Connect with us

U.E.

Dacian Cioloș lansează o mișcare politică europeană alături de partidul lui Emmanuel Macron, de Guy Verhofstadt și de Matteo Renzi

Published

on

Fostul premier Dacian Cioloș se află printre cele șapte personalități politice europene care lansează un apel pentru reconstrucția Europei și care pregătesc o mișcare politică europeană, cu opt luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, într-un articol manifest publicat în cotidianul francez Liberation.

Articolul, intitulat ”Să trezim Europa”, e semnat de Christophe Castaner (șeful partidului lui Emmanuel Macron), Guy Verhofstadt (liderul ALDE), Matteo Renzi (fost premier italian), Albert Rivera (președintele partidului spaniol Ciudadanos), Joseph Muscat (premierul din Malta), Alexander Pechtold (președintele partidului D66 din Olanda) și Dacian Cioloș (președintele Mișcării România Împreună, fost prim-ministru al României și fost comisar european).

În 1918, Europa ieşea sfârşită dintr-un război sângeros care făcuse ravagii în rândul populaţiei şi nu rezolvase cu adevărat tensiunile care o afectau. În 1939, un nou conflict izbucnea pe fondul crizei moştenite şi al creşterii fascismului.A fost nevoie de decenii lungi de eforturi şi compromisuri pentru ca noi generaţii să poată propune europenilor ceea ce liderii somnambuli din timpul a două războaie mondiale le refuzau: o Europă a păcii, a prosperităţii şi a libertăţii”, scriu Cioloș și ceilalți șase oameni politici.

De remarcat faptul că dintre cei șapte semnatari, trei fac parte din familia liberalilor europeni (Guy Verhofstadt, Albert Rivera și Alexander Pechtold), doi din cea a socialiștilor (Matteo Renzi și Joseph Muscat), în vreme ce șeful Partidului La Republique en Marche și formațiunea condusă de Dacian Cioloș nu s-au raliat unei familii politice paneuropene.

Suntem hotărâţi să nu ne dăm înapoi de la nimic. Suntem gata să reformăm tratatele europene, dacă refondarea Europei o va cere. Suntem decişi să avansăm în ciuda blocajelor, fiecare în ritmul său. Vrem o Europă mai puternică, împreună, care să fie deschisă celor care vor să i se alăture în timp. Suntem determinaţi să depăşim structurile partizane existente, dacă ele vor deveni obstacole. Ne angajăm ca această refondare a Europei să fie lansată de către bărbaţi şi femei reprezentativi pentru ţările lor, din Vest la fel ca din Est, din Nord şi din Sud, pasionaţi de Europa şi decişi să se implice în acest proces istoric – spre deosebire de cei care se mulţumesc să critice sau să fie simpli figuranţi. Ne rămân aşadar opt luni pentru a convinge, fiecare în ţările noastre, că Europa merită acest nou proiect şi că cetăţenii merită această nouă Europă. Opt luni. Este timpul de care avem nevoie pentru a propune calea trezirii europene!”, au conchis cei șapte oameni politici într-un mesaj care relevă intenția lansării unei mișcări politice europene.

Articolul integral poate fi citit aici.

Articolul semnat în Liberation apare la câteva săptămâni după ce liderul grupului ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a anunțat formarea unei noi mișcări politice, alături de partidul președintelui Franței – La Republique En Marche! – Emmanuel Macron.

Reamintim că  intenția lui Emmanuel Macron de a crea o forță progresivă pentru alegerile europene programate pentru luna mai a anului 2019 a putut fi observată încă din luna iunie, când președintele executiv al mișcării franceze s-a aflat în Spania pentru a lucra la o platformă electorală cu alte partide asemănătoare, printre care și partidul spaniol Ciudadanos (Cetățenii), liberal, dar și cu Partidul Socialist Italian.

Liderii ambelor partide menționate, liderul partidului lui Emmanuel Macron, dar și Guy Verhosfadt se află printre semnatarii acestei scrisori.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, organizatorul dezbaterii “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”: Ideile și soluțiile pe care le vom contura vor contribui la sănătatea economiei românești și a mediului

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European (PE), amintește că mai sunt doar trei zile până la “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”, „cel mai important eveniment dedicat implementării Acordului Verde European, din România”, într-o postare pe Facebook.

„Trebuie să înțelegem cu toții: politicieni, miniștri, reprezentați ai industriei și ai societății civile că nu mai avem timp de pierdut și trebuie să ne asumăm rapid un plan concret pentru implementarea măsurilor din Acordul Verde. Este o provocare la care trebuie să răspundem inteligent și responsabil. Urmează o perioadă cu oportunități financiare imense pentru România: peste 700 de milioane de euro, dar și cu măsuri mai puțin populare, însă necesare pentru dezvoltarea economiei verzi, cu zero emisii de carbon”, scrie eurodeputatul.

Evenimentul, organizat de Cristian Bușoi, în numele delegației PNL din PE, va fi găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României joi, 20 februarie, începând cu ora 15:00.

Potrivit agendei, la eveniment vor fi prezenți prim – ministrul României, domnul Ludovic Orban, miniștri cu atribuții în implementarea Acordului Verde European, europarlamentarii Delegației PNL din Parlamentul European, reprezentanți ai industriilor direct vizate de Green Deal, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dintre membrii delegației PNL din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii vor avea intervenții eurodeputații Rareș Bogdan, președintele delegației României în grupul PPE, Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE și raportor al PE pentru finanțarea Pactului Ecologic European, respectiv Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și președinte al Intergrupului Cer și Spațiu. 

„Am certitudinea că ideile și soluțiile care se vor contura în urma evenimentului “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții” vor duce la conturarea celui mai bun plan pentru ca România să devină o țară cu un mediu curat și o economie puternică”, mai transmite Cristian Bușoi.

Continue Reading

U.E.

UE și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din 2019

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din noiembrie 2019, potrivit unui comunicat.

Aproximativ 100 de delegații din Uniunea Europeană, statele membre și partenerii săi, inclusiv organizațiile internaționale și societatea civilă s-au reunit luni, 17 februarie, la Bruxelles, la Conferința internațională a donatorilor pentru a mobiliza sprijinul internațional pentru Albania după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019.

„Astăzi, comunitatea internațională a fost solidară cu Albania. O treime din angajamentul general provine de la Uniunea Europeană și statele sale membre, inclusiv Banca Europeană de Investiții. Uniunea s-a mobilizat pentru o țară care se află în centrul continentului nostru – și sper și sunt convinsă că într-o zi va face parte și din Uniunea noastră. Albanezii știu că aparțin familiei noastre europene – acum mai mult decât oricând”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, gazda evenimentului.

Conferința a fost deschisă de președintele von der Leyen; Au participat și premierul albanez Edi Rama, președintele Consiliului European Charles Michel și premierul croat Andrej Plenković, reprezentând președinția Consiliului UE.

Din totalul de 1,15 miliarde de euro angajat astăzi, Uniunea Europeană, inclusiv Comisia, statele membre și Banca Europeană de Investiții au anunțat 400 de milioane de euro pentru reconstrucția Albaniei. Comisia Europeană a angajat 115 milioane euro din bugetul UE. Aceasta include o primă subvenție de 15 milioane de euro pentru reconstrucția și reabilitarea clădirilor publice cheie precum școlile, semnată astăzi de președintele von der Leyen și de premierul Rama, pentru a permite începerea rapidă a sprijinului pe teren.

În plus, Comisia va face o propunere către Consiliu și Parlament pentru o sumă suplimentară de 100 de milioane de euro din subvențiile de la bugetul UE pentru acest an pentru a sprijini reabilitarea și reconstrucția clădirilor publice și private, precum și recuperarea întreprinderilor afectate.

Potrivit unui raport comun de evaluare a nevoilor post-dezastru, care a fost lansat la 5 februarie 2020 pentru a mobiliza comunitatea donatorilor, Guvernul Albaniei, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială au estimat că impactul total al dezastrului în cele 11 municipalități afectate se ridică la peste 980 de milioane de euro, iar pentru recuperarea pagubelor ar fi necesare aproape 1,08 miliarde de euro în toate sectoarele. Majoritatea pagubelor înregistrate sunt în sectorul locuințelor, urmate de sectorul productiv (cum ar fi afacerile și turismul, agricultura și patrimoniul cultural) și sectorul educației.

La 26 noiembrie 2019, un cutremur cu magnitudinea 6,4 grade pe scara Richter a lovit Albania, provocând distrugerea infrastructurii publice și private, a lovit mii de gospodării și a provocat 51 de victime, aproximativ 1.000 de răniți și aproximativ 17 000 de persoane strămutate temporar. Mii de clădiri au fost grav afectate, inclusiv școli și unități de îngrijire a sănătății.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost activat la cererea guvernului albanez după cutremur și, ca urmare, echipele de căutare și salvare au fost imediat dislocate în Albania. Asistența cu bunuri și ingineri structurali a fost mobilizată prin mecanism, precum și bilateral de către statele membre ale UE și partenerii din regiune. Echipa de protecție civilă a UE a fost în Albania în perioada 27 noiembrie – 20 decembrie și a coordonat răspunsul internațional.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe întreprinderi noi în 2017

Published

on

© Consiliul Județean Ilfov

România era, în 2017, printre statele membre în care se înregistrau cele mai mari rate de creștere a numărului de noi întreprinderi, potrivit datelor publicate luni, 17 februarie, de Eurostat

În 2017, numărul întreprinderilor noi în Uniunea Europeană (UE), ca proporție din numărul total de întreprinderi active UE, a fost de 9,3%. Această rată a rămas stabilă în comparație cu 2016 (9,3%), dar a fost puțin mai mare decât rata înregistrată în 2012 (9,0%).

Numărul de noi locuri de muncă generate de aceste întreprinderi nou create a reprezentat 2,4% din totalul locurilor de muncă în UE în 2017, variind de la 5,2% în Portugalia la 1,2% în Germania și Olanda.

Rata înființării de noi întreprinderi era cea mai ridicată în Lituania, dar cea mai scăzută în Grecia

Rata înființării de noi întreprinderi a variat în statele membre ale UE în 2017. Cele mai mari rate au fost observate în Lituania (19,7%), Portugalia (15,8%), Slovacia (13,7%), Ungaria (12,9%) și Letonia (12,4%), în timp ce cele mai mici rate s-au înregistrat în Grecia (4,5%), Belgia (6,4%), Suedia (6,6%), Germania și Austria (ambele 6,8%). 

În România, s-a înregistrat o pondere de 10,9% întreprinderi noi raportat la numărul total de societăți comerciale înregistrate.

În ceea ce privește rata înființării de noi întreprinderi, cel mai mare câștig a fost înregistrat în Finlanda, cea mai mare scădere în Malta.

Față de 2016, cele mai multe noi întreprinderi au fost înregistrate în 2017 în Finlanda (2,9 pp),  Slovacia (2,7 pp), Ungaria (2,1 pp), Estonia (1,2 pp) și Lituania (0,9 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Malta (-6,1 pp), Letonia (-3,8 pp), Spania (-0,9 pp), Bulgaria și Italia (ambele -0,5 pp), precum și Austria și Suedia (-0,4 pp).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending