Connect with us

NATO

Dacian Cioloș: România va produce transportoare blindate pentru Armată printr-un parteneriat româno-german cu RheinMetall

Published

on

Premierul Dacian Cioloş a anunţat, joi, în cadrul unui interviu acordat pentru Europa FM, că autorităţile române vor semna un contract cu RheinMetall, companie germană constructoare de vehicule şi echipamente militare, care va construi în România un transportor blindat.

Este într-o fază foarte avansată un parteneriat al RheinMetall  cu o companie din România care va construi în România un transportor blindat şi deci dacian ciolos FBvcare va folosi resurse din România, care va crea locuri de muncă în România, va folosi şi tehnologia RheinMetall şi pe ceea ce s-a lucrat în România. Cred că este un interes atât pentru partenerul respectiv, cât şi pentru România pentru că o parte din aceşti bani vor rămâne în România şi vor crea locuri de muncă aici şi chiar capacitate de producţie”, a afirmat premierul  Dacian Cioloş. Rheinmetall este un gigant industrial german și  este a zecea companie europeană din domeniul apărării după cifra de afaceri, potrivit HotNews.ro.

Şeful Executivului a precizat că acest contract nu este semnat, însă este într-o fază foarte avansată.

”De fapt, se va crea un parteneriat, o societate mixtă româno-germană cu RheinMetall care apoi va avea acest contract cu Ministerul Apărării pentru acest transportor blindat care este deja prevăzut în priorităţiile de dotare a Armatei române”, a declarat Cioloş.

Întrebat dacă mai sunt şi alte contracte care sunt pe punctul de a fi semnate, premierul a răspuns că ”mai sunt și altele care sunt în discuţii.” ”Practic pe toate domeniile de înzestrare a Armatei, Ministerul Apărării caută acest gen de parteneriate, foarte probabil se va materializa într-un fel sau altul, în lunile următoare, şi un parteneriat pentru dotarea Marinei pentru dotarea, probabil, cu corvete care, la fel, o parte din ele se vor produce în România”, a explicat premierul Cioloş.

Întrebat dacă România este vizată de declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care în campania electorală a acuzat statele memebre NATO că nu contribuie suficient, premierul Cioloș a oferit asigurări că bugetul României pentru apărare va ajunge, în 2017, la 2% din PIB, conform angajamentului luat la începutul anului 2015.

”Nu o să se afle pe listă România pentru că ne-am asumat deja să mărim finanțarea. Suntem conștienti de faptul că nu poti sa ceri sprijin pentru Apărare dacă nu contribui și tu. Am avut discuții și decizia politică de la București în legătură cu alocarea a 2% din PIB pentru Apărare în 2017 e apreciată, acum trebuie făcut efortul să se materializeze”, a spus premierul Ciolos, care a precizat că România va face acest lucru ”nu doar pentru că ne-am angajat, ci pentru că avem nevoie”.

Citiți și: Ministerul Apărării vrea să cumpere patru nave în valoare de 3,6 miliarde de lei pentru misiuni în Marea Neagră

NATO: „Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie“

Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că Europa şi SUA trebuie să se unească, argumentând că ”izolarea nu este o opţiune“„Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie (…) Nu este momentul de a pune în discuţie parteneriatul dintre Europa şi Statele Unite“, a scris duminică Jens Stoltenberg. El a recunoscut însă că liderii europeni trebuie să îşi majoreze contribuţiile financiare pe lângă NATO care numără 28 de ţări membre. Aceeaşi afirmaţie a fost făcută şi de Donald Trump în timpul campaniei sale.

Dintre țările membre NATO, doar cinci state respectă principiul alocării a 2% din PIB pentru bugetul Apărării: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%). Top 10 este completat de Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Cifrele sunt valabile pentru anul 2015. În prezent, Statele Unite acoperă 70% din cheltuielile Alianţei Nord-Atlantice.

Din 2017, România va aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării, conform unui acord între partidele parlamentare de la începutul anului 2015. ”Noi am înţeles că nu se poate așa, ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie”, a spus și Klaus Iohannis după alegerea lui Donald Trump.

 

.

NATO

NATO la 70 ani: Cascada Niagara a fost iluminată în albastru, culoarea drapelului Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Cascadele din Niagara au fost iluminate duminică seară, 14 iulie, în culorile drapelului NATO, marcând aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței și vizita secretarului general Jens Stoltenberg în America de Nord.

La ora 22:00 ora locală, ambele părți ale cascadei au fost proiectate în albastru – culoarea steagului oficial al NATO, adoptat în 1953, informează Alianța într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Salutând momentul, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ”a fost minunat să vedem atât cascadele canadiene cât și cele din Niagara din SUA, iluminate cu albastru pentru aniversarea a 70 de ani de la NATO”.

”Apa poate fi mai degrabă un pod decât o barieră: Cascada aduce Canada și Statele Unite împreună, la fel cum Atlanticul de Nord unește Alianța noastră “, a continuat Stoltenberg, care a început duminică o vizită în Canada și Statele Unite.

Luni, va participa alături de prim-ministrul Justin Trudeau la o întâlnire cu trupele canadiene din Baza Petawawa și se va adresa Colegiului Massey al Universității din Toronto.

Miercuri, Stoltenberg va susține discursul principal la Aspen Security Forum din Colorado.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord.

Momentul va fi marcat și la 3-4 decembrie 2019, când va avea loc la Londra, primul sediu al Alianței, Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO

Continue Reading

NATO

Criză în cadrul NATO: Alianța avertizează Turcia după ce primele componente ale rachetelor rusești S-400 au fost livrate Ankarei

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO avertizează Turcia asupra unor “potenţiale consecinţe” legate de achiziţionarea sistemului rusesc de rachete sol-aer S-400, după sosirea primelor componente, informează DPA şi France Presse, citate de Agerpres.

Depinde de aliaţi să decidă ce echipamente militare cumpără. Cu toate acestea, suntem preocupaţi de posibilele consecinţe ale deciziei Turciei de a achiziţiona sistemul S-400“, a declarat un oficial al NATO sub acoperirea anonimatului.

Interoperabilitatea forţelor noastre armate este fundamentală pentru NATO în desfăşurarea operaţiunilor şi a misiunilor noastre“, a adăugat acest oficial, salutând de asemenea faptul că Turcia colaborează cu alţi aliaţi în dezvoltarea sistemelor de apărare cu rachete cu rază lungă de acţiune.

Livrarea sistemului S-400 către Turcia a început vineri, a anunţat Ministerul turc al Apărării.

Statele Unite consideră că rachetele ruseşti nu sunt compatibile cu echipamentele NATO şi că există riscul ca operatorii ruşi care îi vor instrui pe militarii turci pentru folosirea sistemelor S-400 să afle secrete tehnologice privind avioanele F-35. Turcia este parteneră a SUA atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi a programului de producţie a aeronavelor de ultimă generaţie.

SUA spun că rachetele S-400 compromit înţelegerea legată de avioanele de luptă F-35 ale companiei americane Lockheed Martin, pentru care Turcia este producător şi cumpărător. De asemenea, Washingtonul a început oficial procesul de a exclude Turcia din programul privind avioanele F-35, oprind instruirea piloţilor turci în SUA.

Recent, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan declara că oferta americanilor privind rachetele Patriot pentru Turcia nu este la fel de bună ca aceea a Rusiei, motiv pentru care achiziţia şi instalarea sistemului rusesc S-400 va continua, precizează Digi24.

Sistemul de rachete rusești S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.

Sistemul antiaerian rus S-400 (SA-21 Growler potrivit terminologiei NATO) este de ultimă generaţie, are o rază lungă de acţiune şi este conceput pentru a distruge aeronave, rachete de croazieră şi balistice, dar şi ţinte de la suprafaţă.

Continue Reading

NATO

SUA au transferat temporar drone militare MQ-9 Reaper în România. Aparatele pot fi folosite pentru operațiuni de intelligence în Europa de Est și la Marea Neagră

Published

on

Departamentul american al Apărării a dispus transferul temporar a unor drone militare de tip MQ-9 Reaper la Baza aeriană Câmpia Turzii, a anunțat într-un comunicat Comandamentul Forțelor Aeriene americane pentru Europa și Africa

„Drone de tip MQ-9 Reaper, personalul aferent şi echipamentele de susţinere ale Detaşamentului al II-lea al Grupului de operaţiuni expediţionare 52 de la Baza aeriană Miroslawiec (Polonia) au fost transferate în mod temporar la Baza aeriană Câmpia Turzii din România, pe durata lucrărilor la pista Bazei Miroslawiec”, arată sursa citată

Acest Detaşament este o unitate separată din punct de vedere geografic fiind încredinţat Unităţii de lupte aeriene 52, cu sediul în Spangdahlem AB, Germania, care are misiuni de colectare de informaţii, de supraveghere şi recunoaştere, în scopul răspunderii necesităţilor combatante ale centrelor de comandă.

”Dronele de tip MQ-9 efectuează operaţiuni în Polonia începând din mai 2018. Această relocare temporară este efectuată prin cooperarea totală cu aliatul nostru NATO, România. Statele Unite colaborează îndeaproape cu România şi cu alţi parteneri NATO pentru consolidarea capabilităţilor colective de apărare şi pentru intensificarea securităţii regionale”, mai precizează subliniază Comandamentul Forţelor Aeriene SUA pentru Europa şi Africa.

Anul trecut, publicația Defense News anunța că forțele aeriene ale Statelor Unite ar putea amplasa avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, acolo unde forțele americane au construit un hangar care ar putea fi folosit în acest scop. Potrivit sursei citate, locația ar putea deopotrivă să găzduiască drone MQ-9 Reaper și să sprijine operațiunile de strângere de informații în Europa de Est și Marea Neagră.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

MQ-9 Reaper este un avion de luptă fără pilot utilizat de către Forțele aeriene americane și care poate căuta și ataca ținte la sol cu până la 14 rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending