Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Conferința privind viitorul Europei, oportunitatea ca cetățenii să modeleze destinul nostru comun. E timpul să reînnoim Europa

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a declarat miercuri că “a sosit momentul să reînnoim Europa” după ce a participat la ceremonia de semnare a declarației comune a liderilor instituțiilor UE cu privire la Conferința privind viitorul Europei.

“Conferința privind viitorul Europei poate în sfârșit să înceapă. Aceasta este oportunitatea potrivită pentru cetățeni să își spună opinia și să modeleze destinul nostru comun european. (…) Este timpul să reînnoim Europa”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Declarația, publicată în exclusivitate de CaleaEuropeană.ro săptămâna trecută, pregătește terenul pentru lansarea unei serii de dezbateri și discuții care le vor permite cetățenilor din toate colțurile Europei să își împărtășească ideile pentru a contribui la conturarea viitorului Europei, informează cele trei instituții într-un comunicat comun.

 Declarația comună a fost semnată după discursurile celor trei lideri și a fost urmată de intonarea imnului Uniunii Europene.

Conferința își propune să le acorde cetățenilor un rol mai important în conturarea politicilor și a obiectivelor ambițioase ale UE, îmbunătățind astfel reziliența Uniunii la crize, indiferent de natura economică sau sanitară a acestora. Conferința va crea un nou forum public pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu cetățenii europeni pe temele care contează pentru ei și care le afectează viața de zi cu zi.

Citiți și Eurobarometru “Viitorul Europei”: Românii, cetățenii din UE cu cel mai scăzut nivel de sprijin pentru lansarea Conferinței privind viitorul Europei

Declarația comună cuprinde o listă neexhaustivă de teme posibile pentru conferință. Sunt menționate aspecte precum sănătatea, schimbările climatice, echitatea socială, transformarea digitală, rolul UE în lume și modalitățile de consolidare a proceselor democratice care guvernează UE. Aceste teme corespund priorităților generale ale UE și aspectelor semnalate de cetățeni în sondajele de opinie. În cele din urmă, cetățenii participanți vor decide ce subiecte vor fi discutate în cadrul conferinței.

Conferința se desfășoară sub autoritatea celor trei instituții care conduc acest demers, reprezentate de președinții lor, care își asumă președinția comună a conferinței. În curând, va fi constituit un Comitet executiv, în cadrul căruia cele trei instituții vor fi reprezentate în mod egal, iar parlamentele naționale vor avea statut de observator. Comitetul executiv va supraveghea lucrările conferinței și va pregăti reuniunile plenare ale acesteia, inclusiv contribuțiile cetățenilor și acțiunile ulterioare.

Declarația comună stabilește domeniul de aplicare, structura, obiectivele și principiile conferinței. Se pregătește astfel terenul pentru evenimentele conduse de cetățeni, care urmează să fie organizate în colaborare cu societatea civilă și părțile interesate de la toate nivelurile, cu parlamentele naționale și regionale, cu Comitetul Regiunilor, cu Comitetul Economic și Social, cu partenerii sociali și cu mediul academic.

Participarea lor la acest proces este esențială pentru a se asigura informarea și implicarea pe cea mai largă scară.

Conferința se va desfășura în diverse foruri, inclusiv digitale, precum și cu participare fizică, atunci când este posibil, cu respectarea normele legate de pandemia de COVID-19. O platformă digitală multilingvă interactivă le va permite cetățenilor și părților interesate să își prezinte ideile online și îi va ajute să participe la diverse evenimente sau să le organizeze.

Platforma și toate evenimentele organizate sub auspiciile conferinței se vor baza pe principiile incluziunii, deschiderii și transparenței, cu respectarea vieții private și a normelor UE privind protecția datelor. Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni organizate la nivel european urmează să fie difuzate la radio sau televiziune și toate contribuțiile online urmează să fie făcute publice.

Participanții la conferință sunt invitați să elaboreze concluzii care să ofere orientări privind direcția în care se va îndrepta Europa în viitor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez de Crăciun. Dacă sunteți o Comisia politică, ascultați vocea cetățenilor ca să nu îi îndepărtăm de proiectul european

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Dacian Cioloș (Renew Europe) a solicitat miercuri Comisiei Europene să se comporte precum o “Comisie politică” și să asculte vocea cetățenilor și a preocupărilor lor. Poziția liderului USR a fost exprimată în plenul Parlamentului European în cadrul unei dezbateri referitoare la orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv, document care a stârnit controverse prin faptul că propunea înlocuirea sintagmei de “Crăciun fericit” cu cea de “sărbători fericite”.

“Ursula von der Leyen ne-a asigurat la începutul mandatului său că va conduce o Comisie politică. Dacă sunteți o Comisie politică, vă rog ascultați cu mai multă atenție vocea cetățenilor și haideți să nu adâncim falii care riscă să îi îndepărteze pe aceștia și mai mult de proiectul european. Sunt sigur că orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv au fost scrise cu cele mai bune intenții posibile. Rezultatul a fost contrar așteptărilor după vedem și din reacțiile din plen. Trecem printr-o pandemie, a crescut prețul la energie, crește inflația, un război mocnește la granița Ucrainei. Acestea sunt problemele care îi preocupă pe oameni și care așteaptă răspunsuri. Într-o perioadă în care anxietatea și furia ating cote maxime, haideți să nu dăm prilej extremiștilor să le alimenteze și mai mult cu genul acesta de subiecte artificiale”, a spus Cioloș, în plenul de la Strasbourg.

Ex-liderul Renew Europe a făcut trimitere la părinții fondatori ai UE care susțineau nevoia unui sentiment de apartenență la un spirit comun european, necesitatea de a consolida un sentiment al identității europene.

“Creștinismul face parte din moștenirea noastră culturală comună. Este o parte a patrimoniului nostru. Este o parte integrantă a acestei identități și asta este nevoie să scoatem la lumină, ce ne unește ca europeni, rămânând fideli specificului nostru local și național”, a completat el.

Cioloș și-a manifestat în favoarea integrării minorităților în Europa și respectării drepturilor cetățenilor europeni indiferent de religiile și de credințele pe care le au.

“Eu nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez eu apropiaților mei. Cu astfel de abordări riscăm să îndepărtăm și mai mult cetățenii de Europa și de valorile ei fondatoare. Prefer o Europă a dezbaterii, nu o Europă a unei gândiri comune. (…) O Europă a deschiderii de spirit. Unitatea în diversitate nu înseamnă nivelarea limbajului și reducerea la cel mai mic numitor comun a formelor de adresare. Europa unită în diversitate, înseamnă diversitatea credinței. Sărbătoarea de Crăciun care se apropie mi-a marcat copilăria. E parte a identității mele și ca român și ca european. Este o parte pe care o prețuiesc și de care sunt mândru. Nu cred că cineva poate fi deranjat de faptul că eu cred în Dumnezeu, cred în Crăciun și că trăiesc acest sentiment și îl exprim”, a mai punctat Dacian Cioloș.

 

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, despre situația de la frontiera Ucraina-Rusia: Numai prin solidaritate europeană putem convinge Rusia lui Putin să dea înapoi

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Dacian Cioloș, președintele USR și eurodeputat Renew Europe, a pledat marți în plenul Parlamentului European pentru solidaritate europeană în fața acțiunilor militare ale Rusiei în vecinătatea estică a Uniunii Europene.

Faptul că Federația Rusă și-a sporit substanțial prezența militară la granița de est și de nord cu Ucraina, în Crimeea ocupată și în regiunea Mării Negre, unde Rusia e foarte activă în ultima perioadă, la care se adaugă și declarațiile belicoase ale liderilor ruși, este o provocare și pentru securitatea Uniunii Europene și a statelor de zona estică și sud-estică, inclusiv a României. Comparații cu 1939 au devenit banale, însă nu trebuie să uităm principala lecție a acelei perioade este că nu trebuie să abdicăm de la solidaritate. Singura modalitate prin care putem să convingem Rusia lui Putin că trebuie să dea înapoi este solidaritatea Uniunii Europene la acest fenomen”, a afirmat Cioloș, în cadrul unei dezbateri privind situația de securitate de la granița Ucrainei cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

 

Estul Ucrainei este din 2014 teatrul unui război cu separatiştii pro-ruşi despre care se consideră că sunt susţinuţi de Kremlin, în pofida faptului că acesta infirmă. Acest conflict, care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, a început după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea.

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

Săptămâna trecută, Pentagonul a precizat că SUA a livrat Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari, menit să contribuie la sporirea capacității de apărare împotriva agresiunii Rusiei. Mai mult, Joe Biden l-a asigurat pe Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, de sprijinul SUA și al aliaților europeni în fața amenințărilor Rusiei, în timp ce aliaților de pe flancul estic al NATO, inclusiv României, le-a reafirmat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. Biden a mai menţionat că posibilitatea ca SUA să trimită unităţi de luptă în Ucraina, în cazul unei invazii ruse, “nu a fost niciodată o opţiune”, chiar dacă SUA şi NATO ar putea trimite forţe suplimentare în ţările din flancul estic al NATO, însă a insistat pe fraza “consecințelor economice devastatoare” dacă o astfel de acțiune militară ar fi întreprinsă.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș s-a întâlnit cu comisarul european pentru justiție: Comisia va sesiza Curtea de Justiție a UE dacă România nu desființează Secția Specială

Published

on

© Dacian Cioloș / Facebook

În lipsa desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, Comisia Europeană va sesiza din nou Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a afirmat marți europarlamentarul Dacian Cioloș, după o întâlnire pe care a avut-o la Strasbourg cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Membri ai aceleiași familii politice europene, Renew Europe, Cioloș și Reynders au discutat despre situația excluderii judecătorului Cristian Danileț din Consiliul Superior al Magistraturii și tema desființării Secției Speciale.

“Astăzi, la Strasbourg, comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, mi-a confirmat că urmărește cazul Danileț și că a cerut deja mai multe informații despre deciziile luate aseară de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este unul dintre subiectele de pe agenda Comisiei Europene, iar trenarea desființării acestei secții va avea consecințe. Din discuțiile cu comisarul Reynders, am înțeles că îngrijorarea Comisiei vine din faptul că, deși există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) încă din luna mai, lucrurile stagnează și, mai grav, între timp, alți magistrați sunt timorați”, a scris Cioloș, pe Facebook.

Președintele USR a mai subliniat “Didier Reynders mi-a confirmat că, în lipsa desființării SIIJ, Comisia Europeană va sesiza din nou Curtea de Justiție la începutul anului viitor, cu riscul impunerii pentru România a unei amenzi, pentru că hotărârea CJUE nu e respectată”.

“În Uniunea Europeană există temerea că, după Polonia și Ungaria, ar putea apărea un nou stat-problemă”, a conchis Cioloș.

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis săptămâna trecută ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale. Atât vicepreședintele, cât și comisarul au subliniat necesitatea accelerării reformelor și obținerea de rezultate concrete, care să poată duce la finalizarea MCV și continuarea evaluării României exclusiv în cadrul Mecanismului generalizat al UE privind statul de drept. Va fi importantă, pentru atingerea obiectivului de mai sus, care este unul comun al Comisiei și al României, asigurarea sustenabilității reformelor, inclusiv prin respectarea jurisprudenței CJUE și a avizelor Comisiei de la Veneția”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat luni, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE1 hour ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.14 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL16 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending