Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, la Varșovia, că aprobarea planul de redresare și de reziliență al Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar.

Aprobarea de către UE a PNRR-ului polonez, a fost „importantă, dar nu este vorba decât despre „o primă etapă, pentru că banii vor fi vărsaţi când reformele vor fi aplicate”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Aceste angajamente, luate sub forma unor etape, trebuie îndeplinite înainte de a se putea face vreo plată”, a adăugat ea.

The approval of this plan is linked
to clear commitments by Poland on the independence of the judiciary.

These commitments, taken in the form of milestones, must be fulfilled before any payment can be made. pic.twitter.com/w0q9PC9AzF

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 2, 2022

Şefa Executivului european a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi „suprimată şi înlocuită” de un tribunal independent, regimul disciplinar „trebuie reformat” şi infracţiunile disciplinare controversate „trebuie să fie eliminate”.

În plus, potrivit acesteia, toţi judecătorii afectaţi de deciziile camerei disciplinare vor avea dreptul ca dosarul lor să fie examinat de noua cameră.

Comisia Europeană a evaluat, miercuri, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă descrise în planul de redresare și de reziliență al Poloniei. Ea va permite Poloniei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19 și să progreseze în tranziția ecologică și digitală. 

Recent, deputaţii coaliţiei de guvernare din Polonia s-au pus de acord asupra reformelor justiţiei despre care guvernul afirma că vor debloca fondurile prevăzute prin Planul de relansare şi rezilienţă al Uniunii Europene, pentru a ajuta economia marcată de efectele pandemiei şi războiului din Ucraina.

Peste 35 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost blocate din cauza disputei cu Bruxellesul legată de statul de drept. Proiectul de reformă a justiţiei convenit a fost crucial în acest sens.

Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul Comisiei Europene, notează AFP, citat de Agerpres.

De asemenea, UE speră şi în ridicarea veto-ului Varşoviei asupra transpunerii în dreptul european a impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Comisia Europeană a prezentant marți Raportul privind starea Schengen 2022, fiind pentru prima dată când Executivul european prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen, informează comunicatul oficial. 

Raportul face parte din inițiativa Comisiei Europene de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an.

Raportul privind starea Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noi priorități

Raportul privind starea Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul anual  prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

• punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
• utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
• asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
• asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
• ridicarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne și
• adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă și prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen, politicile în materie de vize și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.

Comisia Europeană a propus vineri o măsură excepțională finanțată de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică agricultorilor și întreprinderilor din sectorul agroalimentar afectate de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție, informează comunicatul oficial.

Astfel de creșteri ale prețurilor, în special pentru energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, ducând la probleme de lichidități și de fluxuri de numerar pentru agricultori și pentru micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme legate de fluxurile de numerar, ajutându-le să se mențină pe linia de plutire, sprijinul va aborda perturbările de pe piață și va contribui astfel la securitatea alimentară globală.

„Fermierii, cu sprijinul Politicii Agricole Comune, continuă să își dovedească neîncetat valoarea, producând alimente în condiții dificile. După pandemia COVID-19, ei sunt acum puternic afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina. Pentru unii, supraviețuirea este în joc. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie desfășurată în cadrul PAC, îi sprijinim pentru ca ei să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să aibă grijă de pământurile lor și să își întrețină familiile”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Odată adoptată de colegiuitori, această măsură va permite statelor membre să decidă să utilizeze fondurile disponibile de până la 5% din bugetul FEADR pentru anii 2021-2022 pentru acordarea unui sprijin direct pentru venitul fermierilor și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Aceasta reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR în UE.

Statele membre sunt obligate să direcționeze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectați de criza actuală și care sunt implicați în economia circulară, gestionarea nutrienților, utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producție prietenoase cu mediul și clima.

Fermierii și IMM-urile ar putea primi până la 15.000 EUR și, respectiv, 100.000 EUR. Plățile ar trebui să fie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a se folosi de această posibilitate excepțională, statele membre vor trebui să prezinte o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care să introducă această nouă măsură.

Propunerea excepțională de astăzi urmează pachetului de sprijin de 500 de milioane de euro pentru agricultorii din UE adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind „garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare”.

Prin aceste două măsuri, Comisia Europeană încurajează statele membre să sprijine agricultorii angajați în practici durabile.

În acest context, Comisia își intensifică, de asemenea, monitorizarea principalelor piețe agricole afectate de război. În urma unei decizii publicate astăzi, statele membre vor trebui să notifice Comisiei nivelul lunar al stocurilor de cereale, semințe oleaginoase, orez și semințe certificate ale acestor produse deținute de producătorii, angrosiștii și operatorii relevanți.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat un tablou de bord dedicat care prezintă statistici actualizate și detaliate privind prețurile, producția și comerțul cu grâu de morărit, porumb, orz, rapiță, ulei de floarea-soarelui și soia la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru oferă operatorilor de pe piață o imagine exactă și în timp util a disponibilității produselor de bază esențiale pentru alimente și furaje.