Connect with us

NATO

Dacian Cioloș: România va produce transportoare blindate pentru Armată printr-un parteneriat româno-german cu RheinMetall

Published

on

Premierul Dacian Cioloş a anunţat, joi, în cadrul unui interviu acordat pentru Europa FM, că autorităţile române vor semna un contract cu RheinMetall, companie germană constructoare de vehicule şi echipamente militare, care va construi în România un transportor blindat.

Este într-o fază foarte avansată un parteneriat al RheinMetall  cu o companie din România care va construi în România un transportor blindat şi deci dacian ciolos FBvcare va folosi resurse din România, care va crea locuri de muncă în România, va folosi şi tehnologia RheinMetall şi pe ceea ce s-a lucrat în România. Cred că este un interes atât pentru partenerul respectiv, cât şi pentru România pentru că o parte din aceşti bani vor rămâne în România şi vor crea locuri de muncă aici şi chiar capacitate de producţie”, a afirmat premierul  Dacian Cioloş. Rheinmetall este un gigant industrial german și  este a zecea companie europeană din domeniul apărării după cifra de afaceri, potrivit HotNews.ro.

Şeful Executivului a precizat că acest contract nu este semnat, însă este într-o fază foarte avansată.

”De fapt, se va crea un parteneriat, o societate mixtă româno-germană cu RheinMetall care apoi va avea acest contract cu Ministerul Apărării pentru acest transportor blindat care este deja prevăzut în priorităţiile de dotare a Armatei române”, a declarat Cioloş.

Întrebat dacă mai sunt şi alte contracte care sunt pe punctul de a fi semnate, premierul a răspuns că ”mai sunt și altele care sunt în discuţii.” ”Practic pe toate domeniile de înzestrare a Armatei, Ministerul Apărării caută acest gen de parteneriate, foarte probabil se va materializa într-un fel sau altul, în lunile următoare, şi un parteneriat pentru dotarea Marinei pentru dotarea, probabil, cu corvete care, la fel, o parte din ele se vor produce în România”, a explicat premierul Cioloş.

Întrebat dacă România este vizată de declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care în campania electorală a acuzat statele memebre NATO că nu contribuie suficient, premierul Cioloș a oferit asigurări că bugetul României pentru apărare va ajunge, în 2017, la 2% din PIB, conform angajamentului luat la începutul anului 2015.

”Nu o să se afle pe listă România pentru că ne-am asumat deja să mărim finanțarea. Suntem conștienti de faptul că nu poti sa ceri sprijin pentru Apărare dacă nu contribui și tu. Am avut discuții și decizia politică de la București în legătură cu alocarea a 2% din PIB pentru Apărare în 2017 e apreciată, acum trebuie făcut efortul să se materializeze”, a spus premierul Ciolos, care a precizat că România va face acest lucru ”nu doar pentru că ne-am angajat, ci pentru că avem nevoie”.

Citiți și: Ministerul Apărării vrea să cumpere patru nave în valoare de 3,6 miliarde de lei pentru misiuni în Marea Neagră

NATO: „Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie“

Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că Europa şi SUA trebuie să se unească, argumentând că ”izolarea nu este o opţiune“„Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie (…) Nu este momentul de a pune în discuţie parteneriatul dintre Europa şi Statele Unite“, a scris duminică Jens Stoltenberg. El a recunoscut însă că liderii europeni trebuie să îşi majoreze contribuţiile financiare pe lângă NATO care numără 28 de ţări membre. Aceeaşi afirmaţie a fost făcută şi de Donald Trump în timpul campaniei sale.

Dintre țările membre NATO, doar cinci state respectă principiul alocării a 2% din PIB pentru bugetul Apărării: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%). Top 10 este completat de Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Cifrele sunt valabile pentru anul 2015. În prezent, Statele Unite acoperă 70% din cheltuielile Alianţei Nord-Atlantice.

Din 2017, România va aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării, conform unui acord între partidele parlamentare de la începutul anului 2015. ”Noi am înţeles că nu se poate așa, ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie”, a spus și Klaus Iohannis după alegerea lui Donald Trump.

 

.

NATO

Forțele aeriene canadiene au revenit în România: Cinci avioane supersonice CF-188 Hornet vor apăra spațiul aerian la Marea Neagră ca parte a misiunilor NATO

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Forțele Aeriene Canadiene au revenit vineri în România, ca parte a misiunilor de poliție ale NATO la Marea Neagră, cinci avioane supersonice și un detașament de peste 100 de militari urmând a asigura securitatea spațiului aerian al României și în regiunea Mării Negre în următoarele luni.

Detașamentul canadian format din aproximativ 135 de militari (piloți și personal tehnic) cu cinci aeronave CF-188 Hornet, vor executa misiuni de Poliție Aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române și aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR”, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Aceasta reprezintă a treia rotație a Forțelor Aeriene Regale Canadiene în România, în vederea executării misiunii de Poliție Aeriană Întărită alături de Forțele Aeriene Române, după ce în ultimele patru luni aceste misiuni au fost executate alături de Forțele Aeriene Italiene, prezente la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu cu patru avioane Typhoon.

Anterior, Forțele Aeriene Canadiene și-au încheiat misiunea de poliție aeriană a NATO în România și la Marea Neagră în ianuarie 2019, misiune pe care au executat-o începând cu luna septembrie a anului 2018.

Misiunea face parte din operaţiunea REASURANCE din Europa Centrală şi de Est, iar aceasta a fost desfășurată în premieră la o lună după anexarea Crimeei, în aprilie 2014. Atunci, forţele aeriene canadiene au desfăşurat prima dată o misiune de poliție aeriană în România din aprilie până în august 2014.

În cadrul misiunilor de poliție aeriană din ultimii ani, forțele aeriene britanice și canadiene sunt cele care au asigurat, pe principiu rotațional, aceste operațiuni în spațiul aerian al României și deasupra Mării Negre. Reamintim că anul trecut, forțele armate canadiene (FAC) au trimis aproximativ 135 de militari și patru avioane de vânătoare CF-188 Hornet ale Aviației regale canadiene la Constanța, în România, pentru a lua parte la activitățile poliției aeriene a NATO din septembrie până în decembrie 2017.

Enhanced Air Policing (poliţia aeriană întărită) este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

Reamintim totodată că în contextul ultimei misiuni britanice asigurate cu avioane Typhoon Eurofighter, misiunile de poliție aeriană au interceptat mai multe provocări de această natură din partea Rusiei.

Continue Reading

NATO

Prima țară de pe flancul estic al NATO care achiziționează F-35: SUA au autorizat vânzarea de aeronave de ultimă generație către Polonia

Published

on

© Lockheed Martin

Statele au anunţat miercuri că au aprobat vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generaţie F-35 către Polonia, în sumă de 6,5 miliarde de dolari, a anunțat Agenţia pentru Cooperare în Domeniul Apărării şi Securităţii din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Acordul prevede vânzarea a 32 de avioane de vânătoare fabricate de Lockheed Martin şi 33 de reactoare F-135 Pratt and Whitney, însoţite de armamentul şi sistemele de navigaţie necesare, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat, citat de Defense Blog.

Vânzarea propusă va spori inventarul operațional al aeronavelor Poloniei și va îmbunătăți capacitatea de autoapărare aer-aer și aer-sol. Forțele aeriene poloneze MiG-29 și flota Su-22 vor fi înlocuite cu F-35”, se arată comunicatul citat, care adaugă că ”Polonia nu va întâmpina dificultăți în integrarea acestor aeronave în sistemul forțelor sale armate”.

Avionul de tip F-35, dezvoltat de Lockheed Martin şi pilotat pentru prima oară în 2006, este o aeronavă de vânătoare polivalentă, proiectată să fie folosită de Forţele aeriene americane, Corpul puşcaşilor marini şi Marină în aceeaşi versiune.

El are trei variante – cu decolare convenţională (A), cu decolare scurtă şi aterizare verticală (B) şi pentru catapultare (C). Sistemul său stealth, forma şi materialele din care este construit îi permit să pătrundă în zone fără să fie detactat de radar.

Cu nouă țări implicate în dezvoltarea lor – Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Danemarca, Norvegia și Australia – avioanele F-35 reprezintă un nou model de cooperare internațională.

Anunțul acestei achiziții a fost oficializat în luna iunie, cu prilejul vizitei preşedintelui polonez Andrzej Duda la Washington, când președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, sporind prezența militară SUA pe teritoriul acestui stat aliat. Planul inițial al Poloniei era de a oferi două miliarde de dolari în schimbul găzduirii unei prezențe americane permanente pe teritoriul său, o propunere de bază militară denumită simbolic ”Fort Trump”.

În luna februarie a acestui an, ministrul Apărării de la Varșovia, Mariusz Blaszczak, a precizat că Polonia va deveni prima țară de pe flancul estic al NATO care se va dota cu avioane F-35, în contextul în care a informat că Polonia va cheltui pentru modernizarea armatei aproximativ 44 de miliarde de euro până în anul 2026, în special pentru a achiziționa avioane, elicoptere și submarine.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot în luna februarie, Polonia şi Statele Unite au încheiat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane de euro) pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS, la ceremonia de semnare a acordului participând președintele polonez Andrzej Duda și vicepreședintele SUA Mike Pence.

De asemenea, în martie 2018, polonezii au cumpărat sistemul de apărare antirachetă american Patriot, cu suma de 3,8 miliarde de euro. 

Polonia se numără printre cele opt ţări membre ale NATO care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Mai mult, în 2017, președintele Andrzej Duda a promulgat legea prin care bugetul apărării Poloniei va crește progresiv de la 2% din PIB până la 2,5% din PIB în anul 2030.

Continue Reading

NATO

Igor Dodon s-a întâlnit, în premieră, cu secretarul general al NATO. Jens Stoltenberg: ”Respectăm neutralitatea Republicii Moldova, dar asta nu înseamnă izolare”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a transmis joi că Alianța Nord-Atlantică sprijină și respectă neutralitatea Republicii Moldova, înaltul oficial aliat făcând aceste precizări în cadrul unor declarații de presă alături de Igor Dodon, președintele țării, într-o întâlnire premieră între cei doi oficiali.

”NATO sprijină pe deplin și respectă neutralitatea constituțională a Moldovei, dar neutralitate nu înseamnă izolare sau că nu putem colabora. NATO lucrează îndeaproape și cu alte țări cu statut de neutralitate, Austria sau Elveția”, a spus Stoltenberg, potrivit transcrierii de pe pagina oficială a Alianței, în condițiile în care de la instalarea lui Dodon în funcție relațiile între Chișinău și Alianța Nord-Atlantică s-au depreciat.

Președintele Republicii Moldova s-a făcut remarcat prin propunerea de a închide biroul de legătură al NATO, o decizie luată înainte ca Dodon să fie învestit în funcția prezidențială, dar și prin poziția de a interzice participarea militarilor țării la exerciții comune cu NATO.

Stoltenberg a continuat și a apreciat deschiderea manifestată de guvernul Maia Sandu față de cooperarea cu NATO.

”Am fost încurajat să aud la întâlnirea recentă cu prim-ministra Maia Sandu că Moldova este hotărâtă să continue cooperarea noastră”, a mai spus Stoltenberg, mulțumind Republicii Moldova pentru contribuția sa la misiunea KFOR din Kosovo.

Potrivit Radio Europa Liberă, Igor Dodon a reiterat în debutul discursului în fața presei că Republica Moldova este un stat neutru, care nu are obiectiv aderarea la Alianța Nord Atlantică, dar a susținut poziția lui Stoltenberg despre faptul că neutralitatea nu înseamnă și izolare.

”„Pentru noi este primordial şi principial întărirea neutralităţii noastre şi recunoaşterea internaţională a statului de neutralitate. În acelaşi timp suntem deschişi spre colaborare cu toţi partenerii noştri – şi din Est, şi din Vest”, a declarat Igor Dodon.

Vizita lui Igor Dodon la NATO survine după ce săptămâna trecută s-a aflat la Chișinău consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, oficialul american întâlnindu-se atât cu președintele, cât și cu premierul Republicii Moldova. În urma vizitei consilierului preşedintelui SUA pentru securitate naţională, John Bolton, în Republica Moldova, premierul Maia Sandu a anunțat că anul acesta Republica Moldova va negocia un nou Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului Moldova – NATO.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending