Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Sunt necesare măsuri suplimentare pentru consolidarea Mecanismului unic de rezoluție, sistemul UE de lichidare ordonată a băncilor

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că lipsesc în continuare elemente-cheie din planificarea rezoluțiilor bancare în UE și constată că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a consolida mecanismul unic de rezoluție, sistemul UE pentru lichidarea ordonată a băncilor care sunt în curs de a intra în dificultate în cadrul uniunii bancare, cu scopul de a se evita operațiuni costisitoare de salvare a băncilor, informează un comunicat de presă al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

De  la  crearea  sa  în 2015,  mecanismul  unic  de  rezoluție  a realizat unele progrese în ceea ce privește pregătirea rezoluțiilor bancare, după cum se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene. Cu toate acestea, Curtea constată că sunt necesare acțiuni suplimentare în anumite domenii esențiale. Comitetul Unic de Rezoluție ar trebui să instituie toate politicile relevante care modelează acțiunile de rezoluție și să remedieze deficiențele care afectează  calitatea,  adoptarea  în  timp  util  și  coerența  propriei  planificări a rezoluțiilor. Alte probleme esențiale, cum ar fi finanțarea în caz de rezoluție și armonizarea procedurilor naționale de insolvență pentru bănci, trebuie soluționate de legiuitori.

Cadrul juridic al mecanismului unic de rezoluție prevede instrumente pentru lichidarea băncilor, odată ce autoritatea de rezoluție – Comitetul Unic de Rezoluție, în cazul băncilor semnificative și transfrontaliere, și autoritățile naționale de rezoluție, în cazul băncilor mai puțin semnificative din jurisdicțiile lor respective – a decis că banca aflată în curs de a intra în dificultate nu poate fi supusă procedurilor de insolvență obișnuite prevăzute de legislația națională. În vederea pregătirii pentru această eventualitate, autoritățile trebuie să întocmească proiecte de planuri de rezoluție pentru fiecare bancă în parte și, ca regulă generală, să actualizeze aceste planuri în fiecare an.

„Mecanismul unic de rezoluție a înregistrat progrese în ultimii ani, însă sunt necesare acțiuni suplimentare pentru o planificare corespunzătoare a lichidării ordonate a băncilor în curs de a intra în dificultate”, a declarat Rimantas Šadžius, membrul  Curții  responsabil de raport

„Curtea a constatat că politicile adoptate nu abordau încă toate domeniile relevante și prezentau deficiențe. Calitatea planurilor de rezoluție s-a îmbunătățit, dar acestea nu erau întotdeauna în conformitate cu cerințele. Mai mult, Comitetul Unic de Rezoluție nu a identificat și nu a abordat în mod corespunzător obstacolele din calea posibilității de rezoluție a unei bănci. Remedierea acestor deficiențe ar ajuta la asigurarea faptului că nota de plată nu va fi achitată tot de către contribuabili”, a adăugat acesta. 

Opțiunea aleasă ca instrument de rezoluție și eficacitatea sa depind, printre altele, de remedierea sau de înlăturarea obstacolelor semnificative din calea posibilității de rezoluție a unei bănci. Or, Curtea observă că comitetul s-a abținut de la identificarea unor astfel de obstacole până în prezent, nerespectând astfel normele armonizate. În aprilie 2020, comitetul a emis documentul intitulat Expectations for Banks, prin care solicita băncilor să își consolideze anumite aspecte legate de posibilitatea lor de rezoluție până la sfârșitul anului 2023. Niciun astfel de termen nu este însă prevăzut de legiuitori.

Acoperirea necesarului de lichidități în caz de rezoluție continuă să reprezinte un aspect problematic și poate restrânge opțiunile de rezoluție în modul cel mai eficient a unei bănci. Deși Eurogrupul a decis recent să reformeze Mecanismul european de stabilitate și să creeze un mecanism de sprijin comun pentru Fondul unic de rezoluție, acest din urmă mecanism se poate dovedi insuficient pentru asigurarea finanțării. Comitetul Unic de Rezoluție nu a adoptat încă politica sa în ceea ce privește „continuitatea financiară”.

Citiți și Liderii europeni cer miniștrilor de finanțe din UE să pună bazele unui plan pentru finalizarea Uniunii Bancare și reforma Mecanismului European de Stabilitate

Politicile importante care lipsesc la nivelul comitetului includ guvernanța solidă și schimbul de informații în cursul rezoluției unei bănci, în condițiile în care deciziile trebuie luate în regim de urgență extremă. Potrivit Curții, tratamentul băncilor nu este încă uniform, din cauza divergențelor care există, de exemplu, în evaluarea funcțiilor critice și a interesului public. De asemenea, în pofida recomandării formulate în raportul de audit al Curții din 2017 privind Comitetul Unic de Rezoluție, politicile nu erau nici acum obligatorii pentru echipele interne de rezoluție (inclusiv pentru personalul comitetului și pentru cel al autorităților naționale de rezoluție), ceea ce le oferea acestora o marjă largă de apreciere în elaborarea planurilor de rezoluție. De asemenea, au existat întârzieri în ceea ce privește adoptarea de către comitet a planurilor de rezoluție pentru băncile aflate în sfera sa de competență.

Curtea semnalează alte probleme importante care țin de legiuitori: nevoia unei mai bune alinieri între cadrul de rezoluție și diversele cadre naționale în materie de insolvență aplicabile băncilor; faptul că normele privind repartizarea sarcinilor și ajutorul de stat diferă în funcție de opțiunea aleasă pentru   o bancă aflată în curs de a intra în dificultate (rezoluția sau insolvența). În fine, Curtea recomandă ca legislația să stabilească praguri obiective și cuantificate pentru declanșarea măsurilor de intervenție timpurie și pentru a se decide dacă o bancă este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate.

Acest audit a reexaminat situația problemelor identificate de Curte în primul său raport privind politicile Comitetului Unic de Rezoluție referitoare la planificarea rezoluțiilor, axându-se în mod specific pe planurile de rezoluție ale băncilor mai puțin semnificative, raport care este disponibil pe site-ul eca.europa.eu în 23 de limbi ale UE.

Curtea de Conturi Europeană are obligația de a raporta în fiecare an cu privire la datoriile contingente care decurg din îndeplinirea de către mecanismul unic de rezoluție a sarcinilor care îi revin în temeiul Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție, raportul pe 2019 fiind disponibil aici. Supravegherea la nivelul UE a ajutoarelor de stat acordate băncilor a fost, de asemenea, subiectul unui raport recent al Curții.

O publicație recentă a Comitetului de contact al instituțiilor supreme de audit din UE prezintă constatările unor audituri naționale paralele cu privire la rezoluția bancară desfășurată în șapte state membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

Published

on

© European Union 2023

Uniunea Europeană, prin vocea președinților instituțiilor europene, a condamnat ferm atacul Iranului asupra Israelului și au lansat un apel la evitarea unei noi escaladări a situației în regiune.

”Condamn cu fermitate atacul lansat de Iran asupra Israelului. Trebuie făcut tot posibilul pentru a preveni o nouă escaladare în regiune. Trebuie evitată o nouă vărsare de sânge. Vom continua să urmărim îndeaproape situația împreună cu partenerii noștri”, a precizat președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat ”cu fermitate atacul flagrant și nejustificat al Iranului asupra Israelului”.

”Solicit Iranului și reprezentanților săi să înceteze imediat aceste atacuri. Toți actorii trebuie acum să se abțină de la o nouă escaladare și să lucreze pentru a restabili stabilitatea în regiune”, a menționat aceasta pe aceeași rețea de socializare.

Un mesaj a venit și din partea președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

”Atacurile cu drone și rachete fără precedent ale Iranului asupra Israelului reprezintă o escaladare semnificativă. Riscă să provoace mai mult haos în Orientul Mijlociu. UE condamnă atacul în cei mai duri termeni posibili și va continua să depună eforturi pentru dezescaladare și pentru a împiedica o spirală a văsării de sânge”, a precizat Metsola.

Reacții au venit și din partea cancelarului german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak, premierului italian Giorgia Meloni, președintelui francez Emmanuel Macron, premierul canadian Justin Trudeau, membri ai G7 care urmează să se reunească astăzi, în urma unei solicitări formulate de președintele american Joe Biden, care a reacționat, de asemenea, în aceeași cheie.

”Atacul pe care Iranul l-a lansat asupra teritoriului israelian este nejustificat și profund iresponsabil. Iran riscă o nouă escaladare în regiune. Germania este alături de Israel și vom discuția despre situație din regiune cu aliații noștri”, a dat asigurări Olaf Scholz.

”Iran a demonstrat încă o dată că intenționează să semene haos în propria curte. Marea Britanie va continua să susțină securitatea Israelului și a tuturor partenerilor noștri regionali, inclusiv a Iordaniei și Irakului. Alături de aliații noștri, lucrăm de urgență pentru a stabiliza situația și a preveni o nouă escaladare. Nimeni nu dorește să vadă mai multă vărsare de sânge”, a precizat premierul Rishi Sunak într-un mesaj publicat pe platforma X.

Omologul canadian a evaluat că ”ultimele acțiuni ale regimului iranian vor destabiliza  și mai mult regiunea și vor face mai dificilă o pace durabilă”.

”Aceste atacuri demonstrează încă o dată disprețul regimului iranian față de pacea și stabilitatea din regiune. Susținem dreptul Israelului de a se apăra și de a-și apăra poporul de aceste atacuri”, a continuat el mesajul publicat pe aceeași rețea de socializare.

În cele din urmă, președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat ”solidaritatea cu poporul israelian și angajamentul Franței față de securitatea Israelului, a partenerilor noștri și a stabilității regionale”.

”Condamn în cei mai fermi termeni atacul fără precedent lansat de Iran împotriva Israelului, care amenință să destabilizeze regiunea. Franța colaborează cu partenerii săi pentru a detensiona situația și face apel la reținere”, a continuat liderul francez.

”Guvernul italian reiterează condamnarea atacurilor iraniene asupra Israelului. Preşedinţia italiană a G7 a convocat astăzi, la începutul după-amiezii, o videoconferinţă la nivel de lideri. Ne exprimăm preocupările puternice cu privire la o nouă escaladare în regiune și vom continua să depunem eforturi pentru a o evita”, a transmis Giorgia Meloni, a cărei țară deține președinția rotativă a G7.

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului, informează Politico Europe.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, din Irak și din Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Continue Reading

U.E.

Ursula von der Leyen critică dur partidul de extremă dreapta AfD în urma acuzațiilor privind diseminarea propagandei ruse: Nu au făcut un secret că îl admiră pe cel de la Kremlin care disprețuiește democrația

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat dur partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ca urmare a acuzațiilor conform cărora unii dintre membrii săi importanți ar fi avut legătură cu un scandal privind diseminarea propagandei ruse, anunță Politico Europe.

”Nu mă surprinde faptul că serviciile secrete cehe investighează în prezent doi candidați aflați în fruntea listei AfD pentru alegerile europene”, a declarat von der Leyen vineri seară, la o reuniune a Uniunii Creștin-Democrate (CDU) la Hildesheim, în Saxonia Inferioară.

”Aceștia militează de mult timp împotriva Uniunii Europene”, a continuat ea. 

”Ei nu au făcut niciodată un secret din admirația lor pentru cel care disprețuiește democrația la Kremlin. Ei au dus propaganda acestuia în societățile noastre. Fie că au luat sau nu mită pentru asta”, a mai spus von der Leyen, care face campanie pentru un al doilea mandat de cinci ani la conducerea Comisiei Europene.

În martie, autoritățile cehe au sancționat site-ul web Voice of Europe, cu sediul la Praga, din cauza unor afirmații potrivit cărora eurodeputați ar fi colaborat cu acest site, folosindu-și influența pentru a descuraja sprijinul acordat Ucrainei în eforturile Kievului de a se apăra de Rusia invadatoare.

Doi dintre directorii canalului – inclusiv Viktor Medvedciuk, un aliat vechi al președintelui rus Vladimir Putin – au fost sancționați.

Vocea Europei a realizat interviuri cu Maximilian Krah, candidatul principal al AfD la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, și cu Petr Bystron, care este al doilea pe lista de candidați AfD. Ambii politicieni neagă orice abatere, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al AfD, Daniel Tapp.

Bystron a negat în mod special afirmațiile potrivit cărora ar fi luat bani pentru a răspândi informații pro-ruse. ”În niciun moment nu am primit plăți în numerar sau criptomonede de la un angajat al site-ului <<Vocea Europei>> (sau de la vreun rus)”, a scris Bystron într-o scrisoare adresată conducerii AfD, potrivit presei.

În ultimele luni au fost exprimate îngrijorări cu privire la amploarea influenței rusești în instituțiile UE înaintea scrutinului european din iunie.

Vineri, Belgia a deschis o anchetă penală privind presupusa rețea de dezinformare.Premierul belgian Alexander De Croo a declarat că europarlamentari cărora nu le-a dezvăluit numele au fost plătiți pentru a promova agenda Moscovei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat o declarație prin care își propun ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii critice de telecomunicații și de conectare digitală

Published

on

© EU2024BE

Miniștrii telecomunicațiilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat vineri Declarația de la Louvain-la-Neuve, concentrată pe două obiective majore legate de revoluția digitală a Europei, vizând îmbunătățirea securității cibernetice și a securității infrastructurii de comunicații și o piață unică europeană armonizată, competitivă și durabilă.

“Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor doresc ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii sale de conectare digitală. Această suveranitate permite Europei și cetățenilor săi să fie mai reziliente în fața unor eventuale atacuri cibernetice și incidente tehnice care afectează infrastructurile critice de comunicații”, se arată în declarația adoptată sub auspiciile președinției belgiene a Consiliului UE și consultată de CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în Declarația de la Louvain-la-Neuve, pentru prima dată, cei 27 și-au unit forțele în jurul unei intenții comune de a se dota cu instrumente care să protejeze cetățenii online, garantându-le în același timp libertatea de exprimare.

Miniștrii Telecomunicațiilor au discutat despre securitate și interese strategice.

Digitalizarea aduce cu sine oportunități și posibilități, dar, în același timp, atacurile cibernetice sunt doar câteva dintre amenințările pe care o societate digitală trebuie să le ia în considerare. Pe fondul turbulențelor internaționale, miniștrii au recunoscut că infrastructurile noastre critice trebuie să rămână în primul rând în mâini europene“, arată sursa citată.

Proliferarea profilurilor false poate reprezenta, de asemenea, o amenințare majoră la adresa democrației online.

Declarația de la Louvain-la-Neuve încredințează Comisiei Europene sarcina de a crea instrumente opționale, sub forma unei semnalizări standardizate, care să permită atât utilizatorilor, cât și platformelor, să fie informați sau să furnizeze informații cu privire la veridicitatea profilurilor cu care interacționăm în lumea digitală.

Citiți și “Why Telecoms Matters”: Conectivitatea și digitalizarea pot juca un rol esențial în îmbunătățirea competitivității europene, subliniază Vodafone într-un raport privind importanța telecomunicațiilor

Statele membre, prin intermediul miniștrilor telecomunicațiilor, își afirmă hotărârea de a-și proteja cetățenii, în special tinerii, de conținutul online dăunător.

Securitatea, durabilitatea și competitivitatea unei piețe unice digitale au fost principalele subiecte ale celorlalte discuții dintre miniștrii europeni ai telecomunicațiilor, care consideră că este esențial să se asigure că toți europenii sunt conectați, indiferent dacă locuiesc în zone rurale sau urbane, și că drepturile consumatorilor sunt strict protejate.

Statele membre au subliniat, de asemenea, importanța unei piețe unice europene a telecomunicațiilor. În prezent, fiecare stat membru are propriile norme care reglementează telecomunicațiile. Armonizarea acestor norme la nivel european va deschide calea pentru investiții și inovare.

Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor au convenit că revoluția digitală trebuie să fie durabilă. Digitalizarea poate promova o societate durabilă. În acest sens, miniștrii telecomunicațiilor au afirmat că este esențial ca însăși piața telecomunicațiilor să treacă la o viteză superioară, vizând eficiența energetică și utilizând materii prime regenerabile.

“Evoluția către o piață mai unificată a telecomunicațiilor în Europa, cu o reglementare stabilită la nivel european, stimulează investițiile și inovarea. Sunt încântat că suntem de acord asupra acestui aspect și că a fost recunoscută importanța sustenabilității în sectorul telecomunicațiilor. Salut, de asemenea, discuția deschisă în cadrul căreia statele membre au făcut un bilanț al potențialelor amenințări digitale și au convenit asupra necesității unei vigilențe sporite” a declarat ministrul belgian al telecomunicațiilor și co-președinte al Consiliului Telecomunicații.

“Profilurile false se află la baza amenințărilor digitale, cum ar fi phishing-ul, răspândirea de informații false și hărțuirea cibernetică. Declarația de la Louvain-la-Neuve deschide calea pentru mai multă democrație online și o mai mare protecție pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi copiii. Ea oferă utilizatorilor de internet și platformelor posibilitatea de a face diferența între un profil fals și unul verificat, verificabil sau anonim. Aceasta îi protejează pe cetățenii europeni și îi încurajează să își asume responsabilitatea pentru consumul de conținut digital. Sunt mândru că Belgia, prin intermediul președinției sale, a reușit să unească cei 27 de membri în jurul acestui proiect, care îmi este foarte drag”, a declarat secretarul de stat belgian pentru digitalizare și co-președinte al Consiliului Telecomunicații, Mathieu Michel.

“”Ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta chestiuni de importanță crucială: protecția utilizatorilor vulnerabili online, viitorul infrastructurii noastre de telecomunicații, precum și securitatea economică și politica industrială în domeniul digital și al conectivității. Această discuție fructuoasă ne va ajuta să avansăm în misiunea noastră de a consolida competitivitatea și securitatea economică a Europei în sectorul digital și al telecomunicațiilor”, a conchis comisarul european pentru piața internă, industrie, turism, agenda digitală, audiovizual, apărare și spațiu, Thierry Breton.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL19 mins ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL58 mins ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO2 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA3 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA4 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G75 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA6 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA7 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA7 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending