Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Dacian Cioloș, despre șansele Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European după repartiţia funcţiilor instituțiilor UE: Acum avem toate argumentele, chiar şi pe cel al echilibrului geografic, pentru a o susţine

Published

on

© Dacian Ciolos/ captura video Facebook

Sunt convins că, după ce vom alege noile structuri de conducere ale acestui Parlament, voi găsi susținere la ceilalți colegi din celelalte grupuri politice și la conducerea Parlamentului European pentru ca Parlamentul European să susțină în continuare candidatura Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european, a răspuns Dacian Cioloș, liderul Renew Europe unei întrebări adresată de un jurnalist prezent la conferința de presă organizată după ce europarlamentarii și-au ales un nou președinte al Parlamentului European.

Întrebat despre șansele pe care le are Laura Codrunța Kovesi după nominalizarea franțuzoaicei Christine Lagarde la președinția Băncii Centrale Europene, dar și contextul în care din grupul Renew Europe face parte și partidului președintelui Emmanuel Macron, Franța având propriul candidat în persoana Jean Francois Bohnert, susținut de Consiliul UE, Dacian Cioloș a precizat că ”grupul nostru politic a susținut în mod clar această candidatură care este rezultatul unui proces de selecție pe bază de competențe. În urma acestuia, Laura Codruța Kovesi a fost prima pe listă. PE și grupul din care fac parte a susținut în mod clar această candidatură și PE a susținut-o și în discuțiile cu Consiliul UE”, a spus Cioloș.

Liderul Renew Europe a explicat că ”dialogul stârns pe care îl avem o să ne permită să găsim o soluție în așa fel încât să puntem lua cât mai repede o decizie în interesul UE pentru că avem nevoie rapidă de intrarea în funcție a procurorului șef european. Laura Codruța Kovesi știe că are susținători la noi în grup și voi lua o atitudine proactivă în perioada imediat următoare pentru a rezolva această chestiune cât mai repede”, a completat Cioloș.

Cioloş a mai spus că nu a discutat încă cu preşedintele Macron pe acest subiect, dar că Franţa este „conştientă” de argumentele privind candidatura Laurei Codruţa Kovesi şi că a avut ocazia să discute cu oficiali francezi referitor la subiect.

”În ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kovesi. Dar trebuie luat în considerare mai ales faptul că a fost selectată în urma unui proces profesional, bazat pe criterii profesionale. Acum avem toate argumentele, chiar şi pe cel al echilibrului geografic pentru a o susţine pentru poziţia de procuror-şef european”, a mai spus fostul prim-ministru, potrivit Digi24. 

Amintim că negocierile între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European, funcție pentru care fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție Laura Codruța Kovesi și procurorul francez Jean Francois Bohnert, s-au încheiat fără niciun acord.

Astfel, această resposabilitate revine noului Parlament European, care și-a ales miercuri, 3 iulie, un nou președinte în persoana socialistului italian David Sassoli.

Amintim faptul că un ofițer de presă al Parlamentului European anunța la 10 aprilie că negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord, spunând atunci că dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European.

Tot la 10 aprilie, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, își reitera sprijinul pentru Laura Codruța Kovesi, exprimat în repetare rânduri.

”Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament.

Citiți și:
EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi
Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab
Ce s-a întâmplat la rundele precedente?

Sesiunea de tratative din 4 aprilie s-a încheiat fără niciun rezultat, după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun consens cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 martie.

La prima rundă de tratative, la 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile inițialeLa 27 martie, cele două instituții nu au putut identifica niciun compromis, negocierile fiind umbrite și de evoluțiile din România, unde Laura Codruța Kövesi a fost plasată sub control judiciar, generând reacții europene puternice.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, organizatorul dezbaterii “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”: Ideile și soluțiile pe care le vom contura vor contribui la sănătatea economiei românești și a mediului

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European (PE), amintește că mai sunt doar trei zile până la “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”, „cel mai important eveniment dedicat implementării Acordului Verde European, din România”, într-o postare pe Facebook.

