Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Renew Europe în Parlamentul European: Dacă Rovana Plumb va fi respinsă, România nu va pierde portofoliul transporturilor în Comisia Europeană

Published

on

© European Parliament

Dacă Rovana Plumb va fi refuzată în Parlamentul European pentru poziția de comisar european, România nu va pierde portofoliul transporturilor, a dat asigurări eurodeputatul Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, al treilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

Într-o postare pe Facebook, acesta precizează că, dacă Rovana Plumb va fi respinsă în PE, România poate desemna un alt candidat, care va ocupa tot portofoliul transporturilor și transmite că portofoliul alocat României este ”pe măsura importanței pe care țara noastră o are în Uniunea Europeană”.

”Din păcate, premierul Viorica Dăncilă a insistat să o nominalizeze pentru funcția de comisar european pe Rovana Plumb, europarlamentar PSD, în ciuda semnalelor primite de la grupuri politice importante din Parlament că nu vor fi de acord cu această nominalizare. Rovana Plumb ridică suspiciuni serioase privind integritatea și angajarea sa proeuropeană, parlamentarii europeni ținând cont de toate pozițiile și declarațiile doamnei Plumb din vremea când îi era subordonată fidelă lui Liviu Dragnea. Aceasta este marea problemă din cauza căreia Rovana Plumb riscă să fie respinsă de Parlamentul European și nu votul europarlamentarilor USR PLUS”, arată Cioloș.

Pentru că intuiesc că vom fi acuzați, dacă votăm împotriva doamnei Plumb, că nu apărăm interesele țării noastre și că, din cauza noastră, România riscă să piardă un portofoliu important, vreau să precizez cât se poate de clar: dacă Rovana Plumb va fi respinsă, România poate desemna un alt candidat pentru postul de comisar, care va primi tot portofoliul transporturilor. Prin urmare, noul candidat român nu pierde portofoliul dacă cel dinaintea lui nu a fost votat de Parlamentul European”, mai scrie acesta.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Într-o scrisoare de misiune transmisă Rovanei Plumb, Ursula von der Leyen i-a comunicat acesteia obiectivele pe care va trebui să le îndeplinească în calitate de comisar european pentru transporturi, acestea vizând crearea unui transport durabil, sigur și accesibil. Între obiective se numără, elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă, revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei, completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei trans-europene de transport și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Potrivit procedurilor europene de desemnare, stipulate la articolul 17 alineatul (7) din Tratatul Uniunii Europene și în Regulamentul de procedură al Parlamentului European, comisarii europeni desemnați urmează a fi audiați în fața comisiilor parlamentare relevante.

În cazul Rovanei Plumb, comisarul desemnat pentru transport va fi audiat în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European.

Comisia menționată este condusă Karima Delli, eurodeputat din Franța din partea grupului Verzilor, iar conducerea ei mai este alcătuită din patru vicepreședinți: Johan Danielsson (Suedia, S&D), Sven Schulze (Germania, PPE), Istvan Ujhelyi (Ungaria, S&D) și Jan Christoph Oetjen (Germania, Renew Europe).

Componența membrilor cu drepturi depline (fără cei supleanți) – 49 de eurodeputați – în Comisia TRAN este următoarea, în funcție de apartenența politică: 12 membri din partea grupului PPE, 10 din partea grupului S&D, 7 din partea Renew Europe, 5 din partea Verzilor, 5 din partea grupului Identitate și Democrație, 4 din partea grupului ECR, 3 de la Stânga Unită Europeană și 3 neafiliați.

Dintre aceștia, trei sunt eurodeputați români: Marian-Jean Marinescu (PPE, coordonator al grupului PPE în Comisia TRAN), Gheorghe Falcă (PPE) și Chris Terheș (S&D).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Fostul premier Dacian Cioloș transmite guvernului Ludovic Orban ”un set de reguli minime pentru a nu eșua”

Published

on

Fostul prim-ministru Dacian Cioloș i-a urat luni succes lui Ludovic Orban la conducerea noului guvern al României, după ce cabinetul său a primit votul de învestire din partea Parlamentului, dar a atras atenția că noul executiv al liderului PNL nu are o misiune ușoară.

”Îi urez succes lui Ludovic Orban la conducerea noului guvern, pentru că doar dacă va guverna bine și cu succes până la alegerile parlamentare România va câștiga pe termen lung. Odată cu plecarea Guvernului Dăncilă, ar trebui să se termine coșmarul Dragnea-PSD care ne ține în gardă de mai bine de trei ani. Guvernul Orban nu are însă o misiune ușoară. Dificultatea cu care s-a constituit fragila majoritate de azi arată că soluția pentru o perspectivă clară oferită țării rămân anticipatele. Am avut experiența conducerii unui executiv cu o susținere parlamentară fragilă”, a scris Cioloș, eurodeputat și liderul Renew Europe din Parlamentul European, pe pagina sa de Facebook.

Prim-ministru al României în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, Dacian Cioloș a transmis câteva recomandări noului executiv ”ca un set de reguli minime pentru a nu eșua”.

Între aceste recomandări se regăsesc: – să pregătească alegerile prezidențiale, locale și parlamentare în așa fel încât să nu existe nicio urmă de partizanat care să planeze asupra celor care le organizează; – să desemneze de urgență o propunere de comisar european care să fie dincolo de orice semne de îndoială în privința integrității, competenței și angajamentului european; – să fie un guvern transparent cu toate numirile în poziții centrale și locale, să verifice integritatea și competența înainte de orice loialitate de partide; – să nu facă niciun compromis la guvernare cu partidele politice și parlamentarii care au susținut PSD în acești trei ani negri care ne-au îndepărtat de Europa și de democrațiile consolidate;  – să elaboreze un proiect de buget echilibrat, fără excese și fără tăieri de la investițiile așteptate de atâta vreme de cetățeni, în special cele în construirea spitalelor și a autostrăzilor, care trebuie să demareze fără întârziere; – să fie un guvern deschis și transparent cu toate cheltuielile publice locale și centrale, să nu avantajeze nicio comunitate pe criterii politice; – Să nu ia decizii fără consultarea tuturor actorilor care pot fi afectați de măsurile propuse, chiar dacă aceste consultări vor fi dificile și vor consuma multă energie.

Mai mult, Dacian Cioloș îi solicită lui Ludovic Orban ”să nu uite de măsurile asumate în acordul politic semnat cu Dan Barna”, copreședinte al Alianței USR PLUS, referindu-se la abrogarea legii recursului compensatoriu, două tururi de scrutin la alegerile locale, desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție sau adoptarea inițiativei cetățenești Fără Penali în Funcții Publice.

”Nu în ultimul rând, să facă toate demersurile pentru a declanșa alegeri anticipate cât mai curând posibil pentru a oferi României un guvern stabil cu o majoritate clară”, a conchis Cioloș.

Guvernul prim-ministrului Ludovic Orban a primit luni votul de încredere al Parlamentului României, urmând să fie instalat în funcție la aproape o lună de la demiterea prin moțiune de cenzură a cabinetului Dăncilă și în săptămâna la finalul căreia cetățenii români sunt chemați la urne pentru alegerile prezidențiale.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat cu 240 de voturi pentru, fiind necesare minim 233, învestirea cabinetului Orban.

Vă mulțumesc! Și aveți încredere în noi”, a spus Ludovic Orban, de la tribuna Parlamentului.

Auto-asumat drept un guvern ”cu perioadă limitată de maxim un an”, cabinetul Orban va avea de formulat măsuri privind rectificarea bugetară pentru anul în curs, realizarea bugetului pentru anul 2020 și încadrarea sub ținta de deficit de 3% din PIB, precum și nominalizarea unui comisar european din partea României, pe fondul respingerii candidaților propuși de PSD și a întârzierii votului de validare și de instalare în funcție a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Programul de guvernare asumat de PNL este disponibil aici.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Dată fiind situația politică, România nu poate să vină cu o propunere de comisar susținută doar de PSD. Ar transfera problema în Parlamentul European

Published

on

© Dacian Ciolos/ captura video Facebook

Liderul grupului Renew Europen, Dacian Cioloș, a afirmat marți, în cadrul unor declarații de presă oferite jurnaliștilor români, că România și Franța trebuie să propune cât mai curând candidați pentru funcția de membru al Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, iar în cazul Bucureștiului nu vede fezabilă o propunere care să vină doar din partea PSD.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă există un orizont de timp pentru propuneriile din partea Franței, României și a Ungariei, Cioloș a răspuns: ”Ca și pentru România, pentru că Ungaria a făcut deja o propunere, și Franța ar trebui să facă propunerea în următoarele zile, până la sfârșitul acestei săptămâni, începutul săptămânii viitoare”.

Dată fiind situația politică din România, eu nu văd cum ar putea să vină o propunere din România care să fie susținută doar de PSD. Riscă să transfere problema din România aici în Parlament”, a completat Cioloș, după ce a fost întrebat dacă, în acest context, propunerea din partea României trebuie făcută de guvernul interimar al Vioricăi Dăncilă.

Cioloș a reamintit că România și Franța sunt cele care propun candidații și că președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își dorește ca echipa sa să fie validată la vot.

”Eu cred că dacă doamna von der Leyen vrea ca acest colegiu să treacă, atunci trebuie să se asigure că propunerea de candidat care vine din partea României (…). Aici trebuie să înțelegem că nu mai e vorba doar de ceea ce vrea România. Evident că România e cea care propune. Și e evident că Franța e cea care propune. Dar acei candidați trebuie să treacă prin Parlamentul European. Și trebuie să contribuie la susținerea majoritară a Colegiului Comisiei în Parlament”, a subliniat Cioloș.

România, Ungaria și Franța sunt așteptate să trimită propunerile lor pentru noua Comisie Europeană în condițiile în care respingerea candidaților inițiali ai celor trei țări a determinat Parlamentul European să amâne votul privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, PNL fiind favorit să preia conducerea executivă, iar în atribuțiile sale ar intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Pe de altă parte, la Consiliul European de săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, 

În context, președintele Klaus Iohannis a reiterat că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș apără procesul de extindere a UE blocat de președintele Franței: În calitate de cetățean român, sunt ferm convins că politica de extindere trebuie să rămână în miezul politicilor europene

Published

on

© European Parliament

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a criticat marți, în plenul legislativului european, decizia statelor membre ale UE de a nu începe negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, o decizie provocată de veto-ul venit din partea Franței, Olandei și Danemarcei.

În calitate de cetățean român, o țară care a beneficiat foarte mult de pe urma extinderii, sunt ferm convins că politica de extindere trebuie să rămână în miezul politicilor europene. Nu ne putem închipui o Uniune puternică fără să fim deschiși față de vecinii noștri și față de țări care poate cred mai mult în Uniunea Europeană decât unele țări membre. Ușile Uniunii Europene trebuie să rămână larg deschise”, a spus Cioloș, în condițiile în care doi dintre liderii care s-au opus, președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte fac parte din familia Renew Europe și au participat joia trecută la reuniunea acestei familii politice înainte de Consiliul European.

Liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Potrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

În acest context, în ultima lor conferință de presă în calitate de lideri ai Consiliului European și Comisiei Europene, Tusk și Juncker au vorbit despre o ”gravă greșeală istorică”, precizând că ”cele două țări sunt pregătite, însă nu și statele membre ale UE”.

”O majoritate covârșitoare a liderilor au fost în favoarea începerii negocierilor de extindere cu Macedonia de Nord și cu Albania. Cu toate acestea, o astfel de decizie necesită unanimitate. Și nu a fost unanimitate. (…) Dați-mi voie să fiu explicit. Macedonia de Nord și Albania nu sunt de învinuit pentru asta. (…) Ambele țări au dreptul de a începe negocierile de aderare cu UE. Sunt pregătite. Din păcate, câteva state membre nu sunt pregătite încă. Personal, cred că a fost o greșeală”, a spus Donald Tusk.

De cealaltă parte, Jean-Claude Juncker a calificat lipsa unui consens drept o ”gravă eroare istorică”.

”Sunt foarte dezamăgit de rezultatele noastre privind extinderea. Acum cinci ani, când mi-am preluat funcția am spus că în timpul celor cinci ani de mandat nu va exista nicio extindere. Oamenii au fost dezamăgiți, însă țările din Balcanii de Vest au continuat să progreseze. Discuțiile de aseară nu au fost despre dacă aceste țări sunt pregătite. A fost o gravă eroare istorică”, a spus și Jean-Claude Juncker.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending