Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Dată fiind situația politică, România nu poate să vină cu o propunere de comisar susținută doar de PSD. Ar transfera problema în Parlamentul European

Published

on

© Dacian Ciolos/ captura video Facebook

Liderul grupului Renew Europen, Dacian Cioloș, a afirmat marți, în cadrul unor declarații de presă oferite jurnaliștilor români, că România și Franța trebuie să propune cât mai curând candidați pentru funcția de membru al Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, iar în cazul Bucureștiului nu vede fezabilă o propunere care să vină doar din partea PSD.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă există un orizont de timp pentru propuneriile din partea Franței, României și a Ungariei, Cioloș a răspuns: ”Ca și pentru România, pentru că Ungaria a făcut deja o propunere, și Franța ar trebui să facă propunerea în următoarele zile, până la sfârșitul acestei săptămâni, începutul săptămânii viitoare”.

Dată fiind situația politică din România, eu nu văd cum ar putea să vină o propunere din România care să fie susținută doar de PSD. Riscă să transfere problema din România aici în Parlament”, a completat Cioloș, după ce a fost întrebat dacă, în acest context, propunerea din partea României trebuie făcută de guvernul interimar al Vioricăi Dăncilă.

Cioloș a reamintit că România și Franța sunt cele care propun candidații și că președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își dorește ca echipa sa să fie validată la vot.

”Eu cred că dacă doamna von der Leyen vrea ca acest colegiu să treacă, atunci trebuie să se asigure că propunerea de candidat care vine din partea României (…). Aici trebuie să înțelegem că nu mai e vorba doar de ceea ce vrea România. Evident că România e cea care propune. Și e evident că Franța e cea care propune. Dar acei candidați trebuie să treacă prin Parlamentul European. Și trebuie să contribuie la susținerea majoritară a Colegiului Comisiei în Parlament”, a subliniat Cioloș.

România, Ungaria și Franța sunt așteptate să trimită propunerile lor pentru noua Comisie Europeană în condițiile în care respingerea candidaților inițiali ai celor trei țări a determinat Parlamentul European să amâne votul privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, PNL fiind favorit să preia conducerea executivă, iar în atribuțiile sale ar intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Pe de altă parte, la Consiliul European de săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, 

În context, președintele Klaus Iohannis a reiterat că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș solicită Ursulei von der Leyen și președinției Germaniei la Consiliul UE să ia măsuri după atacurile la adresa presei în Ungaria și Polonia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, solicită ministrului de stat pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, și preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, măsuri în vederea asigurării respectării valorilor fundamentele ale Uniunii Europene în Ungaria, în contextul ultimelor amenințări la adresa presei independente, după ce redactorul-șef al principalului site independent de ştiri din Ungaria, index.hu, a fost forțat să demisioneze.

“La o săptămână distanță după un Consiliu European istoric, libertatea presei este din nou amenințată în Ungaria. Cancelarul Merkel ne-a asigurat că statul de drept este o prioritate pentru președinția germană. Acum este momentul să acționăm”, a scris Cioloș, pe Twitter, referindu-se la scrisorile trimise Ursulei von der Leyen și lui Michael Roth, ministrul pentru Europa în guvernul federal german.

“În aceeași săptămână în care Viktor Orban s-a întors la Budapesta, proclamându-și triumful în urma Summit-ului european de săptămâna trecută, principalul site independent de ştiri din Ungaria este în criză, după ce redactorul-șef al index.hu a fost forțat să demisioneze, pe fondul acuzațiilor de ingerință politică. Această nouă amenințare la adresa independenței presei și a pluralismului media confirmă, încă o dată, îngrijorările în creștere cu privire la faptul că Ungaria continuă să întoarcă spatele valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. O presă liberă și vibrantă este unul dintre pilonii democrației. Parlamentul European a preluat responsabilitatea în septembrie 2018, solicitând Consiliului să acționeze în vederea prevenirii autorităților maghiare de la încălcarea valorilor fondatoare ale Uniunii Europene. La acel moment, existau deja îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare, dar și privind independența judiciară, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și refugiaților. Regret profund absența totală a progreselor din partea Consiliului privind Articolul 7 – procedura împotriva Ungariei, știind că, așa cum au indicat rapoarte oficiale recente, situația s-a deteriorat de când Parlamentul European a luat măsuri”, menționează Dacian Cioloș în debutul celor două scrisori, conform unui comunicat PLUS.

În scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul PLUS a solicitat următoarele:

– Investigați situația din jurul index.hu și adoptați o poziție puternică pentru a susține independența presei în Ungaria. Nu există adevăr fără jurnaliști liberi pentru a-l putea relata. Contribuiți la accelerarea procedurii în cadrul Consiliului în vederea formulării unor recomandări concrete, stabilirea unor termene clare și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale UE în Ungaria. În prezent, audierile nu sunt organizate nici în mod regulat, nici structurat.

– În urma acordului din Consiliul European privind imperativul pentru condiționalitatea cu statul de drept, contribuiți la accelerarea lucrărilor în Consiliu cu privire la propunerea Comisiei din 2018, care urmărește protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Parlamentul European este pregătit să înceapă trilogurile. Acesta este un element cheie pentru adoptarea rapidă a următorului cadru financiar multianual.

– Anchetați și adoptați o declarație cu privire la acuzațiile depuse la DG Concurență, care susțin că piața mass-media din Ungaria este distorsionată în mod serios din cauza ajutorului de stat ilegal acordat către mass-media pro-guvern.

Utilizați toate instrumentele aflate la dispoziția Comisiei pentru a preveni o încălcare gravă a valorilor comune, cum ar fi procedurile de infringement accelerate și cererile pentru măsuri interimare în fața Curții de Justiție.

De asemenea, în scrisoarea adresată ministrului de stat pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, liderul Renew Europe a formulat următoarele solicitări:

– Investigați situația din jurul index.hu și adoptați o poziție puternică pentru a susține independența presei în Ungaria. Nu există adevăr fără jurnaliști liberi pentru a-l putea relata.

– Accelerați procedura în cadrul Consiliului în vederea formulării unor recomandări concrete, stabilirea unor termene clare și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale UE în Ungaria. În prezent, audierile nu sunt organizate nici în mod regulat, nici structurat.

– În urma acordului din Consiliul European privind imperativul pentru condiționalitatea cu statul de drept, accelerați lucrările în Consiliu cu privire la propunerea Comisiei din 2018, care urmărește protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Parlamentul European este pregătit să înceapă trilogurile. Acesta este un element cheie pentru adoptarea rapidă a următorului cadru financiar multianual.

– Răspundeți public la evenimentele din jurul index.hu și la zvonurile, difuzate de Viktor Orban, potrivit cărora cancelarul Germaniei a promis că va încheia procedurile Articolului 7 împotriva guvernului ungar până la sfârșitul acestui an.

La finele celor două scrisori, Dacian Cioloș precizează că Ungaria nu este singurul stat membru unde sunt încălcări ale principiilor statului de drept și invocă, în acest sens, situația din Polonia, precum și solicitarea Comisiei Europene, din decembrie 2017, ca UE să ia acțiune în contextul amenințărilor percepute la adresa independenței judiciare din Polonia.

“Rapoarte recente au arătat că situația s-a deteriorat de atunci. Guvernul polonez a promis recent că va „repoloniza” mass-media țării, o strategie folosită adesea de politicieni pentru a pune botniță presei libere. Renew Europe mizează pe Președinția germană pentru a accelera, de asemenea, și procedura Articolului 7 în Consiliu față de Polonia. Este timpul ca Uniunea Europeană să se poziționeze ferm cu privire la valorile sale. Este timpul ca Consiliul să își asume responsabilitatea și să apere toți europenii pentru a se asigura că trăiesc într-o societate liberă, democratică și prosperă. Cancelarul german, Angela Merkel, a subliniat în mai multe rânduri că statul de drept este o prioritate pentru Președinția germană. Acum este timpul să transpunem acest lucru în acțiuni concrete”, a conchis Dacian Cioloș.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș avertizează: Renew Europe va accepta bugetul UE doar dacă este strâns legat de statul de drept. Nu putem finanța cu bani europeni politicieni care subminează valorile UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Grupul Renew Europe nu va accepta acordul final dintre Consiliu și Parlamentul European privind planul de redresare europeană și Cadrul Financiar Multianual dacă nu vor exista “garanții suficiente că fondurile europene sunt legate strâns de principiile statului de drept, a declarat, joi, liderul Renew Europe, Dacian Cioloș.

Vorbind în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare a Parlamentului European, Cioloș a salutat acordul liderilor UE, însă a arătat că Europa are nevoie de un buget pe termen lung finanțat corespunzător

“În numai câteva săptămâni, Europa a reușit să dea dovadă de solidaritate fără precedent. Acum avem un împrumut în comun pe care trebuie să-l dăm înapoi împreună. (…) Acest plan a văzut lumina zilei și acordul din Consiliu este unul istoric. Asta nu trebuie însă să ne împiedice să comparăm ceea ce s-a obținut cu ambițiile noastre proprii pentru Europa”, a spus Cioloș, salutând totodată și eforturile președintelui Consiliului European, Charles Michel, membru al aceleiași familii politice europene.

În schimb, Dacian Cioloș a criticat faptul că liderii europeni și Consiliul în ansamblul său preferă “să finanțeze mai mult planurile naționale decât cele europene”.

“Această logică nu trebuie să ne împiedice să avem o capacitate comună de investiții strategice europene veritabile. Această datorie comună este absolut lipsită de sens dacă nu finanțăm împreună proiecte europene. Programele naționale trebuie să integreze prioritățile europene”, a explicat el.

Liderul Renew Europe s-a referit și la condițiile pe care Parlamentul European le va impune în continuare pentru aprobarea acestui pachet și a criticat reducerile bugetare prevăzute în acordul liderilor europeni.

“Ca să se ajungă la un acord, este nevoie de un Cadru Financiar Multianual suficient de bine dotat pentru viitor: digitalizare, tineret, Erasmus, cercetare, sănătatea în timp de criză nu sunt lucruri care pot fi sacrificate pe altarul dobânzilor sau, mai bine zis, al randamentelor unor state membre”, a precizat Cioloș

O linie roșie pentru grupul Renew, exprimată ca atare în multiple rânduri, este condiționarea fondurilor europene de principiul statului de drept, a amintit acesta

“Grupul nostru va accepta acordul final numai dacă avem garanții suficiente că fondurile europene sunt legate strâns de principiile statului de drept. Nu declarativ, ci concret în cadrul implementării. Numai așa vom putea să avem un mecanism real. Avem nevoie de un dispozitiv cu reguli clare. Ele nu sunt împotriva unui stat sau altul, ci vorbim de un mecanism care să ne asigure că nu finanțăm cu bani europeni un politician sau altul care subminează zilnic valorile europene”, a spus Cioloș, în aplauzele colegilor săi.

“Proiectul european nu se poate limita la o sumă a intereselor naționale”, a argumentat el.

Parlamentul European salută acordul asumat de șefii de stat sau de guvern asupra unui fond de redresare a Uniunii Europene, însă avertizează că nu va accepta acordul politic privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 așa cum a reieșit din negocierile dintre liderii europeni, se arată în textul unei rezoluții obținut de CaleaEuropeană.ro înainte de a fi adoptat joi, într-o sesiune plenară extraordinară.

Acordul fără precedent convenit de liderii UE la capătul unuia dintre cele mai lungi summituri din istoria Uniunii Europene cuprinde un plan uriaș de relansare economică de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Rezoluția menționată va evidenția prioritățile Parlamentului European cu privire la un acord în ansamblu, acestea vizând statul de drept, propriile resurse ale UE și programele emblematice.

Cu privire la statul de drept, Parlamentul “regretă cu tărie faptul că Consiliul European a slăbit semnificativ eforturile Comisiei și ale Parlamentului European de a susține statul de drept, dreptul fundamentale și democrația în cadrul CFM și NGEU”.

 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Grupul Renew Europe va negocia dur pentru un Cadru Financiar Multianual mai puternic și modernizat

Published

on

@ European Parliament Multimedia Center

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, salută rezultatul liderilor europeni obținut în urma summit-ului maraton de la Bruxelles, dar în același timp subliniază că propunerea Consiului European are nevoie de ”îmbunătățiri constante” și reiterează importanța unui Cadru Financiar Multianual (CFM) modernizat pentru a avea o ”Europă mai puternică și mai rezistentă.”

De asemenea, Dacian Cioloș a transmis că Renew Europe va negocia dur pentru un buget european mai puternic, se arată în comunicatul oficial, remis Caleaeuropeana.ro.

“Avem nevoie de un CFM, cu resurse suficiente, care să investească în viitorul tuturor europenilor. Vom continua astfel să punem presiune pentru introducerea de noi resurse proprii cât mai curând posibil. Avem nevoie de o capacitate europeană puternică pentru a rambursa costurile de recuperare De asemenea, vom face eforturi pentru o modalitate puternică și eficientă de a combate criza statului de drept din Europa, care să se aplice în egală măsură tuturor statelor membre ale UE.”

Europarlamentarii se vor reuni joi într-o sesiune plenară extraordinară unde vor vota în Parlamentul European rezoluția legislativului privind planul european de relansare economică și viitorul buget european.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns luni noapte la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Referitor la noile resurse proprii la bugetul UE, solicitate și de Parlamentul European, acestea includ o taxă pe plastic care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021, un mecanism de taxare a anumitor importuri care produc emisii de carbon, precum și taxă digitală. Ambele vor fi introduse din anul 2023, iar Comisia Europeană va trebui să prezintă propuneri privind aceste taxe în prima parte a anului 2021.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending