Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, după includerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO: Este victoria tuturor celor care au salvat una dintre cele mai de preț comori ale istoriei vechi a românilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Fostul premier Dacian Cioloș, actualul lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, a salutat marți decizia Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO de a include peisajul cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității.

“Roșia Montană a intrat, astăzi, în Patrimoniul Mondial UNESCO. Este o veste mare și nici că putea să existe un cadou mai nimerit de care să mă bucur de ziua mea. Comunitatea din Roșia Montană, pe care o cunosc, merita această șansă de multă vreme, pentru că oamenii de acolo, dar și alte organizații civice din țară s-au bătut ani în șir pentru această recunoaștere”, a scris Cioloș, pe pagina sa de Facebook.

Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș. 

“E o șansă unică la dezvoltare durabilă, o șansă pe care sper să putem să o exploatăm din plin. Este victoria tuturor celor care, prin implicarea lor civică, au salvat una dintre cele mai de preț comori ale istoriei vechi a românilor. Însă dincolo de prestigiul de a fi parte a Patrimoniului UNESCO, este vorba în primul rând de găsirea unor soluții economice și sociale viabile și durabile, de dezvoltare turistică. Toate acestea, gândite pe profilul zonei, vor aduce bunăstare pentru oamenii din regiune. Felicitări tuturor celor care au crezut în această șansă și care au făcut posibil momentul de azi!”, a continuat europarlamentarul.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis includerea localității Roșia Montană în Patrimoniul Comun al Umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, informează Digi24.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis, marți, candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente.

Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO – Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova. 

În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș. Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea guvernului condus de Viorica Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a examinat marţi candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, alături de candidaturile Uruguayului, Braziliei şi Peru. Discutarea dosarului Roşia Montană figura iniţial pe agenda de duminică, potrivit site-ului UNESCO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, propune crearea unui nou portofoliu la nivel european, acela de președinte al Uniunii Europene, ales de cetățenii europeni pe liste electorale transnaționale.

”Avem foarte mulți președinți: al Comisiei, al Parlamentului, al Consiliului European. Propunerea noastră este aceea de a avea un președinte al Uniunii Europene, ar putea fi cel la Comisiei Europene sau al Consiliului European sau comasarea acestor două poziții. Ce este important este să oferim cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în alegerea acestui președinte. Dacă vom avea un președinte ales al Uniunii Europene, acest președinte va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE”, a explicat Dacian Cioloș la evenimentul de deschidere a Future of Europe Youth Summit (FEYS), un eveniment oficial pregătit de tineri pentru tineri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele Consiliului European, numit de șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE pentru un mandat de 2 ani și jumătate cu posibilitate de reînnoire, conduce lucrările prin care Consiliul European stabileşte direcţia şi priorităţile politice generale ale UE, în cooperare cu Comisia Europeană, promovează coeziunea şi consensul în cadrul Consiliului European și reprezintă UE pe plan extern, în chestiuni legate de securitate şi afaceri externe.

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, desemnat de asemenea de liderii UE, furnizează orientări politice Comisiei, convoacă şi prezidează colegiul comisarilor europeni, conduce activităţile Comisiei de punere în aplicare a politicilor UE, participă la reuniunile G7, contribuie la dezbaterile majore din Parlamentul European şi la cele dintre guvernele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Ideea introducerii listelor electorale transnaționale, propunere mai veche care a căpătat avânt după sprijinul arătat de președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost respinsă în luna februarie a anului 2018 de Parlamentul European, dar a fost reluată de Dacian Cioloș în contextul negocierilor referitoare la pachetul de nume pentru funcțiile instituțiilor europene, din 2019.

Ursula von der Leyen, pe atunci candidat nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a arătat sprijinul pentru introducerea acestor liste.

Conferința privind viitorul Europei, ale cărei concluzii urmează să fie prezentate în primăvara anului 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, oferă acest prilej de revizuire a aspectelor legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană, inclusiv cel legat de nevoia de unanimitate la nivelul statelor membre pentru adoptarea unor decizii privind politică externă, de exemplu.

În intervenția sa la evenimentul mai sus amintit, Dacian Cioloș a subliniant nevoie de a face tranziția ”de la vetocrație la democrație.”

”Știți că multe decizii la nivel european sunt blocate pentru că aceste decizii trebuie adoptate prin unanimitate. Toate statele membre trebuie să fie de acord, ceea ce înseamnă că un singur stat membru poate bloca orice decizie, din diferite considerente. Când vorbim de politică externă sau de aplicarea sancțiunilor, de exemplu, împotriva Belarusului sau a unor state care nu respectă drepturile omului, acest mecanism devine o problemă. Acesta este motivul pentru care dorim să propunem o amendare a tratatului astfel încât să renunțăm la această unanimitate pentru unele decizii importante. Ideea este aceea de a permite o evoluție privind calitatea procesului decizional la nivel european pentru a fi capabili să luăm rapid decizii”, a explicat Cioloș, într-o aluzie la diferitele situații în care Ungaria a apelat la dreptul său de veto. 

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. De exemplu:

  • politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
  • cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
  • aderarea la UE;
  • armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
  • finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
  • anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
  • armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.

În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului să se îndepărteze de la propunerea Comisiei atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliu la recomandarea Comisiei, de exemplu actele din domeniul coordonării economice. În cazul votului în unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ungaria a apelat în ultimele luni la dreptul său de veto pentru a bloca acțiune ale UE privind politica externă. În 2020, aceasta a îndemnat Uniunea Europeană să ridice sancțiunile impuse asupra Belarusului, unde, în luna mai, regimul lui Lukașenko a avut o nouă manifestare contrară valorilor democratice prin deturnarea unui avion de pasageri, care plecase de la Atena și se îndrepta spre Vilnius, pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, aflați la bordul aeronavei.

Tot anul trecut, în toamnă, premierul Executivului de la Budapesta a îndemnat UE să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.

În egală măsură, Viktor Orban a blocat la 16 aprilie 2021 o declarație a Uniunii Europene cu privire la atacurile Chinei la adresa protestatarilor pro-democrație din Hong Kong, menită să arate sprijinul european față de demersul Regatului Unit și al Statelor Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Să nu uităm că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Este lesne de înțeles de ce aceste două state au adoptat o poziție comună cu privire la acest aspect, acestea fiind singurele țăriîmpotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dă curs solicitărilor lui Dacian Cioloș: Comisia Europeană va lansa în curând procedura privind mecanismul statului de drept

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat miercuri, în plenul Parlamentului European, că executivul european va lansa în curând procedura privind mecanismul statului de drept prin trimiterea primelor notificări către statele membre în care există dovezi de încălcare a principiilor democratice.

Anunțul a fost făcut în cadrul sesiunii de dezbateri cu eurodeputații ce a urmat discursului privind Starea Uniunii și după intervenția pe care liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a susținut-o în plen.

Dacian Cioloș a criticat din nou Comisia European pentru că nu pune în aplicare mecanismul de condiționare a fondurilor UE de respectarea statului de drept, amintând că executivul european are obligația de a aplica legislația europeană și avertizând din nou cu introducerea unei acțiuni la Curtea de Justiție a UE. “Aceste focare de iliberalism trebuie să fie stinse, doamnă președinte, înainte ca focul să se extindă. Și aceasta este responsabilitatea dumneavoastră”, a subliniat acesta.

În cadrul dezbaterii, Ursula von der Leyen a răspuns: “În legătură cu întrebarea foarte importantă despre statul de drept. Am primit foarte multe solicitări justificate. (…) Principiile statului de drept sunt ancorate în tratatele Uniunii Europene și în carta drepturilor fundamentale, iar Comisia este garantul respectării tratatelor. (…) Când e vorba de protecția bugetului nostru, o să urmărim fiecare caz în parte cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziție și vă anunț că în următoarele săptămâni se vor face primele rapoarte scrise, iar ele vor fi trimise mai departe“.

Am auzit mesajul dumneavoastră privind mecanismul pentru statul de drept. Este semnalul pe care îl așteaptă mulți, lucrurile trebuie construite pe un piedestal solid (…) Știu că știți că lumea se așteaptă să lăsați o Uniune Europeană mai bună decât cea pe care ați găsit-o“, a replicat Cioloș.

În luna iunie, Cioloș anunța ca grupul Renew Europe din Parlamentul European va depune de urgență o rezoluție parlamentară prin care solicită o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene pentru neaplicarea mecanismului de condiționare privind statul de drept.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, cadrul financiar multianual 2021-2027 de 1.074,3 miliarde de euro, precum și resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro.

Statul de drept rămâne o problemă intens dezbătută în rândul statelor membre. În timp ce Comisia Europeană avertizează că încălcările statului de drept nu pot fi tolerate, autoritățile ungare și polone critică aplicarea unor “standardele duble” Poloniei şi Ungariei.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, ton critic la adresa Ursulei von der Leyen: Dați substanță sloganului “Comisiei geopolitice” ca să nu mai fim la mila deciziilor luate la Washington, Beijing sau Moscova

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a adoptat miercuri un ton critic în intervenția sa din Parlamentul European ce a urmat discursului privind Starea Uniunii al Ursulei von der Leyen, solicitând președintei Comisiei Europene să adopte măsuri pentru apărarea valorilor europene și pentru a dat substanță conceptului unei “Comisii geopolitice”.

“Desigur, aveți dreptate să ne amintiți progresele pe care Uniunea le-a făcut în timpul pandemiei – un plan istoric de redresare, un nou rol în domeniul sănătății etc. Dar aceste progrese au fost adesea dictate de evenimente, iar în chestiuni care nu țin doar de intenție, nu vă văd la conducere. De prea multe ori, faceți diplomație cu Consiliul, în loc să faceți politică cu noi, parlamentarii europeni”, a afirmat el.

Liderul Renew Europe a oferit ca exemplu valorile Uniunii Europene, denunțând valurile de iliberalism, erodarea independenței judiciare, uciderea jurnaliștilor sau discriminarea minorităților.

Aceste focare de iliberalism trebuie să fie stinse, doamnă președinte, înainte ca focul să se extindă. Și aceasta este responsabilitatea dumneavoastră“, a subliniat acesta.

Dacian Cioloș a criticat din nou Comisia European pentru că nu pune în aplicare mecanismul de condiționare a fondurilor UE de respectarea statului de drept, amintând că executivul european are obligația de a aplica legislația europeană și avertizând din nou cu introducerea unei acțiuni la Curtea de Justiție a UE.

În cele din urmă, aștept cu nerăbdare să dați substanță sloganului “Comisiei geopolitice”. Evenimentele din Afganistan ne reamintesc de necesitatea unei viziuni reale a apărării noastre. Ne reamintesc, de asemenea, măsura în care autonomia noastră strategică – și îndrăznim să spunem, suveranitatea noastră – trebuie să fie afirmată, astfel încât să nu mai fim niciodată la mila deciziilor luate la Washington, Beijing sau Moscova. Dacă Charles Michel a înțeles măsura acestei provocări, nu sunt sigur că acesta este cazul “Comisiei geopolitice“, a indicat el.

Liderul Renew Europe a subliniat că o modalitate de a da substanță acestui slogan ar fi aceea de a prelua conducerea bătăliei pentru a vaccina acea parte a lumii care nu poate face față singură.

“Salutăm faptul că 70% din populația adultă din Europa a fost vaccinată, în timp ce în Africa doar 3% din populație a primit cel puțin o doză. V-am scris săptămâna trecută pentru a vă explica modul în care bugetul nostru ar putea accelera vaccinarea în cele mai sărace țări. Iată ce credem noi că ar putea fi un obiectiv pentru “Comisia geopolitică”, a conchis Cioloș.


Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, cel de-al doilea său discurs privind Starea Uniunii Europene (SOTEU), la un an distanță de când iniția un îndemn ca Europa să își descopere vitalitatea ca răspuns la cea mai gravă criză din istoria sa: pandemia de coronavirus. 

Confruntată cu multiple crize și fațete ale provocărilor strategice în ultimul deceniu și jumătate, Uniunea Europeană începe noul sezon politic din Parlamentul European și din mecanismul decizional din triunghiul Parlament – Consiliu – Comisie, cu un discurs anticipat a fi unul major. Desprinsă de traumele și șocul debutului crizei COVID-19, Uniunea Europeană din următorul discurs privind SOTEU al Ursulei von der Leyen se află în fața noului test: acela de a livra angajamentele către borne istorice – o redresare fără precedent bazată pe primele datorii comune asumate la nivel european, o neutralitate climatică premieră pe mapamond, primul continent digitalizat și o Europă echipată cu autonomie strategică care să îi confere accesul pe podiumul marilor puteri globale.

În mod tradițional, discursul privind Starea Uniunii Europene, inaugurat în 2010 și consemnat în colaborarea instituțională Comisie – Parlament – Consiliu după Tratatul de la Lisabona, este momentul în care șeful executivului european prezintă bilanțul precedentului an de mandat și prefațează prioritățile strategice pentru anul următor. Cea de-a doua astfel de cuvântare din partea Ursulei von der Leyen va fi prima pe care șefa Comisiei a rostit-o în hemiciclul de la Strasbourg. Organizat, conform cutumei, la Strasbourg, primul discurs SOTEU al lui von der Leyen a fost găzduit de sediul Parlamentului European de la Bruxelles, din cauza pandemiei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ5 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA7 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE8 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.8 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș11 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ13 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D14 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL15 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ5 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending