor de coeziune.

Pe tema aderării României la Schengen și cu frontierele terestre, Dan Barna a avut deja mai multe discuții bilaterale cu lideri de instituții europene pentru ca subiectul să fie reluat cât de repede posibil.

Vlad Voiculescu a fost ales coordonator RENEW în domeniul sănătății și din această funcție va asigura direcția politică a întregului grup în ceea ce privește politicile de sănătate publică.

De asemenea, va consilia președinția Grupului RENEW, va nominaliza raportorii pe diverse dosare legislative și va reprezenta grupul în negocieri cu coordonatorii celorlalte grupuri politice în domeniul sănătății.

Vlad Voiculescu este membru în Comisia de sănătate a Parlamentului European (SANT) și membru supleant în comisiile de mediu și sănătate publică (ENVI), control bugetar (CONT) și cea de economie și politică monetară (ECON).

În domeniul sănătății, următorul mandat al Parlamentului European este unul cu impact major. Printre dosarele legislative importante se regăsesc: cadrul general legislativ al produselor farmaceutice (ce include și medicamentele pentru copii și boli rare) și lista europeană de medicamente esențiale (critice).

Vlad Voiculescu va susține politici europene care să asigure pacienților din UE cât mai rapid accesul egal la tratament în mod egal, indiferent de țara în care s-au născut sau trăiesc în interiorul UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA7 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA34 mins ago

RoPower Nuclear și Fluor Corporation au semnat contractul pentru dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești. Sebastian Burduja: România își propune să devină un exemplu pentru alte țări din regiune

ROMÂNIA1 hour ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA2 hours ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

ENERGIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre devine o adevărată “masă rotundă” a diplomației energetice. România, pregătită să își joace rolul în energia nucleară sigură și exploatarea gazelor

SĂNĂTATE3 hours ago

Finalizarea Uniunii Europene a Sănătății, printre obiectivele noii Comisii Europene. Von der Leyen va propune o Lege privind medicamentele critice

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Primul sondaj după retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: Kamala Harris are un avans de 2% față de Donald Trump (Reuters)

ROMÂNIA4 hours ago

RADR 2024: Diplomația română se reunește pentru a pregăti acțiunile României “într-o lume instabilă”. Invitați speciali: vicepremierii din Luxemburg, R. Moldova și Ucrainei

ROMÂNIA7 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA18 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

Trending