Connect with us

POLITICĂ

VIDEO Dacian Cioloș: ”Procesul de dezrobire” a rromilor nu a luat neapărat sfârșit la nivel social

Published

on

Premierul Dacian Cioloş a participat la dezbaterea cu tema “160 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române”, organizată la Muzeul Național de Artă al României, unde a declarat că mai sunt multe de făcut pentru “dezrobirea mentală, sentimentală” a romilor.

„Vedem în jurul nostru ce se intâmplă astăzi atunci când suntem lipsiți de toleranță. Orice repliere pe sine, orice identificare pe sine în opoziție cu celălalt nu ne ajută nici pe noi ca indivizi, nici ca societate, să avem o viață mai bună, să trăim în pace. Și din acest punct de vedere cred că lucrul cel mai bun pe care îl putem face acum, la 160 de ani de la dezrobirea administrativă, este să facem, fiecare dintre noi, și un efort de dezrobire mental. Și aici mă refer și la dumneavoastră, cetățenii români de etnie romă. Această dezrobire mentală este esențială pentru a face din integrarea socială o realitate”, a declarat primul ministru Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat al Guvernului.

dacian ciolos romi

Discursul susținut de premier:

”Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Sunt aici şi pentru a spune că istoria noastră are şi câteva părți mai puțin onorante pentru noi, dar poate că, mă rog, ele pot fi înțelese până la un anumit punct dacă le punem în contextul acelor vremuri. Oricum, sclavia romilor este una din acele perioade pe care trebuie să ne-o amintim mai ales pentru că ea a luat sfârșit la un moment dat. Mâine se împlinesc 160 de ani de la dezrobirea romilor. După aproape 500 de ani de robie, legea promulgată de domnitorul muntean Barbu Știrbei, la 20 februarie 1856, încheia un proces necesar pentru integrarea Principatelor Române în rândul statelor europene civilizate. Până în urmă cu 26 de ani, acest proces de dezrobire, chiar dacă el a avut loc formal, din păcate, acest proces n-a luat neapărat sfârșit la nivel social. Lucrurile au evoluat şi de o parte şi de alta în societatea românească, societatea românească obișnuită cu o mare diversitate culturală, cu o mare diversitate etnică, însă din păcate au rămas în mentalitatea noastră multe urme ale acelei perioade, urme de toleranță mai dificil de integrat, urme de reflexe care s-au perpetuat social, de la o generație la alta.

De circa 26 de ani încoace, romii au fost recunoscuți ca o minoritate şi, în consecință, şi politicile publice au evoluat în acest sens. Şi poate şi procesul de pregătire a României pentru aderarea la UE ne-a împins, cel puțin din punct de vedere formal, să integrăm într-o altă manieră problema minorităților în general şi relația noastră, a cetățenilor români, vizavi de cetățenii români de etnie romă. Însă cred că toate aceste demersuri administrative, funcționărești, chiar şi financiare, cum spunea domnul secretar de stat de la Ministerul Fondurilor Europene spunea că statul şi guvernul fac eforturi în aceşti ani, eforturi imense pentru integrarea romilor, cred că toate aceste eforturi administrative nu sunt suficiente şi, oricum, ele nu pot să înlocuiască efortul pe care trebuie să-l facem fiecare dintre noi pentru a integra în primul rând toleranța în atitudinea noastră şi în a recunoaște diversitatea pe care o avem în societate ca un atu. Vedem în jurul nostru ce se întâmplă astăzi atunci când suntem lipsiți de toleranță.

Orice repliere pe sine, orice identificare de sine în opoziție cu celălalt nu ne ajută nici pe noi ca indivizi, nici pe noi ca societate să avem o viață mai bună, să trăim cu adevărat în pace. Şi din acest punct de vedere, cred că lucrul cel mai bun pe care îl putem face acum, la 160 de ani de la dezrobirea, să spun, administrativă a romilor, este să facem un efort de dezrobire fiecare dintre noi şi mental. Şi aici mă refer şi la dvs, cetățenii români de etnie romă. Această dezrobire mentală este esențială pentru a face din integrarea socială şi din acceptarea socială o realitate.

Eu vreau să vă spun că la nivelul guvernului, la nivelul echipei mele cu care lucrez am mai mulţi prieteni de etnie romă pe care nu i-am recrutat ca să dea bine, eu ştiu, la statisticile privind prezența romilor în guvern sau în administraţie, i-am luat pentru că oamenii, într-adevăr, sunt competenți şi pentru că pot să-şi aducă o contribuție la evoluția ansamblului societății românești. Însă acest fel de integrare practică făcută în fiecare zi prin gesturile noastre, cred că acesta poate să ducă la o evoluție.

Dincolo de asta, sigur că e nevoie şi de politici publice, e nevoie şi de susținere legislativă, de susținere financiară, pentru că, trebuie să recunoaștem, problemele de sărăcie domină mai mult în rândul cetățenilor români de etnie romă decât în rest. Acolo avem o mortalitate infantilă mult mai mare decât media românească şi încă mult mai mare decât media la nivel european şi, din acest punct de vedere, împreună trebuie să facem în aşa fel încât toate aceste politici care sunt puse în aplicație de către autoritățile administrative să dea rezultate. Dar pot să vă spun şi din experiență, toate aceste politici administrative, fondurile pe care le mobilizăm nu vor da rezultate dacă nu există voinţă de ambele părţi şi a celor care aplică aceste politici, şi cei care le receptează. Pe de altă parte, cum spuneam că e nevoie de un efort de dezrobire şi mentală, şi de integrare socială din partea cetățenilor de etnie romă, e nevoie de un efort de integrare şi din partea noastră, a societății în general, de a accepta diferența până la punctul la care ea ajută societatea să evolueze şi sunt convins că din acest punct de vedere, lucrurile evoluează şi ele vor evolua în măsura în care vom şti să ne recunoaștem limitele în primul rând şi să le depășim.

Pe de altă parte, chestiunea romilor este una care trebuie abordată dincolo de o etnie sau de o minoritate într-o ţară sau alta, trebuie să avem curajul să abordăm şi ca o chestiune de cultură la nivel european şi să recunoaștem faptul că romii au o cultură specifică şi că atâta vreme cât ea reușește să se integreze sau să se alăture culturilor generale pe care le avem în Uniunea Europeană, nu avem decât de câștigat în a le recunoaște specificitatea şi a îi ajuta să fie puse în valoare. Cred că şi aici ar fi un pas în plus din partea noastră, acum, dincolo de regulile administrative şi sociale, să ştim să punem în valoare ceea ce cultura romilor de-a lungul secolelor a adus şi aduce în continuare valoare adăugată culturilor europene. Şi astăzi, cu intonarea celor două imnuri, ale României şi romilor, am avut un exemplu clar de ceea ce valoarea acestei civilizații poate să aducă civilizaţiei umane în general. Deci nu pot decât să vă sfătuiesc, dragi prieteni, să fiți mândri, să vă recunoașteți, să vă puneți în valoare şi să fiți mândri de cultura voastră şi să acceptați împreună cu noi, cu ceilalți, cu restul societății, efortul de a continua procesul de dezrobire mentală şi sufletească, pentru că doar în felul acesta o să ne regăsim pe deplin unii pe alții, orice decizie administrativă s-ar lua sau nu s-ar lua. Mulţumesc!”

.

.

ALEGERI EUROPENE 2019

Alianța 2020 USR-PLUS a lansat campania de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din mai

Published

on

Alianța 2020, formată din Uniunea Salvați România (USR) și PLUS, a început luni, în Piața Universității din București, o campanie de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, prin care se urmărește strângerea a 200.00 de semnături necesare pentru a participa la alegerile europarlamentare. Lista candidaților și semnăturile trebuie depuse până pe data de 25 martie, potrivit calendarului aprobat vineri prin Hotărâre de Guvern, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Alianța 2020 USR PLUS construiește alternativa care va aduce guvernarea în 2020. Alianța are cea mai bună listă pe care România a avut-o pentru alegerile din Parlamentul European. De data aceasta, România chiar are ocazia să nu mai aleagă răul cel mai mic, pentru a evita un rău mai mare, de data aceasta românii au ocazia să voteze niște profesioniști. Alianța 2020 USR PLUS va trimite la Bruxelles oameni de care suntem mândri și nu oameni care să ne facă de râs. Avem nevoie ca în următoarele cinci săptămâni să ne ajutați pentru a aduna cele 200.000 de semnături necesare. Din această alianță câștigă România și fiecare cetățean în parte, acum avem șansa de a întoarce România spre Europa”, a declarat președintele USR Dan Barna.

La rândul său, liderul PLUS, Dacian Cioloș, a precizat că românii vor vedea că există o alternativă politică în țara noastră și că există o ofertă de oameni competenți, capabili să își asume guvernarea chiar și mâine dacă este nevoie.

”Astăzi începem un drum care se va sfârși cu o majoritate parlamentară în 2020. Tot ce se va întâmpla de astăzi încolo până la finalul anului 2020, este parte a unui proces prin care vom demonstra românilor că există o adevărată alternativă politică în România. Există o ofertă politică de oameni tineri, competenți, capabili să-și asume guvernarea mâine. Vom începe cu recâștigarea demnității la nivel european. O demnitate care, din păcate, este făcută franjuri de guvernarea actuală. Prin ceea ce fac, cei de la guvernare demonstrează că îndepărtează România de UE, în loc să o consolideze. Vom trimite la Bruxelles oameni capabili să aducxă mai multe subvenții pentru agricultori, fonduri europene pe infrastructură, educație, sănătate. Toate domeniile pe care trebuie să le punem la punct”, a transmis președintele PLUS Dacian Cioloș.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European cu 705 membri, față de 751, câți sunt în prezent, diferența fiind rezultatul deciziei Marii Britanii de a părăsi comunitatea europeană. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European).

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

POLITICĂ

DECLARAȚIA ZILEI la Conferința de la München îi aparține lui Klaus Iohannis: Să ne trimitem militarii în misiuni sub drapelul UE este mai credibil decât într-o coaliție a celor puțini

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis, aflat sâmbătă la cea de-a doua sa participare la Conferința de Securitate de la München, a afirmat că Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene se fundamentează pe credința comună că a trimite militarii țărilor lor membre în misiuni sub drapelul UE este o metodă mai credibilă și eficientă decât într-o coaliție a celor puțini.

Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm  în cadrul unei coaliții restrânse”, a susținut președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending