Reunit miercuri în ședință, Guvernul a supus analizei un memorandum privind solicitarea Ministerului Apărării Naţionale către Parlamentul României privind obținerea aprobării prealabile pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a 10 programe de înzestrare. În cadrul aceleiași ședințe, executivul a discutat și pe marginea Cartei Albe a Apărării, aprobată în luna octombrie a anului trecut.

Deși cele zece programe de înzestrare nu au fost prezentate nominal, reamintim că ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, au participat marți ședința de autoevaluare a activității Direcției generale pentru armamente pentru anul 2020, fiind discutată “maximizarea implicării industriei naționale de apărare în programele de înzestrare”.

De altfel, bugetul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) propus pentru anul 2021 prevede fonduri de 22,746 miliarde de lei, reprezentând 2,04% din PIB, iar această sumă permite investiţii în infrastructură de aproximativ 800 de milioane de lei, reprezentând 23,6% din bugetul apărării.

Astfel, România va aloca de 2% din PIB pentru apărare pentru al cincilea an consecutiv. Totodată, prin direcționarea a 23,6% din bugetul militar către achiziționarea de echipamente majore, România va depăși pentru al șaselea an consecutiv pragul de 20% din fonduri destinate înzestrării militare.

Miercuri, proiectul de lege care prevede cumpărarea de sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML) bazate pe rachete NSM prin contract G2G (n.r. – Government to Government) cu SUA a fost aprobat miercuri în Camera Deputaților, for decizional, și va merge la promulgare către președintele Klaus Iohannis.

Totodată, principalele echipamente ale primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS care va intra în dotarea Armatei României au sosit sâmbăta trecută în portul Constanța.

În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, România a solicitat SUA achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare. HIMARS este al doilea sistem cu care se va dota Armata Română după achiziţia a şapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tipul PATRIOT, configuraţia 3 plus.

Proiectul de lege care prevede cumpărarea de sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML) bazate pe rachete NSM prin contract G2G (n.r. – Government to Government) cu SUA a fost aprobat miercuri în Camera Deputaților, for decizional, și va merge la promulgare către președintele Klaus Iohannnis.

Deputații au votat astfel favorabil legea pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață” aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).

Anterior, legea a fost avizată cu amendamente de Comisia pentru Apărare a Camerei, după ce a fost aprobată de Senat pe 3 februarie.

Guvernul a transmis Parlamentului în luna ianuarie, pentru adoptare în regim de urgență, proiectul de lege pentru sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).

Textul proiectului de lege prevede ca, pentru realizarea acestei capabilități, Guvernul României să atribuie Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA), specifice Programului Foreign Military Sales – FMS, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă care va fi achiziționat include, fără a se limita la acestea, patru instalații mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicații, platforme de transport și încărcare-descărcare, senzori, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistență de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice SIML.

Costurile programului de înzestrare “Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă”, în configurația cuprinsă în proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului, sunt estimate la 286 milioane USD, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție.

Citiți și România cumpără rachete antinavă din SUA. MApN: Departamentul de Stat a finalizat evaluarea cererii României și solicită aprobarea Congresului SUA

După adoptarea legii de către Parlamentului României, urmează o etapă de discuții și negocieri de natură tehnico-economică, pentru stabilirea configurației finale a sistemului și derularea achiziției, dar și opțiunile de realizare, prin cooperare tehnologică și industrială  a unei capacități de producție și realizare a mentenanței constituită la nivelul unui operator economic român, care va fi o capacitate strategică, așa cum este definită de Legea nr. 232/2016 (art. 5, lit. b).

Prin realizarea acestei capabilități, Forţele Navale Române vor dispune de un sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, testat, operațional și interoperabil în cadrul NATO, adaptat misiunilor actuale, împreună cu instruirea privind folosirea în luptă a sistemului şi actualizarea permanentă a bazelor de date specifice SIML, constituind  o necesitate esenţială ce va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil.

Luându-se în considerare durata de viaţă a sistemului de aproximativ 20 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură Forţelor Navale Române certitudinea operaţională necesară şi instruirea pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung.

SIML reprezintă produsul militar destinat pentru apărarea zonelor costiere şi de litoral împotriva ameninţărilor navelor de suprafaţă, având capacitatea de a coopera cu nave, aeronave şi echipamente proprii şi ale aliaţilor, utilizând datele furnizate de către acestea şi viceversa, folosind sisteme de legături de date şi canale de comunicaţii protejate, pentru executarea atacului cu rachetele antinavă.

Obiectivul de înzestrare este planificat a fi realizat până în anul 2024.