Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Sunt necesare măsuri suplimentare pentru consolidarea Mecanismului unic de rezoluție, sistemul UE de lichidare ordonată a băncilor

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că lipsesc în continuare elemente-cheie din planificarea rezoluțiilor bancare în UE și constată că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a consolida mecanismul unic de rezoluție, sistemul UE pentru lichidarea ordonată a băncilor care sunt în curs de a intra în dificultate în cadrul uniunii bancare, cu scopul de a se evita operațiuni costisitoare de salvare a băncilor, informează un comunicat de presă al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

De  la  crearea  sa  în 2015,  mecanismul  unic  de  rezoluție  a realizat unele progrese în ceea ce privește pregătirea rezoluțiilor bancare, după cum se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene. Cu toate acestea, Curtea constată că sunt necesare acțiuni suplimentare în anumite domenii esențiale. Comitetul Unic de Rezoluție ar trebui să instituie toate politicile relevante care modelează acțiunile de rezoluție și să remedieze deficiențele care afectează  calitatea,  adoptarea  în  timp  util  și  coerența  propriei  planificări a rezoluțiilor. Alte probleme esențiale, cum ar fi finanțarea în caz de rezoluție și armonizarea procedurilor naționale de insolvență pentru bănci, trebuie soluționate de legiuitori.

Cadrul juridic al mecanismului unic de rezoluție prevede instrumente pentru lichidarea băncilor, odată ce autoritatea de rezoluție – Comitetul Unic de Rezoluție, în cazul băncilor semnificative și transfrontaliere, și autoritățile naționale de rezoluție, în cazul băncilor mai puțin semnificative din jurisdicțiile lor respective – a decis că banca aflată în curs de a intra în dificultate nu poate fi supusă procedurilor de insolvență obișnuite prevăzute de legislația națională. În vederea pregătirii pentru această eventualitate, autoritățile trebuie să întocmească proiecte de planuri de rezoluție pentru fiecare bancă în parte și, ca regulă generală, să actualizeze aceste planuri în fiecare an.

„Mecanismul unic de rezoluție a înregistrat progrese în ultimii ani, însă sunt necesare acțiuni suplimentare pentru o planificare corespunzătoare a lichidării ordonate a băncilor în curs de a intra în dificultate”, a declarat Rimantas Šadžius, membrul  Curții  responsabil de raport

„Curtea a constatat că politicile adoptate nu abordau încă toate domeniile relevante și prezentau deficiențe. Calitatea planurilor de rezoluție s-a îmbunătățit, dar acestea nu erau întotdeauna în conformitate cu cerințele. Mai mult, Comitetul Unic de Rezoluție nu a identificat și nu a abordat în mod corespunzător obstacolele din calea posibilității de rezoluție a unei bănci. Remedierea acestor deficiențe ar ajuta la asigurarea faptului că nota de plată nu va fi achitată tot de către contribuabili”, a adăugat acesta. 

Opțiunea aleasă ca instrument de rezoluție și eficacitatea sa depind, printre altele, de remedierea sau de înlăturarea obstacolelor semnificative din calea posibilității de rezoluție a unei bănci. Or, Curtea observă că comitetul s-a abținut de la identificarea unor astfel de obstacole până în prezent, nerespectând astfel normele armonizate. În aprilie 2020, comitetul a emis documentul intitulat Expectations for Banks, prin care solicita băncilor să își consolideze anumite aspecte legate de posibilitatea lor de rezoluție până la sfârșitul anului 2023. Niciun astfel de termen nu este însă prevăzut de legiuitori.

Acoperirea necesarului de lichidități în caz de rezoluție continuă să reprezinte un aspect problematic și poate restrânge opțiunile de rezoluție în modul cel mai eficient a unei bănci. Deși Eurogrupul a decis recent să reformeze Mecanismul european de stabilitate și să creeze un mecanism de sprijin comun pentru Fondul unic de rezoluție, acest din urmă mecanism se poate dovedi insuficient pentru asigurarea finanțării. Comitetul Unic de Rezoluție nu a adoptat încă politica sa în ceea ce privește „continuitatea financiară”.

Citiți și Liderii europeni cer miniștrilor de finanțe din UE să pună bazele unui plan pentru finalizarea Uniunii Bancare și reforma Mecanismului European de Stabilitate

Politicile importante care lipsesc la nivelul comitetului includ guvernanța solidă și schimbul de informații în cursul rezoluției unei bănci, în condițiile în care deciziile trebuie luate în regim de urgență extremă. Potrivit Curții, tratamentul băncilor nu este încă uniform, din cauza divergențelor care există, de exemplu, în evaluarea funcțiilor critice și a interesului public. De asemenea, în pofida recomandării formulate în raportul de audit al Curții din 2017 privind Comitetul Unic de Rezoluție, politicile nu erau nici acum obligatorii pentru echipele interne de rezoluție (inclusiv pentru personalul comitetului și pentru cel al autorităților naționale de rezoluție), ceea ce le oferea acestora o marjă largă de apreciere în elaborarea planurilor de rezoluție. De asemenea, au existat întârzieri în ceea ce privește adoptarea de către comitet a planurilor de rezoluție pentru băncile aflate în sfera sa de competență.

Curtea semnalează alte probleme importante care țin de legiuitori: nevoia unei mai bune alinieri între cadrul de rezoluție și diversele cadre naționale în materie de insolvență aplicabile băncilor; faptul că normele privind repartizarea sarcinilor și ajutorul de stat diferă în funcție de opțiunea aleasă pentru   o bancă aflată în curs de a intra în dificultate (rezoluția sau insolvența). În fine, Curtea recomandă ca legislația să stabilească praguri obiective și cuantificate pentru declanșarea măsurilor de intervenție timpurie și pentru a se decide dacă o bancă este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate.

Acest audit a reexaminat situația problemelor identificate de Curte în primul său raport privind politicile Comitetului Unic de Rezoluție referitoare la planificarea rezoluțiilor, axându-se în mod specific pe planurile de rezoluție ale băncilor mai puțin semnificative, raport care este disponibil pe site-ul eca.europa.eu în 23 de limbi ale UE.

Curtea de Conturi Europeană are obligația de a raporta în fiecare an cu privire la datoriile contingente care decurg din îndeplinirea de către mecanismul unic de rezoluție a sarcinilor care îi revin în temeiul Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție, raportul pe 2019 fiind disponibil aici. Supravegherea la nivelul UE a ajutoarelor de stat acordate băncilor a fost, de asemenea, subiectul unui raport recent al Curții.

O publicație recentă a Comitetului de contact al instituțiilor supreme de audit din UE prezintă constatările unor audituri naționale paralele cu privire la rezoluția bancară desfășurată în șapte state membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Published

on

© European Union 2021

Pe fondul creşterii tensiunilor dintre Statele Unite şi Rusia, cancelarul austriac Sebastian Kurz a oferit sprijinul ţării sale ca gazdă pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări, relatează sâmbătă DPA.

Suntem deja în contact cu partea rusă şi cea americană, dacă ar trebui să fie într-adevăr o astfel de întâlnire“, a declarat Kurz într-un interviu pentru podcastul “Morning Briefing” găzduit de jurnalistul german Gabor Steingart, informează Agerpres.

Kurz a spus că rolul său într-o posibilă întâlnire nu trebuie supraestimat întrucât el nu este mediator.

În mod tradiţional am avut întotdeauna un contact bun cu Estul. Noi suntem neutri şi, prin urmare, poate de asemenea un interlocutor binevenit pentru Rusia“, a declarat Kurz.

Anterior, Finlanda şi-a declarat deja dorinţa de a organiza o posibilă întâlnire. Un summit între Putin şi fostul preşedinte american Donald Trump a avut loc deja la Helsinki în iulie 2018. De asemenea, și Elveția și-a anunțat ulterior dorința de a organiza o reuniune între cei doi lideri de la Washington și Moscova.

Pe parcursul anului trecut, Viena a fost fief-ul negocierilor diplomatice dintre SUA și Federația Rusă pentru prelungirea Tratatului New START, ultimul mare acord în materie de arsenal strategic rămas în vigoare între cele două superputeri nucleare și prelungit cu încă cinci ani de președinții Biden și Putin la începutul lunii februarie.

Președintele american Joe Biden a avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Organizarea unui summit bilateral între cei doi lideri în această vară ar putea avea loc în contextul în care liderul SUA este așteptat să participe la un summit NATO și la o reuniune cu liderii din statele Uniunii Europene.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Romania pare a fi singura țară care, in actualul context, subfinanțează sistemul de sănătate, in principal domeniul Terapiei Intensive, locul care poate face diferența între viața și moartea unui om, a afirmat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul român a amintit măsurile adoptate de Parlamentul European în ultimul an pentru combaterea pandemiei și sprijinirea sistemelor de sănătate din statele membre.

“Exact acum un an, am adoptat în Parlamentul European, măsuri care să ofere sprijin de urgență Statelor Membre în lupta împotriva pandemiei și care să ajute sistemele naționale de sănătate. Modificarea regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 a permis mobilizarea a miliarde de euro în lupta împotriva pandemiei, bani care ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea sistemelor medicale naționale. Totodată, am adoptat la nivelul Parlamentului European măsuri excepționale pentru flexibilizarea folosirii fondurilor structurale și de coeziune, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea economiilor naționale și să fie protejați cetățenii în fața efectelor economice nefaste ale acestei crize. Astfel, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune (este vorba despre Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune) pot fi redirecționate de Statele Membre – pana in anul 2023 – unde au cel mai urgent nevoie de ele, fiind posibile chiar transferurile dintre fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Totodată, cerințele de cofinanțare sunt eliminate, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru state. In plus, in noiembrie 2020 am votat in Parlamentul European programul EU4Health pentru o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris Crețu, pe Facebook.

În acest context, Corina Crețu a mai spus că Guvernul României ar fi trebuit sa își planifice deja de mai bine de un an modul in care folosește bugetul national și european pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

“Reamintesc ca rata de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020 se afla la ora actuala la 52%, deci Romania putea, încă de acum un an sa își redirecționeze fondurile necheltuite spre domeniul sănătății, atât de important pentru cetățeni”, a conchis ea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cel ucrainean Volodimir Zelenski au lansat vineri un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune, relatează AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

Cancelarul german, preşedinţii francez şi ucrainean au exprimat în cadrul unei videoconferinţe preocuparea lor comună faţă de această activitate militară rusă “la frontiera cu Ucraina, precum şi în Crimeea anexată ilegal” şi au chemat la retragerea “acestor întăriri de trupe pentru a se ajunge la o detensionare”, potrivit unui comunicat comun transmis de cancelaria germană.

La finalul întrevederii de la Paris între Macron şi Zelenski, cărora li s-a alăturat cancelarul Angela Merkel prin videoconferinţă, liderii Franţei şi Germaniei au reiterat ataşamentul pentru “independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

Comunicatul subliniază necesitatea respectării acordurilor de pace de la Minsk pentru a opri conflictul din estul Ucrainei, precum şi angajamentul Germaniei şi Franţei de a relua convorbirile în aşa-numitul format Normandia – adică dialogul dintre Rusia şi Ucraina, sub medierea Franţei şi Germaniei.

Citiți și Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski: ”A sosit timpul să fim invitaţi să aderăm la UE şi NATO”

Preşedintele ucrainean s-a declarat pregătit pentru discuţii cu omologul său rus Vladimir Putin, cu participarea Franţei şi a Germaniei, într-o încercare de a atenua tensiunile legate de mobilizarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Zelenski, care a făcut această declaraţie după întâlnirea de la Paris cu Emmanuel Macron, a apreciat, de asemenea, că un summit între Vladimir Putin şi preşedintele american Joe Biden ar putea contribui la calmarea situaţiei.

Discuţiile dintre cei trei participanţi la convorbirile în format Normandia au avut loc pe fondul îngrijorărilor provocate de mobilizarea de trupe şi echipamente militare ruse la graniţa ruso-ucraineană şi al numeroaselor încălcări ale armistiţiului în Donbas.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA9 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA15 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța16 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu16 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ17 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ17 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending