Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Co-raportorul Dragoș Pîslaru și ministrul Cristian Ghinea vor lucra împreună pentru a aduce cât mai repede în România cele 30 miliarde de euro din fondul de redresare

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a salutat miercuri adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), un “instrument financiar istoric” din care “România poate atrage peste 30 de miliarde de euro”.

Am adoptat, astăzi, în Parlamentul European, Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), instrument financiar istoric care va ajuta statele membre să își relanseze economiile pentru ieșirea din criză. România poate atrage din acest mecanism peste 30 de miliarde de euro pentru a finanța reforme structurale, investiții în infrastructură, în digitalizare, în economia verde“, a scris Cioloș, pe Facebook.

Co-președinte al USR PLUS, Dacian Cioloș a subliniat că că europarlamentarii USR PLUS au contribuit de la început la negocierea acestor fonduri pentru a acoperi cât mai bine nevoile României și pentru a atrage acești bani cât mai repede și ușor.

El a subliniat că Dragoș Pîslaru, coraportor al Parlamentului European pe acest dosar, și Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din partea USR PLUS, vor lucra împreună pentru a aduce aceste fonduri în România.

“Îi mulțumesc lui Dragoș Pîslaru, care a fost coraportor al Parlamentului European pe acest mecanism și care va lucra împreună cu Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a aduce acești bani în țară cât mai repede, ca să fie investiți în proiecte cu impact care să ajute cu adevărat oamenii”, co-președintele USR PLUS.

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro și din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro în următorii ani.

Membrii Parlamentului European au dat undă verde, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri, acordului negociat în numele legislativului european de doi eurodeputați români – Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D).

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Acordul negociat de Parlamentul European cu președinția germană a Consiliului UE este structurat pe șase domenii de politici europene: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Administrație Rezilientă, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziune Socială.

Ulterior votului din PE, MRR va fi adoptat formal și de către statele membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Europarlamentarii USR, scrisoare către Ursula von der Leyen și Charles Michel: UE trebuie să ofere asistență R. Moldova pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina

Published

on

© USR PLUS

Europarlamentarii USR au cerut joi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintelui Consiliului European, Charles Michel ca Uniunea Europeană să ofere asistență Republicii Moldova pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina.

„Indemnizațiile și ajutorul în realocarea refugiaților sunt doar o parte din modalitățile prin care putem ajuta”, a scris Dacian Cioloș, pe Twitter.

„Scriem despre ajutorul urgent pe care UE trebuie să îl ofere Republicii Moldova – una dintre țările care se află în prima linie atunci când vine vorba de primirea refugiaților din Ucraina. În pofida riscurilor considerabile pe care le implică poziționarea de partea Ucrainei în situația geopolitică în care se află și fără a uita că în regiunea separatistă din Transnistria sunt staționate trupe rusești, Republica Moldova s-a dovedit a fi capabilă de o solidaritate regională impresionantă și de aliniere la politica externă și valorile UE, precum și de răspunsuri rapide la consecințele umanitare ale războiului din Ucraina”, se arată în scrisoarea formulată de către Dacian Cioloș, Dragoș Tudorache, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Nicolae Ștefănuță, Ramona Strugariu și  Vlad Gheorghe.

Reamintim că Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a declarat miercuri, la Chișinău, alături de președinta Maia Sandu și de comisarul european pentru vecinătate, Olivér Várhelyi, că Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova în consolidarea securității cibernetice. 

Citiți și: Președinta Maia Sandu: Moldovenii au demonstrat de multe ori că merită o perspectivă europeană clară și un viitor în familia statelor europene

Continue Reading

Alin Mituța

Europarlamentarii USR cer Comisiei Europene activarea unui plan de urgență pentru aprovizionarea cu gaz în UE în cazul escaladării conflictului Rusia – Ucraina

Published

on

© USR

Delegația USR în Parlamentul European a trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care cere activarea unui plan de urgență UE cu măsuri coordonate de prevenire și răspuns în cazul unei escaladări a conflictului la granița ruso-ucraineană care poate duce la întreruperea aprovizionării cu gaze în întreaga Uniune, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Suntem profund îngrijorați de gradul ridicat de instabilitate actual al pieței europene de gaze și de dependența ridicată de aprovizionarea cu gaze rusești. UE se confruntă cu o creștere fără precedent, de peste 170% de la începutul anului, a prețului la gaze. Nivelul rezervelor este sub minimul istoric pentru această dată, iar capacitatea de stocare este distribuită inegal în UE, lăsând țările din Europa de Est și de Sud-Est mai vulnerabile la potențialele întreruperi ale fluxului de gaz. Cu aproape 40% din importurile de gaze provenind din Rusia, autonomia noastră strategică europeană este amenințată, iar întreruperile recurente ale fluxurilor de gaze, inclusiv cea mai recentă din Rusia către Europa de Vest, prin conducta Yamal-Europa, ridică semnale de alarmă îngrijorătoare”, a declarat Dacian Cioloș, europarlamentar USR.

În scrisoarea comună transmisă Comisiei, delegația celor opt eurodeputați USR explică faptul că sprijină Comisia Europeană în eforturile sale de a identifica surse suplimentare de furnizori de gaze și îndeamnă oficialii UE să continue să lucreze la dezvoltarea unei rețele diversificate și pe deplin funcționale de furnizori de gaze, pentru a reduce dependența europeană de importurile rusești de energie și pentru a asigura autonomia strategică a Uniunii.

De asemenea, delegația USR în Parlamentul European cere Comisiei un răspuns clar la întrebări cu privire la măsurile luate pentru prevenirea unei întreruperi de gaz în UE și stadiul furnizării de gaz din surse alternative în cazul în care Rusia va opri distribuția. Reducerea dependenței de importurile rusești de energie va asigura autonomia strategică a UE.

Recent, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au adoptat o declarație comună în cadrul căreia au afirmat că lucrează la un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina.

“Intenționăm să lucrăm împreună, în strânsă colaborare cu statele membre ale UE, în ceea ce privește aprovizionarea cu GNL pentru securitatea aprovizionării și planificarea situațiilor de urgență”, au transmis Biden și von der Leyen.

Șefa executivului european a anunțat chiar luni că UE discută cu SUA și alți furnizori despre creșterea livrărilor de gaze, pe fondul îngrijorărilor privind aprovizionarea din Rusia.

De asemenea, constatând că Rusia, prin intermediul Gazprom, folosește livrările de gaze ca mijloc de exercitare a presiunii politice, autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au decis să examineze livrările de energie ale acestei companii.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez de Crăciun. Dacă sunteți o Comisia politică, ascultați vocea cetățenilor ca să nu îi îndepărtăm de proiectul european

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Dacian Cioloș (Renew Europe) a solicitat miercuri Comisiei Europene să se comporte precum o “Comisie politică” și să asculte vocea cetățenilor și a preocupărilor lor. Poziția liderului USR a fost exprimată în plenul Parlamentului European în cadrul unei dezbateri referitoare la orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv, document care a stârnit controverse prin faptul că propunea înlocuirea sintagmei de “Crăciun fericit” cu cea de “sărbători fericite”.

“Ursula von der Leyen ne-a asigurat la începutul mandatului său că va conduce o Comisie politică. Dacă sunteți o Comisie politică, vă rog ascultați cu mai multă atenție vocea cetățenilor și haideți să nu adâncim falii care riscă să îi îndepărteze pe aceștia și mai mult de proiectul european. Sunt sigur că orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv au fost scrise cu cele mai bune intenții posibile. Rezultatul a fost contrar așteptărilor după vedem și din reacțiile din plen. Trecem printr-o pandemie, a crescut prețul la energie, crește inflația, un război mocnește la granița Ucrainei. Acestea sunt problemele care îi preocupă pe oameni și care așteaptă răspunsuri. Într-o perioadă în care anxietatea și furia ating cote maxime, haideți să nu dăm prilej extremiștilor să le alimenteze și mai mult cu genul acesta de subiecte artificiale”, a spus Cioloș, în plenul de la Strasbourg.

Ex-liderul Renew Europe a făcut trimitere la părinții fondatori ai UE care susțineau nevoia unui sentiment de apartenență la un spirit comun european, necesitatea de a consolida un sentiment al identității europene.

“Creștinismul face parte din moștenirea noastră culturală comună. Este o parte a patrimoniului nostru. Este o parte integrantă a acestei identități și asta este nevoie să scoatem la lumină, ce ne unește ca europeni, rămânând fideli specificului nostru local și național”, a completat el.

Cioloș și-a manifestat în favoarea integrării minorităților în Europa și respectării drepturilor cetățenilor europeni indiferent de religiile și de credințele pe care le au.

“Eu nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez eu apropiaților mei. Cu astfel de abordări riscăm să îndepărtăm și mai mult cetățenii de Europa și de valorile ei fondatoare. Prefer o Europă a dezbaterii, nu o Europă a unei gândiri comune. (…) O Europă a deschiderii de spirit. Unitatea în diversitate nu înseamnă nivelarea limbajului și reducerea la cel mai mic numitor comun a formelor de adresare. Europa unită în diversitate, înseamnă diversitatea credinței. Sărbătoarea de Crăciun care se apropie mi-a marcat copilăria. E parte a identității mele și ca român și ca european. Este o parte pe care o prețuiesc și de care sunt mândru. Nu cred că cineva poate fi deranjat de faptul că eu cred în Dumnezeu, cred în Crăciun și că trăiesc acest sentiment și îl exprim”, a mai punctat Dacian Cioloș.

 

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Continue Reading

Facebook

NATO11 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G715 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending