Connect with us

RENEW EUROPE

Dacian Cioloș, despre contraperformanțele elevilor români la testele PISA: Avem nevoie de un pact pe educație. Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă

Published

on

© PE Multimedia Center

,,Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din școală incapabili să-și asume proactiv un loc și un rost în societate”, este mesajul transmis de fostul premier Dacian Cioloș, președintele grupului Renew din Parlamentul European, după publicarea raportului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind rezultatele dezamăgitoare ale elevilor din România la testele PISA 2018, se arată într-o postare pe Facebook. 

,,Rezultate dezamăgitoare pentru sistemul românesc de educație la Testele PISA din 2018: aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să își folosească cunoștințele învățate la școală în viața de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puși să compare distanța totală pe două rute alternative sau să convertească prețurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015”, scrie fostul premier despre câteva dintre concluziile raportului OCDE. 

Evaluarea PISA arată nivelul de pregătire a elevilor de 15 ani la disciplinele matematică, științe și citire. Potrivit documentului, rezultatele înregistrate de România sunt extrem de slabe, țara noastră ocupând locul 47 din 79 de țări analizate, în timp ce clasamentul este condus de China, Estonia și Canada. La polul opus se situează Republica Dominicană, Filipine și Spania. Mai exact, 44%  dintre elevii români nu înțeleg ce citesc, iar 47% nu reușesc să rezolve operații matematice de bază.

Comentând situația, ministrul Educației, Monica Anisie, a spus că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm, pentru că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

În replică, Dacian Cioloș a comentat că ,,seninătatea doamnei ministru ne dă fiori”. 

,,Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală”, a explicat acesta. 

Fostul premier a mai amintit că programa școlară din România este depășită, manualele arătând, cele mai multe dintre ele, ,,mai rau decât cele din perioada comunistă”.

,,Copiii se plictisesc la ore pentru că materiile le sunt predate ca acum 30 de ani. Ne facem că nu știm toate acestea și vorbim despre reforme pe hârtie, despre educație subfinanțată, despre profesori prost plătiți. Dar niciodată nu punem degetul pe rană. Nu ne ducem la originea dezastrului. Cauzele sunt multe, însă, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului. Trebuie să înțelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educație”, a punctat Dacian Cioloș. 

Acesta este de părere că ,,nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din școală incapabili să-și asume proactiv un loc și un rost în societate”.

,,Cei mai mulți dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenți de școală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei țări. Iar reforma trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialiști pe care România îi are. Din țară și din diaspora”, a mai precizat liderul Renew. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, către ambasadorul SUA la UE: Neincluderea României în programul de ridicare a vizelor este de neînțeles pentru un aliat important al SUA

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Facebook

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii, a discutat cu ambasadorul american la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, despre procesul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

Nicu Ștefănuță a avut această discuție în cadrul Delegației PE pentru relația cu SUA, unde Gordon Sondland „a livrat o listă realistă și concrete de teme pe care vom lucra împreună: de la Iran, la NATO, la comerț, la tehnologie și recunoașterea standardelor pentru produse și servicii ale fiecăruia”, spune eurodeputatul. 

În context, acesta i-a atras atenția reprezentantului SUA la UE că „neincluderea în programul de ridicare a vizelor este de neînțeles pentru o nație care este înainte de toate un aliat important al SUA”. 

Mai mult, Nicu Ștefănuță este de părere că autoritățile române pot „face ceva pentru scăderea acelei rate de refuz de 10%”. În acest sens, eurodeputatul propune deschiderea unui birou de consiliere pentru românii care aplică, pentru a reduce din confuziile administrative și din multiplele candidaturi repetate care afectează acest indicator.

De asemenea, Ștefănuță intenționează să continue discuția avută cu Gordon Sondland și la București cu noul ambasador SUA,  Adrian Zuckerman, care și-a preluat mandatul la finele lui decembrie 2019.


Membru al Uniunii Salvați România, Nicolae Ștefănuță a fost ales eurodeputat pe listele Alianței 2020 USR-PLUS și și-a preluat mandatul la 2 iulie 2019. În Parlamentul European, acesta activează în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru bugete (BUDG), fiind membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO). Totodată, Nicolae Ștefănuță este vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii.

Anterior carierei sale politice, a lucrat la Parlamentul European încă din anul 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene. De altfel, Nicolae Ștefănuță a reprezentat Parlamentul European la Washington, fiind primul român care a asigurat legătura dintre forul european și Congresul american.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, despre Conferința privind viitorul Europei: Tinerii ar trebui să spună cum văd UE în viitor pentru că ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum

Published

on

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, a afirmat joi în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro că, prin Conferința pentru viitorul Europei, tinerii vor fi implicați mai mult în procesul de reformare al Uniunii Europene pentru că ei sunt cei care ”ar trebui să spună cum văd Uniunea Europeană în viitor deoarece ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum”.

Fostul comisar european pentru Agricultură și fostul premier al României speră astfel că, în urma acestei conferințe care va însemna o dezbaterea ce se va întinde pe doi ani, doi ani și jumătate despre cum poate fi îmbunătățită funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană, condusă de președintele Ursula von der Leyen, ”să fie mai apropiată de cetățeni, să se poată lua decizii mai rapide”.

Astfel, Biroul Executiv al acestei conferințe urmează să propună un concept de organizare cu cicluri de dezbateri pe diferite teme în diferite regiuni din Europa ce vor fi anunțate până pe 9 mai, când Conferința privind viitorul Europei va fi lansată.

”După această perioadă în care Conferința va veni cu propuneri, cetățenii vor fi implicați, statele membre vor fi implicate, organizațiile neguvernamentale vor fi implicate, apoi Comisia să își asume că vine cu propuneri legislative astfel încât, până la sfârșitul mandatului acestui Parlament și acestei Comisii să avem deja modificări sau adoptări de texte legislative care să stabilească, de exemplu, că în viitoarea conducere a UE cetățenii vor avea un cuvânt de spus”, a precizat europarlamentarul român.

Dacian Cioloș a completat că vrea ca ”fiecare cetățean cu drept de vot să aibă un cuvânt de spus”.

”Am insistat în rezoluție să avem și o agoră a cetățenilor, reprezentanți ai cetățenilor care se vor reuni în mai multe agore în care vor discuta despre care sunt modificările pe care le văd ei din punct de vedere instituțional, o agoră pentru tineri, și am convenit ca la plenara care va sistetiza aceste discuții care vor avea loc – instituționale, cu parlamente nationale, cetățenii – să participe reprezentanți ai cetățenilor care să prezinte concluziile acestor agore care să fie integrate în concluziile Conferinței care apoi vor fi transferate în texte legislative.”, a mai explicat liderului Grupului Renew Europe.

Dacian Ciolos a explicat că în Conferința privind viitorul Europei Uniunea Europeană dorește să discute în ce fel cetățenii, organizații neguvernamentale să aibă un cuvânt de spus în stabilirea agendei politice anuale a UE, a programului de lucru al Comisiei Europene.

”Dorim ca în fiecare an să existe un mecanism de consultare. Comsia Europeană pe timpul verii, să consulte astfel de parteneri sociali legat de care ar trebui să fie prioritățile politice și legislative pentru anul următor, și apoi, în toamnă, când vine în Parlamentul European cu discursul privind Starea Uniunii să știm și care sunt așteptările cetățenilor.”, a completat Cioloș, spunând că Alianța USR-PLUS a promovat această idee.

Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa cu privire la Conferința pentru viitorul Europei, în care eurodeputații solicită ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Citiți și:
Parlamentul European propune organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor”: Cetățenii vor deveni piatra de temelie pentru Conferința privind viitorul Europei

În urma unei dezbateri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație demografie, Dubravka Šuica, și cu președinția croată a Consiliului UE, eurodeputații au adoptat o rezoluție – cu 494 de voturi pentru, 147 împotrivă și 49 de abțineri – în care și-au expus viziunea pentru această conferință.

Eurodeputații susțin ca cetățenii să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona.

”Cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată”, se arată în textul rezoluției adoptate.

În această rezoluție, Parlamentul European propune ca prioritățile pe care se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie: – valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale; – aspectele democratice și instituționale ale UE; – provocările de mediu și criza schimbărilor climatice; – justiția socială și egalitatea; – chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea; – transformarea digitală; – securitatea și rolul UE în lume.

Amintim faptul că, în anul 2017, premergător discursului privind Starea Uniunii Europene al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, CaleaEuropeană.ro a organizat, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, proiectul ”Agora – Viitorul Europei”. Seria de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică din România – Muntenia, Moldova și Transilvania, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, a fost axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Avertismentul lui Dacian Cioloș pentru România: Pactul ecologic propus de Comisia Europeană ne avantajează, însă trebuie să ne pregătim. României îi lipsește capacitatea administrativă și de a gândi strategic în timp

Published

on

© European Parliament

Pactul ecologic european trebuie văzut de România ca o oportunitate, în contextul în care România este plasată de către Comisia Europeană între primele trei țări UE ca beneficiar potențial al Fondului pentru o tranziție justă, a afirmat Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, acesta punctând că ”România trebuie să se pregătească deja ca să poată folosi în mod inteligent acești bani”, întrucât țării noastre ”îi lipsește capacitatea administrativă și de a gândi strategic în timp”.

”Acest Pact Verde sau un Green Deal ar trebui să fie văzut și de români ca o oportunitate. Să nu mai fim doar în defensivă, să ne apărăm de impunerea unor lucruri de la Bruxelles, ci să fim jucători și să participăm acum la luarea deciziilor. Să facem în așa fel încât deciziile care se iau acum să țină cont și de specificul României și apoi să folosim aceste oportunități pentru a moderniza economia românească, pentru a o face competitivă în raport cu noua viziune pe care o vedem dezvoltându-se în Europa”, a spus Cioloș, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro la Strasbourg, acolo unde Parlamentul European și-a adoptat poziția privind Pactul ecologic european, iar Comisia Europeană a lansat planul de investiții pentru acest pact

Cioloș a indicat că Uniunea Europeană e prima organizație internațională interguvernamentală de această dimensiune care ia decizii foarte clare pentru următoarele zeci de ani pentru a reduce efectele schimbării climatice, dând ca exemple rezoluția Parlamentului European și propunerea Comisiei Europene privind Fondul pentru o tranziție justă. Fostul prim-ministru a explicat că europarlamentarii români și România mai au timp să influențeze deciziile europene în materie, deși rezoluția Parlamentului European nu include energia nucleară și gazul ca resurse acceptabile în perioada de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic

”Noi, Alianța USR-PLUS, am solicitat ca energia nucleară și gazul metan să fie recunoscute ca energii susținute și acceptate în această perioadă de tranziție privind Pactul Verde. Din păcate, nu am avut suficientă susținere în Parlament, dar vom continua să milităm pentru a convinge partenerii noștri că dacă vrem această tranziție trebuie să susținem și gazul și energia nucleară. Nu e totul pierdut. Pentru noi, este important ca în propunerile legislative pe care le face Comisia ele să se regăsească. Chiar dacă nu o să le regăsim în propunerile Comisiei Europene, atunci când textele legislative vor veni în Parlament și în Consiliu o să facem front comun ca să venim cu argumentele necesare pentru ca și aceste surse de energie să poată să aibă susținere în continuare. E un avantaj pentru România faptul că are reprezentanți în Parlamentul European prin intermediul a trei partide și cele trei partide sunt membre ale primelor trei grupuri politice care și constituie majoritatea în Parlament”, a spus liderul Renew Europe.

”Al doilea element important e faptul că Comisia Europeană a prezentat și propunerea unui Fond de tranziție justă pe care l-a promis când a prezentat acest pachet Green Deal. Am avut chiar o discuție în această săptămână cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și știu că propunerea Comisiei pentru acest fond avantajează România, în sensul că România este între primele trei țări, după Germania și Polonia, ca beneficiar potențial al acestui fond de tranziție justă. E vorba de câteva sute de milioane de euro, 700 spre 800, o sumă importantă. Nu este suficientă, acestea fiind granturi și fonduri nerambursabile. Comisia Europeană vrea să folosească acești bani pentru a atrage și alți bani de pe piață, de la Banca Europeană de Investiții, precum și de la sectorul privat”, a spus Cioloș.

România se numără printre principalii beneficiari ai Mecanismului pentru o tranziţie echitabilă, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit estimărilor Comisiei Europene care au fost prezentate statelor membre UE, susţine Bloomberg. Așa cum au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro, anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Germania și Polonia. Pe de altă parte, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă, în care este inclus și Fondul menționat, prevede că alocările bugetare din partea UE vor fi menite să atragă și să genereze investiții.

Potrivit lui Cioloș, principala provocare pentru România este să se pregătească pentru a utiliza inteligent aceste fonduri. 

”Mi se important și cheie și i-am spus și prim-ministrului Orban când a fost Bruxelles ca România să se pregătească deja ca să poată folosi în mod inteligent acești bani. României îi lipsește capacitatea administrativă, de a pregăti proiecte mari și de a gândi strategic în timp. E foarte clar. România are nevoie să investească acești bani în primul rând în zonele care vor fi direct afectate de reducerea utilizării cărbunelui în producția de energie. În aceste zone trebuie folosiți acești bani pentru a moderniza ce mai poate fi modernizat pentru a reduce emisiile de carbon și pentru a gândi alte soluții de dezvoltare economică în acele zone”, a mai spus fostul prim-ministru.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Schema specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU are rolul de a mobiliza investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

De asemenea, mecanismul de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, își propune să mobilizezeze investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending