Connect with us

U.E.

Dacian Cioloș, despre Brexit: Grupul Renew Europe, printr-o rezoluție, va cere ca dreptul de ședere al cetățenilor europeni care muncesc în Regatul Unit să se acorde automat 

Published

on

© PE Multimedia Center

În contextul în care Partidul Conservator al premierului britanic, Boris Johnson, a câștigat cu o majoritate absolută alegerile parlamentare din Regatul Unit, procesul Brexit ar trebui să se apropie de final și să respecte ultimatumul stabilit de liderii europeni, și anume 31 ianuarie. Acest fapt, fiind susținut și de sloganul premierul britanic: ”Get Brexit Done” / ”Ducem Brexit la bun sfârșit”.

Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, are o primă reacție după rezultatul alegerilor din Marea Britanie și a anunțat și o primă măsură pe care o va lua în folosul cetățenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie.

”Grupul nostru din Parlamentul European, Renew Europe, va cere printr-o rezoluție, la începutul lunii ianuarie, ca acest drept de ședere să se acorde automat fără a fi necesară înregistrarea din partea cetățenilor europeni care muncesc în Marea Britanie, pentru că ei se trezesc în această situație fără a avea vreo vină. Responsabilitatea, din punctul nostru de vedere, revine statului care a cerut ieșirea din UE.”

Astfel, dacă această rezoluție va fi adoptată, cetățenii europeni s-ar bucura de lipsa birocrației, care potrivit lui Dacian Cioloș reprezintă un ”efort care pică pe umerii cetățenilor în loc să fie în responsabilitatea statului britanic.”

”Al doilea lucru pe care îl vom pune în discuție în ianuarie este chiar perioada de cinci ani, care este una arbitrară. Ne dorim ca beneficiarii dreptului de ședere să nu aștepte să curgă cei cinci ani, timp în care au un drept de ședere provizoriu, ci să primească automat toate drepturile care decurg din faptul că sunt cetățeni UE și au reședința în UK”, a mai scris acesta pe pagina de Facebook.

De asemena, Dacian Cioloș, la nivel national, îi va solicita Guvernului României să pregătească soluții concrete pentru protejarea cetățenilor români.

”Guvernul trebuie să facă urgent propuneri în ceea ce privește reîntregirea familiilor în cazul în care doar un membru obține Pre-Settled sau Settled Status, iar familia dorește să locuiască și să muncească în continuare în UK.”

Reamintim că în urmă cu o lună peste 2.4 milioane de persoane s-au înregistrat pentru a obține noul statut de ședere în Marea Britanie, 590.300 doar în luna octombrie, sistemul respectiv fiind creat pentru a asigura, după retragerea Regatului Unit din UE, drepurile cetățenilor europeni stabiliți in Regat.

Citiți și: 388.600 de cetățeni români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după Brexit, fiind a doua comunitate de cetățeni europeani, după polonezi, care solicită noul statut de ședere

Din totalul subscrierilor primite până în prezent de autorităţile britanice, cele mai multe (456.600) au fost făcute de cetăţeni polonezi, care sunt urmaţi de români (388.600) şi italieni (259.300).

Potrivit schemei de înregistrare a statutului, cetăţenii UE care trăiesc continuu în Regatul Unit timp de cinci ani pot primi statutul de înregistrat, în baza căruia beneficiază de aceleaşi drepturi de a munci şi a studia şi acces la sistemul de ajutoare sociale la fel ca în prezent. De asemenea, cei eligibili pot solicita obţinerea cetăţeniei Regatului Unit.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Presa germană: Uniunea Europeană a tăiat 75% din fodurile europene dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia

Published

on

© Wikipedia

Uniunea Europeană a redus dramatic în acest an fondurile dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia, ca urmare a unei dispune legate de forajele de gaze naturale din Marea Mediterană și din cauza ofensivei militare a Ankarei în Siria, conform unor relatări din presă, citate de DPA, potrivit Agerpres și Deutesche Welle.

Uniunea Europeană a decis să reducă cu 75% suma alocată iniţial pentru anul 2020 pentru Turcia, scrie Borrell, potrivit sursei citate. Borrell a justificat reducerile invocând forajele neautorizate de gaze naturale efectuate de Turcia în largul coastei Ciprului, stat membru al UE, şi operaţiunea armatei Turciei în nord-estul Siriei, care a început în octombrie 2019.

Astfel, Turcia va primi doar 168 de milioane de euro în cadrul mecanismului Instrumentul pentru Asistenţă de Preaderare (IAP). Din această sumă, 150 de milioane de euro sunt destinate întăririi democraţiei şi statului de drept, iar restul de 18 milioane sunt alocate dezvoltării rurale.

Tăierile nu afectează plăţile făcute de Uniunea Europeană în cadrul acordului cu Turcia pe tema refugiaţilor, au transmis sâmbătă mai multe ziare care fac parte din consorţiul media german Funke Media Group şi care citau o scrisoare redactată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi adresată Parlamentului European.

Amintim că UE şi Turcia au încheiat în luna martie a anului 2016 un acord prin care Ankara s-a angajat să limiteze fluxul de migranți, iar UE i-a promis în schimb un ajutor financiar iniţial de 3.5 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize şi deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum şi preluarea direct din Turcia a unui număr de migranţi sirieni echivalent cu cel al migranţilor returnaţi din Grecia către teritoriul turc.

Negocierile au ajuns însă în impas ca urmare a conturării unui regim autoritar condus de Recep Tayyip Erodgan, prin epurări în masă după puciul din iulie 2016, și schimbarea Constituției, în aprilie 2017, prin care liderul de la Ankara a primit puteri sporite.

Turcia a semant în anul 1963 un acord de asociere cu predecesorul Uniunii Europene, Comunitatea Economică Europeană. Aceasta a primit statutul de țară candidată în 1999.

În cadrul reuniunii sale din 16-17 decembrie 2004, Consiliul European a decis că Turcia îndeplinește în mod suficient criteriile pentru deschiderea negocierilor de aderare.

Negocierile de aderare au fost lansate la 3 octombrie 2005, în cadrul unei conferințe interguvernamentale (CIG). La 3 octombrie 2005, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unui cadru pentru negocierile cu Turcia.

Continue Reading

U.E.

Frontex: Numărul migranților ilegali care au ajuns în 2019 în UE a atins cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în vreme ce numărul expulzărilor a fost în creștere

Published

on

Aproximativ 139.000 de sosiri ilegale de migranți au fost înregistrate în Uniunea Europeană în 2019, înregistrându-se astfel cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în vreme ce expulzările spre statele de origine ale migranților sunt în creștere, a anunțat vineri Agenția Europeană pentru Garda de Frontieră și Coastă (Frontex), potrivit AFP, citat de Agerpres.

Scăderea sosirilor de migranți la frontierele externe, care s-au diminuat cu 92%, raportat la vârful înregistrat în 2015, se datorează, în primul rând, ” unei scăderi pe rutele de migraţie din centrul şi vestul zonei mediteraneene”, a dezvăluit Fabrice Leggeri, directorul Frontex, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Dimpotrivă, estul zonei meditaneene a cunoscut o creștere a trecerilor de migranți cu 46%, în raport cu 2018, care se ridică la 82.000. O astfel de tendință a fost constatată la frontierele Croației și Ungariei, conform unui bilanț provizoriu.

Majoritatea migranţilor care folosesc rutele din centrul zonei mediteraneene şi din Balcani sunt afgani şi sirieni. Afganii reprezintă de altfel prima naţionalitate (aproape un sfert) dintre cei care sosesc în Uniunea Europeană.

La polul opus, numărul de expluzări a migranților ilegali spre țările lor de origine a ajuns la 15.850 în 2019, număr care, potrivit lui Leggeri, nu a fost niciodată atât de mare.

Aceste operaţiuni de expulzare, coordonate de Frontex, se fac în special prin zboruri charter, dar şi, din 2018, la bordul unor avioane comerciale. Ţările care au recurs cel mai mult la aceste operaţiuni sunt Germania, Italia, Franţa şi Belgia, în timp ce principalele ţări de destinaţie sunt Albania, Tunisia şi Georgia.

Frontex a realizat aproape 600 de zboruri de supraveghere – pentru a detecta traficul de migranţi, dar şi ambarcaţiunile în derivă pe mare – deasupra zonei mediteraneene centrale, Mării Egee, Mării Negre, Mării Adriatice şi Mării Baltice, dar şi deasupra frontierelor terestre ale Poloniei, Slovaciei, Croaţiei şi Ungariei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consumatorii vor fi mai bine protejați. Noile norme europene, prin care Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor vor fi mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe și mijloace de cooperare, au intrat în vigoare

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a salutat intrarea în vigoare a noului regulament privind măsurile de cooperare în materie de protecție a consumatorilor, prin care Bruxelles-ul urmărește să îmbunătățească modul în care Comisia și autoritățile statelor membre pot colabora pentru a pune capăt practicilor necorespunzătoare împotriva consumatorilor, de a le permite autorităților să detecteze neregulile și să ia măsuri, informează Executivul european printr-un comunicat.

”UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorilor din lume. Acum vom accelera punerea lor în aplicare. Fac apel la statele membre să aplice fără ezitare noile instrumente.”, a precizat Vera Jourova, vicepreșdintele pentru valori și transparență.

La rândul său, comisarul european pentru Justiție a declarată că ”aceste norme reprezintă un nou pas în direcția protejării consumatorilor europeni. Comisia și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor sunt de acum mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe mijloace de cooperare. Indiferent de locul în care își desfășoară activitatea sau statutul profesioniștilor din cadrul pieței interne, va fi mai dificil să se evite normele.”

120.000 de cereri au fost trimise către Centrele Europene ale Consumatorilor, majoritatea referindu-se la cumpărăturile online, și aproximativ 40% dintre consumatori au fost nemultumiți de modul în care comercianții le-au soluționat plângerile.

Noul regulament va spori prerogativele autorităților naționale relevante, printre ele regăsindu-se competența de achiziționa produse în vederea testării, de a folosi metoda ”clientului misterios”, precum și de a investiga fluxurile financiare pentru a descoperi comercianții necinstiți și frauda online.

De asemenea, noile norme îi vor permite Comisiei să alerteze cu mai multă ușurință autoritățile naționale și să le coordoneze acțiunile de soluționare a problemelor în materie de consum care afectează majoritatea consumatorilor europeni.

Datorită unui nou sistem informatic susținut de Sistemul de informare al pieței interne (IMI – Internal Market Information System) al Comisiei, centrele europene ale consumatorilor, organizațiile de consumatori și organizațiile profesionale vor putea să transmită oficial alerte cu privire la noile amenințări apărute pe piață. Aceste informații vor putea fi utilizate direct de către autoritățile de aplicare a legii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending