Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Dacian Cioloș, despre șansele Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European după repartiţia funcţiilor instituțiilor UE: Acum avem toate argumentele, chiar şi pe cel al echilibrului geografic, pentru a o susţine

Published

on

© Dacian Ciolos/ captura video Facebook

Sunt convins că, după ce vom alege noile structuri de conducere ale acestui Parlament, voi găsi susținere la ceilalți colegi din celelalte grupuri politice și la conducerea Parlamentului European pentru ca Parlamentul European să susțină în continuare candidatura Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european, a răspuns Dacian Cioloș, liderul Renew Europe unei întrebări adresată de un jurnalist prezent la conferința de presă organizată după ce europarlamentarii și-au ales un nou președinte al Parlamentului European.

Întrebat despre șansele pe care le are Laura Codrunța Kovesi după nominalizarea franțuzoaicei Christine Lagarde la președinția Băncii Centrale Europene, dar și contextul în care din grupul Renew Europe face parte și partidului președintelui Emmanuel Macron, Franța având propriul candidat în persoana Jean Francois Bohnert, susținut de Consiliul UE, Dacian Cioloș a precizat că ”grupul nostru politic a susținut în mod clar această candidatură care este rezultatul unui proces de selecție pe bază de competențe. În urma acestuia, Laura Codruța Kovesi a fost prima pe listă. PE și grupul din care fac parte a susținut în mod clar această candidatură și PE a susținut-o și în discuțiile cu Consiliul UE”, a spus Cioloș.

Liderul Renew Europe a explicat că ”dialogul stârns pe care îl avem o să ne permită să găsim o soluție în așa fel încât să puntem lua cât mai repede o decizie în interesul UE pentru că avem nevoie rapidă de intrarea în funcție a procurorului șef european. Laura Codruța Kovesi știe că are susținători la noi în grup și voi lua o atitudine proactivă în perioada imediat următoare pentru a rezolva această chestiune cât mai repede”, a completat Cioloș.

Cioloş a mai spus că nu a discutat încă cu preşedintele Macron pe acest subiect, dar că Franţa este „conştientă” de argumentele privind candidatura Laurei Codruţa Kovesi şi că a avut ocazia să discute cu oficiali francezi referitor la subiect.

”În ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kovesi. Dar trebuie luat în considerare mai ales faptul că a fost selectată în urma unui proces profesional, bazat pe criterii profesionale. Acum avem toate argumentele, chiar şi pe cel al echilibrului geografic pentru a o susţine pentru poziţia de procuror-şef european”, a mai spus fostul prim-ministru, potrivit Digi24. 

Amintim că negocierile între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European, funcție pentru care fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție Laura Codruța Kovesi și procurorul francez Jean Francois Bohnert, s-au încheiat fără niciun acord.

Astfel, această resposabilitate revine noului Parlament European, care și-a ales miercuri, 3 iulie, un nou președinte în persoana socialistului italian David Sassoli.

Amintim faptul că un ofițer de presă al Parlamentului European anunța la 10 aprilie că negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord, spunând atunci că dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European.

Tot la 10 aprilie, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, își reitera sprijinul pentru Laura Codruța Kovesi, exprimat în repetare rânduri.

”Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament.

Citiți și:
EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi
Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab
Ce s-a întâmplat la rundele precedente?

Sesiunea de tratative din 4 aprilie s-a încheiat fără niciun rezultat, după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun consens cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 martie.

La prima rundă de tratative, la 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile inițialeLa 27 martie, cele două instituții nu au putut identifica niciun compromis, negocierile fiind umbrite și de evoluțiile din România, unde Laura Codruța Kövesi a fost plasată sub control judiciar, generând reacții europene puternice.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu: Măsurile excepționale luate de UE oferă tuturor firmelor românești șansa de relansare. Totul depinde de inteligența cu care va acționa Guvernul României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European îl critică pe premierul Olandei: Unde își va mai vinde lalelele dacă nu consolidăm Uniunea Europeană și piața unică?

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, l-a criticat sâmbătă în mod indirect pe prim-ministrul olandez Mark Rutte, care se opune planului de salvare a economiei europene dorit de țările cele mai afectate de criza COVID-19.

Într-un interviu pentru postul de televiziune Rai 1, Sassoli a întrebat retoric “unde își vor vinde lalelele” statele care acum se manifestă “ezitante și timide” în fața crizei.

Nu vrem ca țările noastre să fie de vânzare la finalul acestei crize. De ceea trebuie să consolidăm Uniunea Europeană și piața unică. De exemplu, anumite țări care își exprimă rezerve în acest moment, unde își vor vinde tehnologia sau lalelele dacă piața europeană nu este protejată în aceste momente? De aceea, eu sunt convins că amploarea acestei crize îi va convinge și pe cei ezitanți sau timizi. Sunt convins că avem șanse să reușim în această bătălie cu cetățenii noștri pentru că Europa să iasă puternică din criză”, a spus președintele Parlamentului European, având pe masă un buchet de lalele.

Reacția lui Sassoli vine ca o continuare a declarației pe care șeful legislativului european a făcut-o vineri. Acesta a criticat lipsa de asumare din partea guvernelor naționale și a liderilor UE, care în urma summitului prin videoconferință de joi nu au ajuns la un acord pentru mare plan de relansare economică, căzând doar de acord că Uniunea Europeană are nevoie de ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”.

Liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda, în timp ce state precum Italia, Spania, Portugalia sau Franța își doresc măsuri rapide, urgente și planuri economice ambițioase.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Prim-ministrul olandez a fost criticat puternic și de omologul portughez, Antonio Costa acuzându-l pe Mark Rutte de “meschinărie” politică.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan: România este pe locul patru în Europa la numărul de paturi pentru terapie intensivă

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Europarlamentarul Rareș Bogdan (PNL, PPE) salută topul potrivit căruia România se afla pe locul patru în Uniunea Europeană la numărul de paturi de terapie intensivă în anul 2017.

Și avem medici, asistente și infirmiere de top”, a mai adăugat acesta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

Aceste date eurostat au fost prelucrate de agenția de presă POLITICO în contextul actual, în care pandemia de COVID-19 afectează tot mai mulți cetățeni europeni, aceștia având nevoie de îngrijiri medicale speciale, iar paturile de terapie intensivă și aparetele de ventilare artificială sunt vitale în tratarea lor.

Potrivit Digi24 și Politico, țări precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Spania sau Olanda se confruntă cu un dezavantaj major în lupta cu COVID-19, din cauza lipsei locurilor la ATI și a aparatelor de ventilație, odată cu creșterea numărului de infecții cu coronavirus, iar România, în topul țărilor, la numărul de paturi de terapie intensivă.

Grupul de Comunicare Strategică al guvernului de la București a anunțat, luni, că la nivelul spitalelor din România sunt 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice. „La acest moment dispunem la nivelul spitalelor de 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice. Vom reveni cu detalii pe măsură ce se vor concretiza noile achiziții”, potrivit Digi24.

Potrivit ultimului bilanț, de la ora 13:00, în data de 27 martie, în România au fost înregistrate 1.452 de cazuri de infectări cu COVID-19 și 29 de decese.

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending