Connect with us

POLITICĂ

Dacian Cioloș: Brexit-ul nu va avea impact imediat asupra economiei româneşti; România doreşte să îşi continue calea europeană

Published

on

Premierul Dacian Cioloş a declarat, vineri, că România se bucură de o situaţie economică bună şi că Brexit-ul nu va avea un impact imediat asupra economiei româneşti, însă a invitat la „prudenţă în deciziile politice care vor fi luate în acest an” și a subliniat faptul că ”România doreşte să îşi continue calea europeană”.

„Am luat notă cu regret de rezultatul referendumului din Marea Britanie. E o opţiune pe care o respectăm. (…) În acest context, vreau să vă spun că mesajul care a reieşit şi din discuţia pe care am avut-o cu domnul preşedinte, cu guvernatorul BNR şi cu liderii politici (…) este că România doreşte să îşi continue drumul european, calea europeană şi să fie un actor proactiv al procesului de evoluţie al UE, care, cu siguranţă, se va înregistra după această decizie a Marii Britanie”, a spus premierul Dacian Cioloș, la Palatul Victoria, într-o declarație susținută după întrevederi avute cu vicepremierii Vasile Dîncu şi Costin Borc şi cu ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu pe tema referendumului din Marea Britanie.

Foto: gov.ro

Foto: gov.ro

Declarațiile integrale susținute de premierul Dacian Cioloș, redate de Guvern: 

Bună ziua! Vreau să vă spun că am luat notă, sigur cu regret, de rezultatul referendumului derulat în Marea Britanie, însă este o opțiune a cetățenilor britanici, pe care o respectăm. În acest context, vreau să vă spun, în primul rând, că mesajul, care a reieșit și din discuția pe care a avut-o cu domnul președinte, cu guvernatorul Băncii Naționale, cu liderii politici, în primul rând, este că România dorește să își continue drumul european, să își continue calea europeană și să fie un actor proactiv al procesului de evoluție al Uniunii Europene, care, cu siguranță, se va înregistra după această decizie a Marii Britanii. Vreau să vă spun că din prima analiză pe care am făcut-o, nu va exista un impact economic imediat, semnificativ, asupra economiei României în urma acestei decizii. Sigur, vom continua să urmărim evoluția lucrurilor, vom continua și analizele. Va exista, cu siguranță, un impact și va exista o evoluție și a situației din România și din economie, așa cum cu siguranță se va întâmpla și la nivel european și internațional. Dar mesajul principal pe care vreau să-l transmit acum este că, din punct de vedere economic, dată fiind situația în care ne aflăm noi în momentul de față, gradul de integrare a politicii comerciale, a exporturilor sau importurilor pe care le avem legat de Uniune, între România și Regatul Unit, de investițiile reciproce, nu ne așteptăm la un impact semnificativ pe termen scurt din punct de vedere economic.

În al doilea rând, un alt mesaj pe care vreau să îl transmit, mai ales cetățenilor români care locuiesc și lucrează în Marea Britanie, nu va exista un impact imediat asupra drepturilor pe care le au, sigur, și a obligațiilor pe care ei le au acolo în calitate de cetățeni români, deci de cetățeni europeni. Punerea în aplicarea a deciziei pe care poporul britanic a luat-o astăzi se va face în timp. Vom avea nevoie, conform primei analize pe care au făcut-o și instituțiile europene, de minim doi ani de zile pentru a negocia cadrul și condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, în măsura în care autoritățile din Marea Britanie vor formaliza această decizie a referendumului printr-o solicitare formală pe care vor trebuie să o facă către instituțiile europene. Deci, etapele următoare presupun această solicitare formală pe care Marea Britanie va trebui să o facă, de ieșire din Uniunea Europeană, după care vor începe negocierile dintre instituțiile europene și Marea Britanie, și România va participa activ la aceste negocieri, pentru a ne asigura că condițiile de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană se vor negocia și că acest lucru se va face în condiții cât mai bune, pentru a ține cont și de așteptările noastre. Deci, acest proces va fi unul care va dura și care ne va permite să ne exprimăm punctele de vedere. Până când acest proces nu va fi finalizat și formalizat, Marea Britanie rămâne stat membru al Uniunii Europene cu drepturi și cu obligații depline și, în consecință, din acest punct de vedere, și cetățenii români care locuiesc și lucrează în Marea Britanie continuă să se bucure de aceleași drepturi și obligații. Pe de altă parte, este clar că Uniunea Europeană va trebui să evolueze și, din acest punct de vedere, România este în momentul de față în situația în care va putea să participe într-un mod deplin și proactiv la acest proces al evoluției Uniunii Europene. Cred că cu toții trebuie să tragem învățămintele din această decizie a britanicilor și să facem în așa fel încât Uniunea Europeană să rămână un proiect de construcție, un proiect care să răspundă așteptărilor cetățenilor și din România și din celalalte state membre, un proiect care să fie mai aproape de ceea ce statele care decid să continue împreună, şi mesajele pe care le am până acum este că Uniunea Europeană dorește să continue acest proces de construcție, dar acest lucru va trebui să se întâmple ținând cont mai mult de așteptările cetățenilor.
În ceea ce ne priveşte, a reieşit şi din discuţia cu partidele politice, guvernul va alimenta dezbaterea, care sper eu să aibă loc, o dezbatere constructivă şi în România, vizavi de procesul de evoluţie al Uniunii Europene şi, din acest punct de vedere, cred că este o coincidenţă fericită faptul că guvernul, aşa cum am anunţat, pregăteşte două dezbateri publice cu analize pe care le vom supune discuţiilor, una pe viziunea economică de dezvoltare a României pe termen mediu şi pe termen lung, şi mi se pare semnificativ, şi aş accentua pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, în contextul actual, această discuţie este mai utilă decât oricând, şi un al doilea proiect de dezbatere, pe care l-am anunţat şi pe care îl pregătim, este acela privind rolul României în Uniunea Europeană, ce îşi doreşte România ca stat membru al Uniunii Europene. Cred că această dezbatere este mai utilă ca oricând şi ne va permite să ne definim cadrul în care vom purta discuţiile care vor avea loc cu siguranţă în perioada următoare la nivel european. Cu atât mai mult cu cât, vreau să reamintesc acest lucru, în 2019, România va asigura şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi, deci, va avea ocazia şi chiar responsabilitatea de a participa în mod proactiv la redefinirea şi la evoluţia Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât – cum vă spuneam – acest proces al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană se va negocia în timp, minim în minim următorii doi ani, deci, într-un fel sau altul, acesta va impacta şi preşedinţia pe care România o va asigura la nivelul Uniunii Europene.

Mi se pare însă important ca, în acest context, pentru a reveni la situaţia economică, România se bucură de o situaţie economică bună în momentul de faţă şi este foarte important ca, prin măsurile pe care le luăm, prin atitudinea pe care o vom avea în perioada imediat următoare, şi la nivelul guvernului, dar şi la nivelul clasei politice, să facem în continuare din această situaţie economică un atuu pentru a creşte rolul şi impactul pe care România îl poate avea ca stat membru în Uniunea Europeană în discuţiile care vor urma. Şi, din acest punct de vedere, nu pot decât să invit la prudenţă în deciziile politice care vor fi luate în acest an electoral, mai ales decizii politice care pot avea un impact asupra  bugetului  şi  decizii politice care pot avea în general un impact asupra economiei. Eu am cerut deja, într-o discuţie pe care am avut-o cu vicepremierii, cu ministrul de externe şi cu şeful Cancelariei ca, la nivelul guvernului, să continuăm şi să aprofundăm, acum, pentru că avem mai multe elemente, analizele pe care le-am început privind impactul pe care ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate să îl aibă asupra României. Vom lucra şi vom continua analizele pe trei dimensiuni: pe o dimensiune economică, pe dimensiune socială şi pe dimensiune instituţională. Şi aceste elemente pe care le vom avea sigur că le vom supune dezbaterilor, discuţiilor. Vă vom informa, pentru că cred că este foarte important ca poziţiile pe care le construim, pe dezbaterile pe care le organizăm, să fie bazate pe date şi pe elemente cât mai precise şi cât mai apropiate de realitate, pentru a menţine această discuţie în limitele rezonabile ale calmului şi ale predicţiei şi previzibilităţii.

Vă mulţumesc! Vom continua să informăm cetăţenii – cum v-am spus – asupra modului în care lucrurile vor evolua. Cu siguranţă, la următorul Consiliu European, de săptămâna viitoare, vor avea loc discuţii şi se vor lua şi anumite decizii. În funcţie de informarea pe care domnul preşedinte o să ne-o facă după participarea la acest Consiliu European, guvernul va continua să alimenteze dezbaterea publică şi discuţiile care vor avea loc cu elemente cât mai precise.

Vă mulţumesc!”

Citiți și: VIDEO. Președintele Klaus Iohannis, după BREXIT: “România continuă pe calea europeană, nu sunt motive de îngrijorare economică și financiară”

POLITICĂ

PMP solicită Președintelui României convocarea de urgență a CSAT pentru situația critică a crizei sanitare

Published

on

© European Union, 2014

Partidul Mișcarea Populară solicită Președintelui României convocarea de urgență a CSAT pentru situația critică în care a ajuns criza sanitară, potrivit unui comunicat postat pe Facebook.

„Este nevoie cât mai rapid de un Plan de Urgență pe care să îl implementeze un Comitet format în principal din medici. Guvernul a demonstrat deja că nu face față gestionării acestei crize, iar acum acest guvern interimar are și mai puține pârghii constituționale de acțiune”, se menționează în comunicat.

Totodată, PMP consideră o soluție ca România să solicite ajutor din alte state pentru personal medical specializat pe secții ATI. Suplimentar, formațiunea politică consideră obligatorie reluarea campaniei de vaccinare, implicit intensificarea caravanelor de vaccinare, cu o mai mare atenție a autorităților pentru combaterea propagandei anti – pandemie și anti – vaccin.

„Este limpede că suntem într-un punct mai mult decât critic când la fiecare 3 minute moare un om din cauza Coronavirus, medicii luptă fără resurse în iadul din spitale, morgile sunt pline, spitalele au cedat sub presiunea pandemiei. România a cerut sprijin NATO și a fost activat Mecanismul European de Protecție Civilă, e nevoie urgent de măsuri ferme care să ajute sistemul de sănătate”, se adaugă în comunicat.  

Continue Reading

POLITICĂ

Vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu: Reducerea TVA la energie, fără plafonarea prețurilor, nu este în favoarea consumatorului final

Published

on

© PMP.online.ro

Reducerea TVA la energie și gaze naturale, fără plafonarea prețurilor acestora, nu este în favoarea consumatorului final, a transmis joi vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu.

„Partidul Mișcarea Populară atrage atenția partidelor parlamentare că reducerea TVA la energie și gaze trebuie să se facă concomitent cu plafonarea prețurilor acestora. Doar în acest mod există o garanție că de această reducere vor beneficia consumatorii finali”, se arată într-o postare pe Facebook. 

Potrivit PMP, dacă se va reduce TVA fără plafonarea prețurilor la energie și gaze există riscul ca unii furnizori să factureze furnizarea de energie și gaze la aceeași valoare, iar statul nu are nicio pârghie să oblige furnizorii să reducă valoarea facturii.

„Plafonarea prețului la energie și gaze și reducerea TVA aferent acestora se impune deoarece creșterea prețurilor din ultimul timp la aceste produse a avut un efect major asupra consumatorilor finali”, a punctat Gheorghe Ialomițianu.

Acesta a amintit că ministrul Energiei a declarat recent că, din cauza prețurilor la aceste produse, trebuie să se acorde compensații la aproximativ 5,2 milioane gospodării.

„Această plafonare a prețurilor trebuie foarte bine analizată pentru a nu bloca activitatea furnizorilor pe lanțul de aprovizionare cu energie și gaze. Mai grav ar fi ca plafonarea să se facă doar la furnizorii care facturează furnizarea de energie și gaze către consumatorii finali. Este posibil ca acești furnizori să înregistreze pierderi foarte mari, iar statul să fie obligat să compenseze aceste pierderi. În schimb producătorii și intermediarii vor fi singurii beneficiari ai acestei creșteri excesive a prețurilor”, a conchis vicepreședintele PMP. 

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Criza creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, după “setul de instrumente prezentat miercuri de Comisia Europeană. Discuția din Consiliul European pe marginea acestei teme a fost solicitată insistent de președintele Klaus Iohannis, care a pledat pentru o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.

Comunicarea Comisiei Europene vine ca urmare a faptului că Spania, Franţa, Cehia, Grecia şi România au solicitat o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune: 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesiv.

Autorităţile de la Paris ar dori o revizuire de amploare a pieţei de electricitate, în special a modului de stabilire a preţurilor, pe care îl consideră mult prea dependent de cotaţiile combustibililor fosili, în timp ce autorităţile de la Madrid propun varianta achiziţiilor în comun de gaze naturale. De altfel, Spania a fost primul stat membru care a anunțat că va plafona preţurile gazelor naturale, va reduce taxele şi va redirecţiona profiturile companiei energetice, ca parte a pachetului de măsuri menit să scadă preţurile în creştere la utilităţi.

Creșterea prețurilor la energie a fost dezbătută săptămâna trecută și în plenul Parlamentului European, context în care comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat  că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. 

Continue Reading

POLITICĂ

Senatorul PSD Angel Tîlvăr, mesaj de la Adunarea Parlamentară a NATO din Lisabona: Relația cu Portugalia are perspective foarte bune

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, senatorul Angel Tîlvăr, a participat la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO din Lisabona, iar cu acest prilej a salutat relația româno-portugheză, care are „perspective foarte bune”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.

Senatorul român a avut și o întrevedere cu omologul său, Luis Manuel Capoulas Santos, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Portugaliei precum și cu cei doi vicepreședinți, Fabiola Cordoso și Paulo Alexandre Luis Moniz.

A fost evidențiat faptul că Portugalia, țara cu cea mai mare rată de vaccinare în rândul populației din UE, datorită bunei comunicări dintre guvern și populație și a învățării din lecțiile istoriei, în ceea ce privește lupta cu epidemiile a reușit să gestioneze pandemia de Covid-19, cu efecte relativ mici.

Un alt lucru discutat a fost felul în care Planul Național de Redresare și Reziliență a fost dezbătut și negociat, astfel încât Portugalia chiar în timpul exercitării Preşedinţiei Rotative a Consiliului Uniunii Europene a fost prima țară care a putut începe să beneficieze de fondurile europene.

Totodată, a avut loc un schimb de opinii privitor la Conferința pentru Viitorul Europei, tranziţia spre energia verde și comunitatea de români care trăiesc în Portugalia.

De asemenea, s-a stabilit ca la începutul lunii noiembrie să aibă loc prima ședință comună a Comisiilor pentru afaceri europene din cele două parlamente, în scopul identificării de noi puncte de interes comun și al continuării colaborării pe teme care țin de Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA20 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA3 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.4 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a discutat la Chișinău cu președinta Maia Sandu despre criza energetică: Vom veni cu soluții atât la nivel de România, cât și la nivelul UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

NATO6 hours ago

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

ROMÂNIA20 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA23 hours ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending