Președinta Curții Penale Internaționale (CPI) a avertizat miercuri că instanța „are nevoie de sprijinul Uniunii Europene pentru a supraviețui în următorii ani”, după ce administrația președintelui american Donald Trump i-a impus sancțiuni. Ea a subliniat că aceste măsuri afectează deja activitatea CPI și creează o stare de „imprevizibilitate” în rândul personalului, informează EFE, potrivit Agerpres.
Într-o intervenție în fața Comisiei pentru Drepturile Omului a Parlamentului European, Tomoko Akane a subliniat că CPI „are nevoie ca UE să modifice statutul de blocare pentru a contracara efectele sancțiunilor americane” deoarece, potrivit ordinului executiv semnat de președintele american Donald Trump în luna februarie, oricine cooperează cu persoanele de pe lista sa ar putea fi sancționat, inclusiv ONG-uri.
Procurorul Karim Khan este primul și singurul care a fost sancționat deocamdată. Americanii, inclusiv cei care lucrează pentru filiale europene ale unor bănci, companii de asigurări și sisteme informatice americane, sunt obligați să nu coopereze cu persoanele sancționate, în caz contrar riscând să se confrunte cu urmăriri penale.
„Este vorba de o încălcare gravă a suveranității europene: o țară străină le spune cetățenilor și companiilor sale ce legi li se aplică și cum să se comporte”, a adăugat Tomoko Akane.
„Statutul de blocare” al UE, stabilit în 1996, este un regulament care urmărește să protejeze companiile și cetățenii europeni de sancțiuni extrateritoriale din partea altor țări, asigurându-se că aceștia pot să își desfășoare activitatea fără a fi afectați de legile pe care UE le consideră contrare dreptului internațional.
CPI solicită ca acest statut să fie adaptat pentru a-i proteja pe oficiali și colaboratori de sancțiunile americane (emise ca urmare a anchetării de către CPI a crimelor comise de Israel în Palestina), permițându-le astfel să își continue activitatea.
De asemenea, Akane a cerut Comisiei Europene să „acționeze acum” pentru a „păstra” instanța cu sediul la Haga.
„Neutilizarea statutului de blocare înseamnă că UE abandonează Curtea și principiile dezvoltate după cele două războaie mondiale. Speranța victimelor nu trebuie abandonată”, a îndemnat ea, argumentând că CPI nu acționează din motive politice și nici nu își depășește prerogativele.
Ordinul executiv al președintelui Trump poate fi aplicat unor potențiale alte funcții, ceea ce va îngreuna și alte activități, precum plata salariilor de către Curte, transferul de bani către birourile sale de pe teren sau deplasările pentru a efectua investigații.
„Nu vom ceda niciodată, iar Curtea a luat măsuri pentru a se pregăti împotriva sancțiunilor și pentru a limita, pe cât posibil, efectele sancțiunilor asupra activităților sale. Dar este clar că Curtea nu va putea supraviețui singură”, a subliniat președinta CPI.
CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.