„Trebuie să înțelegem cu toții: politicieni, miniștri, reprezentați ai industriei și ai societății civile că nu mai avem timp de pierdut și trebuie să ne asumăm rapid un plan concret pentru implementarea măsurilor din Acordul Verde. Este o provocare la care trebuie să răspundem inteligent și responsabil. Urmează o perioadă cu oportunități financiare imense pentru România: peste 700 de milioane de euro, dar și cu măsuri mai puțin populare, însă necesare pentru dezvoltarea economiei verzi, cu zero emisii de carbon”, scrie eurodeputatul.

Evenimentul, organizat de Cristian Bușoi, în numele delegației PNL din PE, va fi găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României joi, 20 februarie, începând cu ora 15:00.

Potrivit agendei, la eveniment vor fi prezenți prim – ministrul României, domnul Ludovic Orban, miniștri cu atribuții în implementarea Acordului Verde European, europarlamentarii Delegației PNL din Parlamentul European, reprezentanți ai industriilor direct vizate de Green Deal, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dintre membrii delegației PNL din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii vor avea intervenții eurodeputații Rareș Bogdan, președintele delegației României în grupul PPE, Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE și raportor al PE pentru finanțarea Pactului Ecologic European, respectiv Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și președinte al Intergrupului Cer și Spațiu. 

„Am certitudinea că ideile și soluțiile care se vor contura în urma evenimentului “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții” vor duce la conturarea celui mai bun plan pentru ca România să devină o țară cu un mediu curat și o economie puternică”, mai transmite Cristian Bușoi.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Pro România, Corina Crețu: 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 așteaptă la Bruxelles să fie accesați

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a declarat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, că 70% din banii europeni care i se cuvin României încă din 2014, așteaptă la Bruxelles să fie accesați.

”Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect”, a explicat aceasta.

In discursul său, fostul Comisar european a avertizat că marile proiecte de infrastructură nu sunt depuse și că viitorul buget european include, potrivit formulei aflate pe masa liderilor UE, tăieri masive din Politica de coeziune.

“Știți foarte bine, eu am plecat după 29 de ani din PSD și vreau să lămuresc acest lucru. Pe mine Victor Ponta m-a pus comisar european, a declarat, in debutul diacursului sau, Corina Cretu.

”Victor Ponta, într-adevăr, prim-ministru PSD, m-a propus comisar european. Scrisoarea către Comisia Europeană este semnată de primul ministru. Mă întorc la ce spunea Gabi Firea, atunci când ai o dilemă de conștiință, te gândești la cei care se revendică. Sunt cel puțin două mii de oameni care de-a lungul timpului mi-au spus că m-au pus comisar european. Te gândești la ei sau la oamenii care aveau nevoie de dezvoltare, de un nivel de trai mai bun? Ca om care am văzut câte șanse s-au ratat, după 29 de ani de PSD, credeți că mi-a fost ușor să plec? Și să părăsesc o funcție de 18.000 de euro pe lună înainte de termen? Am plecat pentru că mie mi-a fost rușine să mai spun că mai sunt în PSD”, a menționat Corina Crețu.

Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București, 250 de milioane de euro în februarie 2017

”La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări. Exact acum trei ani am semnat pentru metrou, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap. Haideți să fim serioși. Și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu nu e nicio conspirație mondială împotriva României”, a subliniat deputatul european în mesajul său.

Corina Cretu și-a depus mandatul pe biroul lui Juncker, fostul președinte al Comisiei Europene, pentru a bloca tăierile masive din bugetele pentru țările sărace ale Uniunii Europene

”Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Jean-Claude Juncker a susținut propunerea și ideea fostului comisar european pentru politică regională, Corina Crețu

”Domnul Juncker mi-a dat dreptate și am revenit la metoda de calcul produsului intern brut pe cap de locuitor, astfel încât România, Bulgaria, Italia, Spania și Grecia, ar fi avut 8% în plus și aceasta este și acum propunerea Comisiei Europene, pe care nu o mai apară nimeni, cine apară propunerea Comisiei Europene care prevede creșteri?”

Nu voi vota un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară

”Pe 20 februarie se va vota în Consiliul European, unde suntem reprezentați de președintele României, bugetul pentru 2021-2027 și sper să se reia negocierile, pentru că eu personal și sper că și ceilalți membri care sunt de la PPE sau socialiști sau din alte grupuri politice, vor vota împotrivă, pentru că acest buget care este propus acum, este un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune, care afectează țările Est-europene, inclusiv România și vor fi bani din ce în ce mai puțini pentru exact ce avem nevoie mai mult: sănătate, transport, dezvoltare urbană.”

Corina Crețu subliniază ferm ca această propunere de buget nu va primi  votul ei dacă va ajunge să fie supusă la vot în Parlamentul European

”Eu nu voi vota acest proiect, dacă el va arăta așa și nu va fi măcar 1,1% din produsul intern brut al celor 27 state rămase în Uniunea Europeană, așa cum este propunerea comisiei Juncker. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară. Vin multe multe decizii care vor trebui luate: pachetul de mobilitate, regimul transportatorilor care riscă să arunce toți tiriștii de pe piața europeană. Nu știu cine îi va apăra.”

Citiți și DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Corina Crețu a tras semnale de alarmă de la Bruxelles, atât în calitate de comisar european, cât și de europarlamentar: România are oportunități enorme în UE

”Vreau să spun că toate semnalele de alarmă de la Bruxelles pe care le-am făcut din calitate de europarlamentar sau comisar european, le-am făcut fără a mă gândi o singură secundă la mine. Nu am vrut decât să spun că România are oportunități enorme în UE și că nu trebuie să le irosească sub nicio formă. Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură”, susține aceasta.

Studiul de fezabilitate Târgu Mureș-Iasi nu a fost realizat, iar spitatelele regionale nu sunt depuse la Comisia Europeană

”Aș fi putut să tac și mi s-a spus, mi se spune în fiecare zi la Bruxelles de către colegii pe care i-am părăsit, că dacă aș fi tăcut, aș fi fost și acum Comisar European, dar nu, prefer să fiu aici printre dumneavoastră, să dorm cu conștiința împăcată și să știu că am făcut tot ce am putut, că am cerut studiu de fezabilitate pentru Târgu Mureș-Iasi, la care nici acum nu s-a găsit răspuns.”

”Că am semnat cu domnul Ponta în Programul European Regional pentru trei spitale regionale, pe care speram să le inaugurez în timpul mandatului meu, a durat trei ani să se stabilească amplansamentele, nici acum nu sunt depuse proiectele la Comisia Europeană, deci haideți să vedem realitatea.”

Din luna iulie, România nu a mai depus proiecte majore 

”Această va fi tragedia noastră, am avut resurse până acum, pe care nu le-am folosit, nu am avut proiecte, în iulie eu am semnat toate proiectele care erau depuse până la acea oră la Comisia Europeană. Nu am cunoștință că între timp s-au depus proiecte majore, din contră, informația mea este că s-au depus numai proiecte mici, care să satisfacă interesele primarilor și clientelei politice. Târgu Mureș-Iași este din nou pe dinafară, spitalele regionale nu sunt depuse, bani mulți care ar putea fi cheltuiți.”

Mai avem un singur an în care mai putem depune proiecte pentru perioada bugetară 2014-2020

”Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură. Dincolo de acest lucru, cred că ne-am fi aflat în altă situație dacă oamenii politici ar fi avut cu totul altă abordare, dacă nu s-ar fi vorbit atât despre statul paralel, procurori, putere. Acum se vorbește despre anticipate, despre jocurile politice din Parlament. Pe oamenii de rând nu îi interesează toate aceste lucruri, ei vor doar să trăiască mai bine.”

”Și tocmai, de aceea, de aproape un an de când am intrat în PRO România, alături de Victor Ponta și de alți lideri, am bătut țara în lung și în lat, pentru că am considerat important ca mesajul nostru să ajungă peste tot.”

Fața social-democrației românești poate fi schimbată prin PRO România

”Cred că mai ales noi, PRO România trebuie să facem asta, și responsabilitatea de a schimba fața social-democrației românești. Social-democrația în Europa, în ceea ce privește România este compromisă și noi trebuie să readucem prestigiul social-democrației.”

Fără politici social-democrate, disparitățile sociale și econimice între regiunile din România vor fi direct proporționale cu diferențele dintre România și restul Europei

”Suntem o țară săracă în care disparitățile sociale și economice între regiuni sunt în continuare foarte mari, iar fără politici social-democrate veritabile, echilibrate, aceste diferențe vor crește la fel cum vor crește dintre România și restul Europei. Reprezentarea adevăratelor doleanțe ale românilor, indiferent din ce colț al țării vin ele, este o datorie pentru orice politician social-democrat, pentru orice politician PRO România. Și stă în puterea PRO România să reconectăm cerințele românilor la agenda României. Nu ne va fi ușor. Eu cred că tot în noi stă baza, simt în fiecare zi că suntem înconjurați din toate colțurile. Uniți, trebuie să arătăm că suntem forța politică pe care românii o așteaptă de prea mult timp.”

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava, la Camera de Comerț Alba: Cu finanțări de peste 100 de milioane de euro până în 2023, n-avem motive să pierdem vremea. Primăria va trebui să treacă cu pași repezi la etapa șantierelor

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE), fost primar al Municipiului Alba Iulia, a participat sâmbătă la o reuniune organizată de Camera de Comerț din Alba, alături de oameni de afaceri locali și regionali, precizând că această întâlnire reprezintă un moment important pentru ca proiectele cu finanțare europeană pregătite în ultimul său mandat de edil ”să producă efecte”.

”E momentul în care șarja de proiecte scrise în ultimul meu mandat va produce efecte. Sunt mândru că, dincolo de contribuția efectivă a fiecărui albaiulian, am fost în fruntea unei ”gherile” de profesioniști, eficientă și aplaudată. E firesc să-l invoc pe Nicolaie Moldovan, dar și să le mulțumesc tuturor colegilor și celor cu care am colaborat ca primar. De la etapa contractelor semnate sau în curs de semnare, primăria va trebui să treacă cu pași repezi la cea a șantierelor. Cu cei peste 100 de milioane de euro puși în joc până în 2023, n-avem motive să pierdem vremea”, le-a transmis Hava oamenilor de afaceri din zonă, precizând că întâlnirea nu a fost ”una ornamentală” și ”nici un motiv de a gratula audiența”.

În intervenția sa, Mircea Hava a adăugat câteva repere din agenda sa de europarlamentar și i-a îndemnat pe oamenii de afaceri să mențină ritmul de dezvoltare.

”Mi-e clar că încă există limite în România și că trebuie, pe cât posibil, să ținem ritmul și să nu călcăm frâna. Legislația, lipsa forței de muncă, ne pot pune bețe-n roate dacă doar stăm și așteptăm să vină cineva să lucreze. Cred că proiectele europene pot fi puse în activitate de companii autohtone, care vor și știu să trateze cu seriozitate și implicare Alba Iulia. Sunt convins că banii europeni pot fi gestionați în folosul albaiulienilor și printr-o implicare totală a companiilor locale private. În ceea ce mă privește, la Alba Iulia, lucrurile au funcționat în paralel: viziune și maxim din ce a fost posibil în a transforma banii europeni în dezvoltare. O comUNITATE mică, care a acceptat provocări mari”, a mai arătat Hava, conform unei postări pe Facebook.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending