Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, despre planul economic de 1,85 trilioane de euro al Comisiei Europene: Un pachet pentru toate statele UE. Deciziile pe care le luăm vor șlefui calea Europei pentru următorii 30 de ani

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Planul de 1.850 de miliarde de euro lansat miercuri de Comisia Europeană, compus din cadrul financiar multianual și dintr-un instrument de redresare economică, este un pachet pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, a susținut, în plenu Parlamentului European, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș.

“Această criză economică și de sănătate schimbă radical situația și este o criză fără precedent în istoria Uniunii Europene. Amploarea acestei crize și provocările extraordinare necesită un răspuns rapid și hotărât. Nu avem o alternativă. Ori găsim soluția pentru a investi masiv în economiile noastre, ori acceptăm că vom fi loviți și mai puternic. Aș dori să spun lucrurilor pe nume: este un pachet pentru toate statele membre și toate statele membre au nevoie de acest pachet, indiferent de cât de grav au fost afectate de criza economică, pentru că piața internă este în joc. Dacă piața internă eșuează, fiecare cetățean și fiecare afacere din UE vor suferi. Soluția ca Comisia Europeană să împrumute bani de pe piață este excelentă. O soluție europeană pentru o problemă europeană. (…) Deciziile pe care le luăm acum vor șlefui calea Europei pentru următorii 20-30 de ani“, a spus Cioloș.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Comisia propune un nou instrument de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, care va fi suplimentar bugetul multianual de 1.100 de miliarde. Vorbim de 1.850 de miliarde de euro“, a spus președinta Comisiei Europene, în aplauzele eurodeputaților prezenți în sală, precizând că acest plan este intitulat “noua generație UE”.

Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.


Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.


Ursula von der Leyen și-a prezentat planul la Parlamentul European de la Bruxelles la începutul după-amiezii, înainte de a organiza o conferință de presă în cursul zilei la sediul Comisiei Europene pentru o prezentare detaliată.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Propunerea este sub nivelul sugerat inițial de Comisia Juncker în mai 2018 pentru perioada 2021-2027, dar este mai mare decât un plan de compromis înaintat în februarie de către președintele Consiliului European, Charles Michel, și care a blocat negocierile summitului din 20 februarie

În 2018, Comisia Juncker a propus un buget de 1.135 miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut (VNB) al UE. Michel a propus 1.095 miliarde de euro, care la acea vreme era estimat la 1,074% din VNB.

În ce privește instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro, acesta este axat pe două componente: 500 de miliarde de euro disponibili sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Planul este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia European de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, către Angela Merkel: Amândoi am cunoscut cealaltă Europă, din Est. Construim Europa în jurul unor valori și este timpul să condiționăm fondurile UE de respectarea statului de drept

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europa nu poate fi construită dintr-o perspectivă pur contabilă, ci în jurul unui proiect solid, unei viziuni și unor valori, iar astfel este timpul să condiționăm fondurile europene de respectarea statului de drept, a declarat Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe, într-o intervenție susținută în plenul Parlamentului European cu ocazia preluării președinției Consiliului UE de către Germania și a unei dezbateri în acest sens cu cancelarul Angela Merkel.

Cioloș i s-a adresat cancelarului german Angela Merkel, solicitându-i să îi înfrunte pe cei care doresc să schimbe cursul istoriei europene și nominalizându-l pe prim-ministrul maghiar Viktor Orban.

“În timp ce ascultam discursul dumneavoastră, m-am simțit puternic emoționat. Amândoi am cunoscut cealaltă Europă, cea pe care o numim „DIN EST”, care a fost răvășită de zeci de ani de dictatură comunistă și de multe alte regimuri totalitare. Și suntem mulți dintre noi aici, din această parte a continentului, care de multe ori este trecută cu vederea. Astăzi cu toții ne dorim același lucru: o Europă puternică, liberă și prosperă. Dar pentru a o obține trebuie să luptăm împotriva dezamăgirii, deziluziei și declinului ideii europene. Trebuie să arătăm ambiție și să relansăm un număr mare de proiecte europene. Pentru că numai speranța va triumfa asupra deziluziei”, i-a transmis Cioloș lui Merkel.

Liderul Renew Europe a subliniat că urgența trebuie să fie adoptarea planului de redresare și a noului Cadru Financiar Multianual.

Viitorul europenilor este în joc. Dacă am ceda în fața diviziunilor, ar fi o greșeală istorică. Așadar, nu am nicio îndoială că veți fi alături de președintele Consiliului, pentru a ajunge la o înțelegere săptămâna viitoare”, a spus el.

Totodată, Dacian Cioloș a cerut condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Pe de altă parte însă nu vă pot ascunde un lucru de care mă tem. De curând ați spus că mai întâi aveți nevoie de bani, ca apoi să vorbiți despre statul de drept. Permiteți-mi să nu fiu de acord cu acest lucru. Nu construim Europa dintr-o perspectivă pur contabilă. Construim Europa în jurul unui proiect solid, unei viziuni și unor valori. Astăzi, prea mulți lideri europeni continuă să atace acest proiect și tot ceea ce el reprezintă. Exemplul perfect este Viktor Orban, care este și membru al familiei dumneavoastră politice.

“Este vremea, Doamnă Cancelar, să îi înfruntăm pe cei care doresc să schimbe cursul istoriei noastre. Este timpul să condiționăm fondurile europene de respectarea statului de drept. Oportunitatea politică este acolo. Utilizați acest pachet fără precedent de 1.800 de miliarde de euro ca pârghie. Fiți de partea europenilor, a tuturor europenilor, pentru a putea trăi într-o lume liberă, dreaptă și prosperă. Dețineți această putere. Nu-i dezamăgiți!”, a conchis Dacian Cioloș.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Ursula von der Leyen, la evenimentul lui Dacian Cioloș privind Europa rurală: Comisia Europeană va lansa o consultare publică cu comunitățile rurale

Published

on

© Dacian Cioloș/ Twitter

Pandemia de COVID-19 a subminat dinamica economică a continentului nostru și fără o legătură mai strânsă între zonele urbane și rurale vom deveni și mai vulnerabili în fața viitoarelor crize, a avertizat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, marți, în cadrul webinarului “O viziune pentru Europa rurală” pe care l-a organizat, LIVE pe Facebook, cu participarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer.

Cu acest prilej, Dacian Cioloș a salutat anunțul făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul dezbaterii, privind decizia de a lansa o consultare publică largă despre viitorul zonelor rurale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“De aici, de la Bruxelles, putem să oferim o viziune pentru viitor, să stabilim o direcție, să punem la dispoziție resurse și să identificăm noi oportunități împreună, să explorăm noi soluții și să le replicăm pe cele care au dat roade și în altă parte. Viitorul realităților locale europene poate fi modelat doar de la nivel local și, din acest motiv, în cea de-a doua jumătate a anului în curs, vom lansa un proces de consultare publică cu comunitățile rurale, cu autoritățile locale și cu toți cei cărora le pasă de viitorul sferei rurale europene. Acest lucru va duce la o nouă strategie, la o nouă viziune pentru Europa rurală. Uniunea Europeană va fi de partea comunității rurale care dorește să modeleze un viitor sănătos și prosper și vom fi prezenți cu resurse, cu o nouă Politică Agricolă Comună, prin Pactul Ecologic European, și, de asemenea, prin Next Generation EU. O Europă mai puternică începe cu o zonă rurală prosperă!”, a declarat Ursula von der Leyen.

La rândul său, Dacian Cioloș a subliniat faptul că această dezbatere vine într-un moment-cheie al agendei europene și a explicat mizele sale:

“Tocmai ce ne-am confruntat cu pandemia de COVID-19 care a pus în discuție certitudinile noastre în multe domenii, care a subminat dinamica economică a continentului nostru și care ne împinge să reconstruim. Avem un plan de redresare economică, un plan pe care îl vrem orientat înspre viitor. E un plan pentru toată Europa și un plan care trebuie să fie adresat atât mediului urban, dar și mediului rural. În Pactul Ecologic și lupta împotriva schimbărilor climatice, mediul rural poate să fie parte a soluției. Ca să dau un singur exemplu: stimulând producția agroalimentară locală și stabilind în felul acesta o legătură între mediul urban și mediul rural, reducem distanța de transport al alimentelor, putem reduce emisiile de carbon și consumul de combustibil”, a spus el.

“Agenda digitală trebuie să fie și ea o pârghie masivă pentru a face mai ușor accesul la servicii pe întreg teritoriul statelor membre. În perioada de criză am observat cum se dezvoltă anumite reflexe noi, privind telemunca, de exemplu, sau utilizarea platformelor digitale pentru a intra în contact între noi, nu doar din punct de vedere profesional, dar și din punctul de vedere al accesului la servicii sau al comenzilor pentru anumite produse agroalimentare. Deci digitalul joacă deja un rol din ce în ce mai important în această legătură între rural și urban. Aceasta trebuie să fie o lecție că avem nevoie nu doar de investiții în infrastructura digitală, dar și de investiții în infrastructura de transport, de formare profesională, de servicii de sănătate accesibile și asta și în mediul rural. Nu pot să nu amintesc Politica Agricolă Comună, care rămâne un pilon principal pentru ce vrem să facem în mediul rural, care cu siguranță trebuie modernizată ca să poată să joace rolul așteptat în perioada următoare, dar nu e suficientă Politica Agricolă Comună. Trebuie să vedem și în ce măsură Politica de coeziune și celelalte instrumente financiare moderne ale bugetului european pot să fie accesibile și deschise și mediului rural. Sunt convins că gândirea rurală ne va permite să găsim calea nu numai a dezvoltării durabile, ci și a prosperității reale cu soluții noi”, a completat Cioloș.

 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș: Integrarea populației rurale în proiectul politic european, un indicator puternic cu care ne vom măsura eșecul sau succesul

Published

on

@ European Parliament Multimedia Center

Provocarea de a integra populația rurală în proiectul politic european va fi unul dintre indicatorii puternici cu care vom măsura eșecul sau succesul nostru, a afirmat, marți, eurodeputatul Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European și președintele PLUS.

Fostul comisar european pentru agricultură a organizat, marți, webinar despre valorificarea potențialului comunităților rurale din Europa și dedicat unei viziuni privind Europa rurală, eveniment la care invitații speciali au fost Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, Michel Barnier, șeful Grupului de lucru al Comisiei Europene privind relațiile viitoare cu Regatul Unit și fost comisar european pentru dezvoltare regională, și Iratxe Garcia, liderul grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.

“Este un subiect care a fost tratat foarte multă vreme la nivel european doar din perspectiva agricolă, a agriculturii și a politicii agricole comune. Mediul rural și problemele mediului rural devin din ce în ce mai complexe. (…) Dar de puține ori am pus pe masă cu adevărat discuțiile și dezbaterile legate de specificul mediului rural în Uniunea Europeană și mai ales de felul cum putem integra mediul rural în deciziile pe care le pregătim. Statele europene merg către o convergență puternică. Contrastul dintre culoarea politică a orașelor și cea a satelor este vizibil din ce în ce mai accentuat. Vedem această diferență peste tot, în toate statele europene. Este o polarizare evidentă când ne uităm pe hărțile politice. O văd de peste 30 de ani în România și știu că acest fenomen se întâlnește și în alte părți din Europa. Pare că soluțiile de viitor ale unora sunt complet diferite de soluțiile de viitor ale celorlalți în funcție de mediul în care locuiesc”, a declarat Cioloș, în debutul webinarului. 

“Refuz să cred într-un viitor separat al ruralului față de urban, al țăranului față de orășean. Refuz să cred că această tendință este inevitabilă. Prioritățile politice pe care le-am definit la începutul acestui mandat la nivel european aduc în sine un potențial de reconciliere între centrele noastre urbane și cele rurale. (…) Această provocare de a integra populația noastră rurală în proiectul politic european va fi unul dintre indicatorii puternici cu care vom măsura eșecul sau succesul nostru, al tuturor, la final de mandat. Problemele din politicile agro-alimentare, digitale, climatice sau democratice nu se opresc nici la porțile orașului, nici când intrăm în mediul rural”, a mai spus Dacian Cioloș.

Potrivit acestuia, politica agricolă comună va rămâne un pilon principal pentru dezvoltarea mediului rural și a subliniat că un rol important trebuie să-l joace și politica de coeziune și alte instrumente financiare moderne ale bugetului european pot să fie accesibile și mediului rural.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending