Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, impune condiții pentru susținerea noilor lideri ai instituțiilor UE: Trebuie să își asume adoptarea listelor transnaționale la alegerile europene

Published

on

© PLUS/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Renew Europe, grupul liberal-centrist din Parlamentul European și al treilea cel mai mare din hemicilu, susținut de președintele francez Emmanuel Macron, dorește un angajament din partea viitorilor președinți ai Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European de a conveni asupra unor liste cu candidaturi transnaționale la alegerile europene, a declarat sâmbătă liderul acestui grup, Dacian Cioloș.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, europarlamentarul român Dacian Cioloș a cerut viitorilor lideri ai acestor instituții – să aibă un “angajament clar” în favoarea listelor transnaționale, despre Emmanuel Macron, Guy Verhofstadt și alți lideri spun că vor oferi autenticitate democrației europene.

“Cetățenii UE ar trebui să aibă dreptul de a alege pe cine consideră cei mai potriviți pentru conducerea Comisiei Europene”, a scris Cioloș, cu o zi înainte ca șefii de stat sau de guvern să se reunească pentru a treia oară în curs de o lună cu scopul de a decide cine va conduce instituțiile Uniunii Europene în următorii cinci ani.

”Democrația își are sursa în cetățenii, nu în negocieri în culise. Listele transnaționale ar crea o nouă clasă politică europeană, mai responsabilă și mai apropiată de cetățeni”, a mai spus Dacian Cioloș, cel care la Consiliul European trecut a anunțat că opțiunea PPE pentru șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, nu va avea susținerea Parlamentului European, anticipând astfel un blocaj în negocierile dintre lideri.

Subiectul listelor transnaționale este, de altfel, o temă importantă pentru liberalii europeni și motivul pentru care, potrivit lui Guy Verhofstadt, ALDE și partidul lui Emmanuel Macron nu au mai susținut în campanie procedura candidatului cap de listă (Spitzenkandidat) pentru alegerea președintelui Comisiei Europene.

Puteți citi pe larg despre negocierile pentru funcțiile de top din UE aici.

Șefii de stat sau de guvern sunt așteptați ca la summitul extraordinar din 30 iunie să cadă de acord asupra unei soluții pentru ieșirea din această criză generată de două reuniuni anterioare și negocieri politice pe multiple planuri fără succes, evitând o perpetuare a acesteia în contextul în care noul Parlament European se va reuni în sesiune plenară de constituire în perioada 2-4 iulie, când își va alege și conducerea. Liderii europeni sunt, în acest fel, așteptați să convină asupra unui pachet de nume pentru cele patru funcții de președinte – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European și Banca Centrală Europeană -, plus poziția de Înalt Reprezentant al UE.

O decizie privind cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene pare mai aproape ca oricând după ce cancelarul german Angela Merkel ar fi acceptat la reuniunea liderilor europeni prezenți la Summitul G20 ca Manfred Weber, compatriotul său și candidatul PPE la șefia Comisiei, să nu fie numit în această funcție, pe fondul opoziției manifestate de o coaliție a forțelor progresiste întruchipată de președintele francez Emmanuel Macron, social-democrații europeni și liberalii europeni.

Potrivit Die Welt, Merkel ar fi cedat în urma discuțiilor avute cu liderii europeni prezenți la summitul G20 de la Osaka și înainte de a se reuni cu toți liderii UE la summitul de criză din 30 iunie de la Bruxelles.

De altfel, chiar președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că discuțiile din Japonia, la care au fost prezenți președintele Franței, cancelarul Germaniei, prim-miniștrii Italiei, Olandei, Spaniei și Marii Britanii și actualul șef al Comisiei Europene, se îndreaptă spre o soluție, dar că ”fumul alb nu va ieși la Osaka”.

Pe de altă parte, imediat după încheierea Summitului G20, Angela Merkel a revenit cu un mesaj de susținere în favoarea procedurii Spitzenkandidat, și a arătat se așteaptă ca unul dintre cei doi candidați cap de listă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber și Frans Timmermans, să fie numit pentru cea mai disputată funcție politică din angrenajul instituțional al Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez de Crăciun. Dacă sunteți o Comisia politică, ascultați vocea cetățenilor ca să nu îi îndepărtăm de proiectul european

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Dacian Cioloș (Renew Europe) a solicitat miercuri Comisiei Europene să se comporte precum o “Comisie politică” și să asculte vocea cetățenilor și a preocupărilor lor. Poziția liderului USR a fost exprimată în plenul Parlamentului European în cadrul unei dezbateri referitoare la orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv, document care a stârnit controverse prin faptul că propunea înlocuirea sintagmei de “Crăciun fericit” cu cea de “sărbători fericite”.

“Ursula von der Leyen ne-a asigurat la începutul mandatului său că va conduce o Comisie politică. Dacă sunteți o Comisie politică, vă rog ascultați cu mai multă atenție vocea cetățenilor și haideți să nu adâncim falii care riscă să îi îndepărteze pe aceștia și mai mult de proiectul european. Sunt sigur că orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv au fost scrise cu cele mai bune intenții posibile. Rezultatul a fost contrar așteptărilor după vedem și din reacțiile din plen. Trecem printr-o pandemie, a crescut prețul la energie, crește inflația, un război mocnește la granița Ucrainei. Acestea sunt problemele care îi preocupă pe oameni și care așteaptă răspunsuri. Într-o perioadă în care anxietatea și furia ating cote maxime, haideți să nu dăm prilej extremiștilor să le alimenteze și mai mult cu genul acesta de subiecte artificiale”, a spus Cioloș, în plenul de la Strasbourg.

Ex-liderul Renew Europe a făcut trimitere la părinții fondatori ai UE care susțineau nevoia unui sentiment de apartenență la un spirit comun european, necesitatea de a consolida un sentiment al identității europene.

“Creștinismul face parte din moștenirea noastră culturală comună. Este o parte a patrimoniului nostru. Este o parte integrantă a acestei identități și asta este nevoie să scoatem la lumină, ce ne unește ca europeni, rămânând fideli specificului nostru local și național”, a completat el.

Cioloș și-a manifestat în favoarea integrării minorităților în Europa și respectării drepturilor cetățenilor europeni indiferent de religiile și de credințele pe care le au.

“Eu nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez eu apropiaților mei. Cu astfel de abordări riscăm să îndepărtăm și mai mult cetățenii de Europa și de valorile ei fondatoare. Prefer o Europă a dezbaterii, nu o Europă a unei gândiri comune. (…) O Europă a deschiderii de spirit. Unitatea în diversitate nu înseamnă nivelarea limbajului și reducerea la cel mai mic numitor comun a formelor de adresare. Europa unită în diversitate, înseamnă diversitatea credinței. Sărbătoarea de Crăciun care se apropie mi-a marcat copilăria. E parte a identității mele și ca român și ca european. Este o parte pe care o prețuiesc și de care sunt mândru. Nu cred că cineva poate fi deranjat de faptul că eu cred în Dumnezeu, cred în Crăciun și că trăiesc acest sentiment și îl exprim”, a mai punctat Dacian Cioloș.

 

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, despre situația de la frontiera Ucraina-Rusia: Numai prin solidaritate europeană putem convinge Rusia lui Putin să dea înapoi

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Dacian Cioloș, președintele USR și eurodeputat Renew Europe, a pledat marți în plenul Parlamentului European pentru solidaritate europeană în fața acțiunilor militare ale Rusiei în vecinătatea estică a Uniunii Europene.

Faptul că Federația Rusă și-a sporit substanțial prezența militară la granița de est și de nord cu Ucraina, în Crimeea ocupată și în regiunea Mării Negre, unde Rusia e foarte activă în ultima perioadă, la care se adaugă și declarațiile belicoase ale liderilor ruși, este o provocare și pentru securitatea Uniunii Europene și a statelor de zona estică și sud-estică, inclusiv a României. Comparații cu 1939 au devenit banale, însă nu trebuie să uităm principala lecție a acelei perioade este că nu trebuie să abdicăm de la solidaritate. Singura modalitate prin care putem să convingem Rusia lui Putin că trebuie să dea înapoi este solidaritatea Uniunii Europene la acest fenomen”, a afirmat Cioloș, în cadrul unei dezbateri privind situația de securitate de la granița Ucrainei cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

 

Estul Ucrainei este din 2014 teatrul unui război cu separatiştii pro-ruşi despre care se consideră că sunt susţinuţi de Kremlin, în pofida faptului că acesta infirmă. Acest conflict, care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, a început după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea.

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

Săptămâna trecută, Pentagonul a precizat că SUA a livrat Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari, menit să contribuie la sporirea capacității de apărare împotriva agresiunii Rusiei. Mai mult, Joe Biden l-a asigurat pe Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, de sprijinul SUA și al aliaților europeni în fața amenințărilor Rusiei, în timp ce aliaților de pe flancul estic al NATO, inclusiv României, le-a reafirmat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. Biden a mai menţionat că posibilitatea ca SUA să trimită unităţi de luptă în Ucraina, în cazul unei invazii ruse, “nu a fost niciodată o opţiune”, chiar dacă SUA şi NATO ar putea trimite forţe suplimentare în ţările din flancul estic al NATO, însă a insistat pe fraza “consecințelor economice devastatoare” dacă o astfel de acțiune militară ar fi întreprinsă.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș s-a întâlnit cu comisarul european pentru justiție: Comisia va sesiza Curtea de Justiție a UE dacă România nu desființează Secția Specială

Published

on

© Dacian Cioloș / Facebook

În lipsa desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, Comisia Europeană va sesiza din nou Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a afirmat marți europarlamentarul Dacian Cioloș, după o întâlnire pe care a avut-o la Strasbourg cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Membri ai aceleiași familii politice europene, Renew Europe, Cioloș și Reynders au discutat despre situația excluderii judecătorului Cristian Danileț din Consiliul Superior al Magistraturii și tema desființării Secției Speciale.

“Astăzi, la Strasbourg, comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, mi-a confirmat că urmărește cazul Danileț și că a cerut deja mai multe informații despre deciziile luate aseară de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este unul dintre subiectele de pe agenda Comisiei Europene, iar trenarea desființării acestei secții va avea consecințe. Din discuțiile cu comisarul Reynders, am înțeles că îngrijorarea Comisiei vine din faptul că, deși există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) încă din luna mai, lucrurile stagnează și, mai grav, între timp, alți magistrați sunt timorați”, a scris Cioloș, pe Facebook.

Președintele USR a mai subliniat “Didier Reynders mi-a confirmat că, în lipsa desființării SIIJ, Comisia Europeană va sesiza din nou Curtea de Justiție la începutul anului viitor, cu riscul impunerii pentru România a unei amenzi, pentru că hotărârea CJUE nu e respectată”.

“În Uniunea Europeană există temerea că, după Polonia și Ungaria, ar putea apărea un nou stat-problemă”, a conchis Cioloș.

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis săptămâna trecută ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale. Atât vicepreședintele, cât și comisarul au subliniat necesitatea accelerării reformelor și obținerea de rezultate concrete, care să poată duce la finalizarea MCV și continuarea evaluării României exclusiv în cadrul Mecanismului generalizat al UE privind statul de drept. Va fi importantă, pentru atingerea obiectivului de mai sus, care este unul comun al Comisiei și al României, asigurarea sustenabilității reformelor, inclusiv prin respectarea jurisprudenței CJUE și a avizelor Comisiei de la Veneția”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat luni, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA1 hour ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu1 hour ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE2 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D3 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending