Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, după semnarea Declarației Comune care lansează Conferința privind viitorul Europei: “Cetățeni europeni, aveți cuvântul!”

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Lansarea Conferinței privind viitorul Europei reprezintă o mare victorie pentru grupul Renew Europe, a declarat joi Dacian Cioloș, liderul celui de-al treilea grup politic din Parlamentul European după ce la nivelul Conferinței Președinților din PE a semnat declarația comună prin care acest proiect a fost demarat.

Cetățeni europeni, aveți cuvântul! Conferința privind viitorul Europei va fi o oportunitate unică pentru europeni de a spune ce fel de steag al Uniunii Europene doresc pentru generațiile viitoare. RenewEurope a militat pentru acest lucru și a livrat. Acum, să ducem Europa înainte împreună!”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Conferința președinților din Parlamentul European, care reunește liderii tuturor grupurilor politice, a aprobat joi declarația comună privind lansarea Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), la o zi distanță după ce ambasadorii statelor membre ale UE au dat undă verde aceluiași document.

După aprobarea declarației comune, Conferința președinților a emis o declarație în care a subliniat că “Parlamentul European susține declarația comună pentru că dorim ca Conferința privind viitorul Europei să își înceapă activitatea cât mai curând posibil”.

“Conferința va contribui semnificativ la construirea unei Uniuni Cetățenești”, au transmis președintele Sassoli și liderii grupurilor politice.

În calitate de reprezentanți direcți ai cetățenilor europeni, așa cum se menționează în Tratatul UE, Parlamentul European va deține un rol de lider în cadrul Conferinței.

“În calitate de lideri de grup care reprezintă marea diversitate a cetățenilor UE, avem încredere că rolul proeminent al Parlamentului European se va reflecta în activitatea și în organizarea practică a Conferinței în sine”, mai arată declarația menționată și semnată, între alții, de Manfred Weber (PPE), Iratxe Garcia (S&D) și Dacian Cioloș (Renew Europe).

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a salutat miercuri acordul istoric privind legea climatică la care au ajuns negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene.

“Acordul istoric asupra legii climatice va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Un moment semnificativ de ambiție, solidaritate și speranță”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns miercuri la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, a anunțat Consiliul UE într-un comunicat, urmat de un mesaj al Comisiei Europene, care a aclamat un “moment istoric”.

Citiți și “Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030.

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

Potrivit Consiliului UE, elementele acordului provizoriu includ și înființarea unui Comitet consultativ științific european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici de diferite naționalități, cu cel mult 2 membri care dețin cetățenia aceluiași stat membru pentru un mandat de patru ani. 

Acest Comitet independent va avea sarcina, printre altele, de a furniza consultanță științifică și de a raporta cu privire la măsurile UE, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră, precum și coerența acestora cu legislația europeană în domeniul climei și cu angajamentele internaționale ale UE asumate în temeiul Acordului de la Paris.

Acordul politic provizoriu este supus aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare. Acordul provizoriu a fost încheiat de președinția portugheză a Consiliului și de reprezentanții Parlamentului European, pe baza mandatelor instituțiilor respective.

Anul trecut, în decembrie, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa. 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a salutat luni lansarea platformei digitale multilingve a Conferinței privind viitorul Europei, prin care toți cetățenii UE sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Adevăratul test al acestui exercițiu democratic este acela de a implica cât mai mulți oameni posibil. Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei. Trebuie să respectăm această ambiție; succesul Conferinței privind viitorul Europei depinde de aceasta. Mizăm pe participarea cetățenilor și noi, politicienii, va trebui să știm cum să ținem cont de acest cuvânt“, a afirmat Cioloș, într-un comunicat Renew Europe remis CaleaEuropeană.ro.

Platforma este disponibilă în 24 de limbi și le permite astfel cetățenilor din întreaga Uniune să împărtășească și să facă schimb de idei și opinii prin intermediul unor evenimente online și a fost prezentată de copreședinții comitetului executiv din cadrul celor trei instituții – Guy Verhofstadt (Renew Europe), co-președinte din partea Parlamentului European, Ana Paula Zacarias, secretarul de stat portughez pentru afaceri europene, în numele Președinției Consiliului UE, și Dubravka Šuica, vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă un exercițiu de democrație deliberativă fără precedent, deschis și incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetățenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcției viitoare a UE și a politicilor sale. Președinția comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinței.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă și multilingvă: cetățenii pot interacționa unii cu alții și își discuta propunerile cu cetățeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetățenii din toate categoriile sociale sunt încurajați să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar și să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #TheFutureIsYours

Platforma va asigura transparență deplină – un principiu-cheie al conferinței – întrucât toate contribuțiile și rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate și puse la dispoziția publicului. Principalele idei și recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuții pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinței.

Toate evenimentele legate de conferință care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetățenilor să efectueze căutări și să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-și derula și promova inițiativele. Toți participanții și toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinței privind viitorul Europei, care stabilește standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice și mediul; sănătatea; o economie mai puternică și mai echitabilă; justiția socială și locurile de muncă; UE în lume; valori și drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democrația europeană; migrația; educația, cultura, tineretul și sportul. Aceste teme sunt completate de o „cutie deschisă” pentru subiecte transversale și de altă natură (alte idei), cetățenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfășoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informații cu privire la structura și activitatea conferinței. Aceasta este deschisă tuturor cetățenilor UE, precum și instituțiilor și organismelor UE, parlamentelor naționale, autorităților naționale și locale și societății civile. Platforma va respecta pe deplin viața privată a utilizatorilor și normele UE privind protecția datelor.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, i-a adresat duminică un mesaj președintelui rus Vladimir Putin, solicitându-i acestuia să îi acorde opozantului Kremlinului, Aleksei Navalnîi, acces la îngrijiri medicale pe fondul înrăutățirii, în închisoare, a stării de sănătate a acestuia în urma.

Domnule președinte Putin, lumea privește. Ca lideri ai Parlamentului European, noi suntem uniți: aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi. Acționați acum sau vă veți păta mâinile cu sângele domnului Navalnîi“, a scris Cioloș, pe Twitter, un mesaj identic fiind asumat și de liderii grupurilor PPE și Verzilor.

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA42 mins ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.1 hour ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ1 hour ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Ministrul cercetării și digitalizării: Portalul ”gov.uk”, un foarte bun exemplu de urmat pentru portalul guvernamental românesc

U.E.3 hours ago

Comisarul european pentru piața internă: Cel puțin 12 țări UE au încredere că pot vaccina 70% din populația adultă împotriva COVID-19 până la jumătatea lunii iulie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending