Connect with us

POLITICĂ

Dacian Cioloș, la prima sa candidatură politică. Fostul premier anunță că va candida la europarlamentare și promite reconstruirea României

Published

on

Fostul premier Dacian Cioloş a anunțat că a decis să candideze la alegerile europarlamentare din luna mai a acestui an, precizând că planul său este reconstruirea României și având de gând să muncească pentru ţara sa şi acasă, şi în Parlamentul European.

„Candidez la alegerile europarlamentare. A fost o decizie dificilă, pentru că orice discuţie care avea legătură cu acest subiect începea cu îngrijorarea celor din jurul meu: «Îţi dai seama că te vor ataca? Că vor spune că vrei să pleci la Bruxelles?» Nu o dată am analizat ce avem de făcut atunci când PSD şi «analiştii» lor în simbrie vor începe să ne atace – pe mine şi pe colegii mei – cu vorbele şi manipulările lor otrăvite. Până în momentul în care mi-am dat seama că greşeam fundamental. Agenda acestor indivizi care au capturat ţara, care vor să decidă cum trăim, cum gândim, cum ne va arăta viitorul, nu este şi nu poate fi agenda noastră”, scrie Cioloş pe pagina sa de Facebook.

El precizează că România trebuie să fie o ţară în care familiile să se bucure de viaţă şi de prieteni, în care oamenii să aibă parte de normalitate, să poată avea încredere unii în ceilalţi, să meargă cu satisfacţie la serviciu, să aibă tragere de inimă şi energie pentru o plimbare în parc sau pentru o piesă de teatru, să nu aibă serile otrăvite de ţipete şi de nevroze.

„Trebuie să începem să ieşim din ceaţa toxică pe care unii vor să o aştearnă peste ţară. Cred că fiecare dintre noi are această responsabilitate pentru sine, pentru familia sa, pentru prietenii şi vecinii săi. Fiecare dintre noi are datoria de a se trezi din coşmarul acesta şi de a se implica fără teamă. Dezinteresul sau retragerea din faţa acestor politicieni nocivi nu este o soluţie. Pentru mine, alegerea de a candida la europarlamentare este un astfel de pas. După ce am înţeles că nu contează ce vor spune, că indiferent ce voi face oricum vor zice nişte enormităţi şi minciuni, am stat şi am cugetat la ce ar fi mai bine”, subliniază fostul premier.

Dacian Cioloş precizează că are în spate o carieră în instituţiile europene din care a învăţat şi a înţeles cum funcţionează Uniunea Europeană: „Nu sunt singurul român cu o astfel de experienţă, dar sunt unul dintre cei care pot folosi această experienţă la cel mai înalt nivel. Desigur, mulţi vor spune că vreau să plec departe de ţară, în cazul de faţă la Bruxelles. Dar nu este aşa, iar în perioada următoare am să fac tot ce îmi stă în putinţă să conving cât mai mulţi oameni de bunele mele intenţii. România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenţi, care să lupte pentru binele tuturor românilor – atât al celor rămaşi acasă, cât şi al celor din diaspora”.

„Ca să facem ţara noastră bine, e nevoie să punem la bătaie toată priceperea şi toată energia noastră, pe toate fronturile. A fi europarlamentar nu înseamnă a-ţi părăsi ţara. Din contră! Iar planul meu e să începem să reconstruim România. Am de gând să muncesc pentru ţara mea şi voi face asta şi acasă, şi în Parlamentul European. Am decis să particip la înfiinţarea unui nou partid, care să ofere electoratului român o nouă perspectivă politică. Sunt dator să pun toate atuurile mele la dispoziţia partidului. Avem nevoie de tot ce putem oferi, începând cu primul test electoral, alegerile europarlamentare. De aceea, am decis să îmi depun candidatura în procedura internă a PLUS. Aş vrea să fie foarte clar: proiectul meu este în România. Altfel, nu ar fi fost nevoie să iniţiez un proiect politic aici şi aş fi fost de mult la Bruxelles sau în altă parte. Am iniţiat PLUS pentru a lucra în România şi pentru România. Iar candidatura la Parlamentul European se înscrie perfect în această logică. Noi, cei care credem că România trebuie să se schimbe şi că se poate schimba, trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru asta. E nevoie de curaj şi de perseverenţă. Vă invit alături de noi, pentru că împreună putem schimba România”, încheie Cioloş.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019 și se vor desfășura în perioada în care România exercită președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Dacian Cioloş este de profesie inginer agronom. În perioada 2010-2014 a fost comisar european din partea României, gestionând portofoliul pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă în cadrul cadrul Comisiei lui José Manuel Barroso, coordonând reforma Politicii Agricole Comune pentru 2014 – 2020.

Între noiembrie 2015 și ianuarie 2017, Dacian Cioloș a fost prim-ministru al României.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

POLITICĂ

DECLARAȚIA ZILEI la Conferința de la München îi aparține lui Klaus Iohannis: Să ne trimitem militarii în misiuni sub drapelul UE este mai credibil decât într-o coaliție a celor puțini

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis, aflat sâmbătă la cea de-a doua sa participare la Conferința de Securitate de la München, a afirmat că Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene se fundamentează pe credința comună că a trimite militarii țărilor lor membre în misiuni sub drapelul UE este o metodă mai credibilă și eficientă decât într-o coaliție a celor puțini.

Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm  în cadrul unei coaliții restrânse”, a susținut președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

#RO2019EU

Soluțiile României pentru ca Europa să rămână un actor global influent: Klaus Iohannis a propus la München un ”angajament european sporit” și evitarea unei ”competiții transatlantice”

Published

on

FOTO: Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a făcut sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, un apel pentru un angajament european sporit, afirmând că sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru Europa probabil cea mai mare provocare.  

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

”Securitatea în Europa și Apărarea Europei sunt cu siguranță subiecte esențiale și de actualitate. (…) Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetățenilor noștri europeni. În același timp, sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru noi probabil cea mai mare provocare. Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg”, a spus președintele.

Iohannis a evocat că discuțiile privire la viitorul Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Președinții a Consiliului Uniunii Europene, deținută de România, și a subliniat că este nevoie de o abordare coezivă și incluzivă din partea Statelor Membre și a instituțiilor europene.  

”Acest mesaj de unitate și de coeziune definește fundamental prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor și pe găsirea unei poziții comune în ceea ce privește modalitățile incluzive de consolidare a Uniunii”, a completat șeful statului.

În contextul în care ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München stă sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și plasarea Europei și a statelor sale membre în eșalonul secund al unei competiții strategice globale între SUA, China și Rusia, președintele Iohannis a făcut un apel pentru un „angajament european sporit.

”Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în acest caz, se traduce prin convergență strategică.  Obiectivul principal, după părerea mea, ar trebui să fie un Angajament European Sporit. Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului față de NATO și de Națiunile Unite Pe aceste linii de acțiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internațională va aduce noi garanții partenerilor noștri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienți și credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambițioși?”, a explicat Klaus Iohannis, amintind că anul acesta sunt aniversați 70 de ani de existență a NATO și 20 de ani de cooperare europeană în domeniul securității și apărării.

”Ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea unui demers armonizat. Ar trebui să obținem acest lucru prin îmbinarea rolului unic, evolutiv și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor și cu capacitatea sa unică de a aduce împreună o mare varietate de instrumente și resurse”, a mai declarat președintele, pledând ca securitatea și apărarea să fie un catalizator pentru diminuarea animozităților temporare de peste Atlantic.

”Nu ne putem permite nici un fel de înțelegere greșită pe subiecte cu asemenea implicații strategice. Trebuie să evităm inițiative care sugerează competiția transatlantică și să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Complementaritatea și evitarea dublării între UE și NATO sunt cuvintele cheie ale acestui demers”, a mai susținut Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending