Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

“16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică. 

Al doilea zbor NATO cu 45 de tone de echipamente medicale achiziționate de România din Coreea de Sud a ajuns sâmbătă la București, a scris secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pe contul său de Twitter. Într-un comunicat, NATO afirmă că prin aceste misiuni “forțele armate aliate joacă un rol de prim-plan în lupta împotriva coronavirusului.

45 tons of medical supplies landed in Bucharest today, the second flight of #COVID19 equipment to #Romania organised through the # NATO-managed Strategic Airlift Capability: https://t.co/xtU0Sjk84H #StrongerTogether

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) March 28, 2020

Ministerul Apărării Naționale din România a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea a două misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a 90 de tone de echipament medical de la Seul la București.

Echipamentele, constând în alte 200.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Sitiluații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III reprezintă prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

Primele 45 de tone de echipament medical, constând în 100.000 de combinezoane de protecţie, achiziţionate de statul român din Coreea de Sud, au ajuns joi pe Aeroportul Otopeni. Următoarele 45 de ani, constând în alte 100.000 de combinezoane de protecție au ajuns sâmbătă la București.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, alături alte nouă țări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică. 

Un scurt istoric

O aderare amânată cu cinci ani după summitul aliat de la Madrid din 1997, când Cehia, Polonia și Ungaria au fost invitate în Alianță începând cu 1999, invitația de accedere a României în Alianța Nord-Atlantică a fost primită la summitul de la Praga din 2002, reprezentând rezultatul unui consens politic major la nivel național dublat de implicare militară în teatre de operații și constituind atingerea primei borne din procesul de integrare în structurile occidentale europene și euro-atlantice, urmată în 2007 de aderarea la Uniunea Europeană.

Eșecul eforturilor de a începe negocierile de aderare după summitul de la Madrid din 1997 a fost atenuat de precizările din textul Comunicatului final al reuniunii decizional respective, în care cele 16 state membre NATO au nominalizat România printre statele candidate care au realizat progrese semnificative în îndeplinirea celor cinci criterii de aderare: sistem democratic, progres în direcția unei economii de piață, control civil asupra structurilor militare, relații de bună vecinătate cu state vecine și respectarea suveranității lor și dezvoltarea compatibilității militare cu forțele și standardele NATO.

Insuccesul de la finalul anilor ’90, apărut și în condițiile în care România devenise în 1994 prima țară post-comunistă care se alătură programului Parteneriatului pentru Pace al NATO, a fost urmat de o relansare puternică, materializată prin decizii politice ce răspundeau contextului evoluțiilor mediului de securitate regional precum aprobarea în 1998 de către Parlament a cererii NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă. Ulterior, în 1999, Parlamentul român a aprobat cererea preşedintelui Emil Constantinescu de a permite tranzitul spre Iugoslavia via România al contingentelor cehe şi poloneze din cadrul trupelor internaţionale NATO de menţinere a păcii pentru Kosovo (KFOR).

16 ani de apartenență formală precedați de trei ani de probare a unui angajament militar de netăgăduit. Efortul soldaților români, reper esențial în devenirea euro-atlantică a României

Cei 16 ani de apartenență formală (2004-2020) la NATO au fost precedați de trei ani de implicare de facto în acțiunile Alianței (2001-2003), momente decisive și care s-au constituit într-o pondere semnificativă în influențarea deciziei politice de a primi România în Alianța Nord-Atlantică.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și activarea, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă au modificat substanțial procesul de adaptare și justificare a rolului Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea euro-atlantică și în noua dinamică negativă a arhitecturii internaționale de securitate. Același moment tragic pentru comunitatea transatlantică și pentru cel mai important actor al relațiilor internaționale a devenit și momentul în care România a demonstrat angajamentul său de a deveni un aliat NATO. Într-o nouă decizie legislativă, Parlamentul de la București a hotărât, în septembrie 2001, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Practic, înainte de a deveni membru de jure al NATO, România a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA care s-a implicat în Războiul din Afganistan, prezență militară care continuă și în prezent. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții.

Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. În prezent, România este al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan, sporindu-și prezența militară pentru anul 2019. În cei 18 ani de prezență în Afganistan, 29 de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.

Implicarea militară română în Irak, care de asemenea precede momentul aderării formale, a debutat în 2003 cu o prezență militară de 730 de soldați, efective sporite cu încă 130 de soldați în anul 2005. În 2008 și 2009, contingentul militar al României în Irak s-a diminuat la 501, respectiv 350 de soldați ca parte a îndeplinirii misiunii aliate. În contextul etapelor succesive de retragere a forțelor multinaționale din Irak, România și-a asumat păstrarea efectivelor militare în teritoriu până în 2011, alături de forțele britanice și americane. Cu toate acestea, ca parte a termenilor acordului de retragere dintre SUA și Irak, România a trebuit să decidă și să pună în practică retragerea trupelor în 2009, făcând parte din penultimul val de retrageri militare înainte de retragerile Marii Britanii și Statelor Unite din 2011. În total, în cei șase ani de prezență militară în Irak, trei militari români și-au pierdut viața.

Cronologie: 29 martie 2004 – 29 martie 2020. 16 ani de la așezarea României la masa septuagenarei familii euro-atlantice

La 16 ani distanță de la momentul aderării la NATO, România a înregistrat rezultate notabile, de la găzduirea în 2008 a Summitului NATO la construirea în parteneriat cu SUA și găzduirea facilității antirachetă a Deveselu, iar noile provocări la adresa securității euro-atlantice în contextul anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia au echipat poziția strategică a României ca aliat pe flancul estic al NATO cu responsabilități și garanții de securitate majore. Astfel, începând cu anul 2016, România este gazda sistemului antirachetă al NATO deplin operaționalizat, iar la București operează două structuri NATO importante în ecuația apărării și descurajării amenințărilor externe – Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și o Unitate de Integrare a Forțelor. În 2017, România a găzduit cel mai amplu exercițiu militar al NATO din anul respectiv – Saber Guardian, context în care a fost operaționalizată și Brigada multinațională a NATO pe care România a propus-o la Summitul din 2016, o conduce și o găzduiește la Craiova. În 2017 și 2018, România s-a numărat printre aliații NATO care și-au asumat alocarea a 2% din PIB pentru apărare și a cheltuit cel mai mare procent din bugetul său militar pentru înzestrare și modernizare a forțelor armate. În același timp, a rămas a 5-a națiune NATO în termeni de contribuție cu efective militare în Afganistan și depune eforturi pentru a găzdui un corp de comandă terestru aliat, structură care să asigure legătura pe linia de comandă între unitățile aliate de pe teritoriul României și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În același interval, eforturile politico-militare de racordare și asimilare a României în rândul NATO au fost marcate și de realizări de reprezentare nominală, fie că amintim faptul că ambasadorul Sorin Ducaru a fost asistent al secretarului general al NATO (2013-2017) sau că procesul de mutare a Alianței Nord-Atlantice din vechiul în noul sediu al NATO a fost coordonat de un român. Totodată, în prezent, purtătorul de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice este o româncă, Oana Lungescu, iar funcţia de preşedinte al Comitetului NATO pentru bugete va fi deținută de un român.

Cel mai important, poate, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

În loc de concluzii… Cei 16 ani scurși de la așezarea României la masa septuagenarei familii euro-atlantice trebuie, de asemenea, reflectați și într-o asumare cronologică a evoluțiilor și a traseului pe care le-a parcurs și înregistrat țara noastră în acest deceniu și jumătate

26 martie 2003 – Ministrul român al afacerilor externe participă, la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare. Detalii aici;

8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA. Detalii aici;

26 februarie 2004 – Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord;

1 martie 2004 – Promulgarea legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord de către președintele Ion Iliescu;

4 martie 2004 – Semnarea de către președintele Ion Iliescu a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord;

29 martie 2004 – Depunerea de către prim-ministrul Adrian Năstase a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, Washington, SUA;

© NATO

2 aprilie 2004 – Ceremonia înălţării drapelelor de stat ale României şi celorlalţi 6 noi aliaţi (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia) la Cartierul General al NATO, Bruxelles. Detalii aici, aici şi aici;

© NATO

© NATO

28-29 iunie 2004 – Are loc Summitul NATO de la Istanbul, prima reuniune decizională aliată la care a participat și România în calitate de stat membru. România a fost menționată în Comunicatul final în calitate de stat membru care s-a alăturat Alianței în ”cel mai puternic val de extindere din istoria Alianței”. Detalii aici;

13 octombrie 2004 – România găzduiește o reuniune informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO la Poiana Braşov. Detalii aici;

© NATO

22 februarie 2005 – Are loc Summitul NATO de la Cartierul General al Alianţei, Bruxelles, prilej cu care este reafirmată unitatea transatlantică și a valorilor comune. Detalii aici;

28-29 noiembrie 2006 – Are loc Summitul NATO de la Riga, unde aliații au salutat inițiativele de consolidare a cooperării, securității și stabilității în regiunea Mării Negre, o zonă de interes major pentru România și în raport cu care deciziile NATO au evoluat. Detalii aici;

© NATO

2-4 aprilie 2008 – România înregistrează un succes politic important la nivel aliat prin găzduirea Summit-ul NATO de la Bucureşti. Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Summit-ul de la București, organizat la Palatul Parlamentului, a reprezentat atunci primul și singurul summit aliat la care Rusia a participat prin președintele Vladimir Putin. Totodată, reuniunea liderilor țărilor NATO, la acel moment 26 de state membre, a reprezentat și ultimul summit la care a luat parte președintele american, George W. Bush. Dintre liderii NATO care au participat la summitul din 2008 singurul care se află și în prezent în funcție este cancelarul german Angela Merkel. Şefii de state şi de guverne au aprobat atunci patru documente publice: 1) Declaraţia de la Bucureşti; 2) Declaraţia comună NATO-Ucraina; 3) Viziunea strategică a ISAF; 4) Declaraţia Consiliului NATO-Rusia. În fapt, principalele teme abordate au fost situația din Afganistan în contextul în care NATO desfășura misiunea ISAF, precursoarea Resolute Support Mission, extinderea Alianței, un subiect delicat și cu influențe asupra relației NATO cu Rusia, dar și sistemul de apărare antirachetă. La patru luni distanță de la acel summit în care aliații au recunoscut aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei, în pofida dorinței președintelui american George W. Bush de a face mai mult și a oferi un parcurs pentru aderare la NATO, a izbucnit războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă. Ulterior, la șase ani distanță, un conflict similar a izbucnit și în estul Ucrainei, Rusia blocând parcursul european și euro-atlantic al Kiev-ului, reușind să destabilizeze vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO, inclusiv prin anexarea ilegală a Crimeei. Referitor la extinderea la NATO, la summitul de la București aliații au decis să amâne invitația pentru aderarea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în contextul disputei cu Grecia privind privind denumirea statală, conflict diplomatic care și-a găsit soluționarea în 2018, prin Acordul de la Prespa, iar la 6 februarie 2019, noua Republică a Macedoniei de Nord a semnat protocolul de aderare la NATO. 

3-4 aprilie 2009 – Are loc Summitul aniversar al NATO de la Strasbourg / Kehl, reuniunea ocazionată de aniversarea a 60 de ani de la înființarea NATO. Detalii aici;

19-20 noiembrie 2010 – Are loc Summit-ul NATO de la Lisabona, unde țările aliate au adoptat un nou Concept Strategic pentru zece ani, vizând abordarea Alianței în trei dimensiuni esențiale: apărare colectivă, gestionare a crizelor și cooperare prin securitate. În acel context, România a pledat, între altele, pentru reafirmarea apărării colective şi Articolului 5 drept responsabilităţi centrale ale NATO, acordarea atenţiei necesare pentru menţinerea principiilor indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, respectiv solidarităţii şi coeziunii Aliate, întărirea rolului NATO ca forum de consultare transatlantică, în conformitate cu Articolul 4 al Tratatului de la Washington și confirmarea apărării antirachetă drept misiune strategică a Alianţei Nord-Atlantice. Detalii aici;

10 octombrie 2011 – România găzduiește, pentru prima oară în calitate de stat membru, reuniunea Adunării Parlamentare a NATO. O astfel de reuniune mai fusese găzduită în 1997. Detalii aici;

20-21 mai 2012 – Are loc Summitul NATO de la Chicago, context în care țările aliate au adoptat o Declarație vizând capabilitățile de apărare ale NATO și dezvoltarea lor până în 2020. Această declarație a jucat rolul de catalizator politic pentru viitorul sistem antirachetă al NATO din Europa prin lansarea unui pas inițial pentru înființarea acestui sistem. Deciziile privind sistemul antirachetă de la Chicago au apărut în contextul Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și SUA, semnat de președinții Traian Băsescu și Barack Obama la 13 septembrie 2011, care conține acordul privind amplasarea în România a elementelor sistemului din Europa al Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor. Acordul separat privind scutul antirachetă a fost semnat de secretarul de Stat Hillary Clinton și ministrul de Externe Teodor Baconschi. Detalii aici și aici.

© Calea Europeană

4-5 septembrie 2014 – Are loc Summitul NATO din Ţara Galilor, Marea Britanie, aceasta fiind o întrunire de readaptare și asigurare majoră a aliaților ca urmare a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia, a destabilizării estului Ucrainei și a suspendării cooperării și dialogului dintre NATO și Federația Rusă. În contextul de securitate delicat generat de agresiunea Rusiei, Summitul din Țara Galilor s-a materializat în decizii de securitate esențiale pentru ceea ce a devenit flancul estic al Alianței – format din Polonia, țările baltice, România și Bulgaria. În privința României, Poloniei și țărilor baltice a fost adoptat câte un plan de contingență care conține acțiunile concrete pe care statele respective și aliații le vor întreprinde în cazul în care intră în război. Tot în sfera deciziilor de asigurare și adaptare a Alianței la provocările momentului, aliații au aprobat un Plan de Acțiune Rapidă care, în cazul României, prevede înființarea unei Unități NATO de Integrare a Forțelor și a unui Comandament Multinațional de Divizie Sud-Est. Planul de Acțiune Rapidă cuprinde o serie de măsuri de apărare colectivă printre care mărirea forțelor de reacție NATO (NATO Response Force – NRF) la aproximativ 40.000 de militari. De asemenea, s-a hotărât ca în cadrul NRF să fie creată o forță de reacție rapidă (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF) de aproximativ 5000 de militari capabilă să intervină în timp foarte scurt în cazul unei crize.Declarația finală a Summitului a marcat și o schimbare de paradigmă în ce privește regiunea Mării Negre, o prioritate pentru securitatea României. Potrivit textului, aliații din NATO și-au luat angajamentul de a sprijini ”eforturile regionale ale statelor riverane la Marea Neagră de a asigura stabilitatea și securitatea”. La Summitul din Țara Galilor, aliații din NATO și-au luat angajamentul de a aloca cel puțin 2% din PIB/ anual pentru bugetul Apărării și au convenit să atingă acest nivel progresiv, cel târziu până în 2024. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

2 iulie 2015 – A avut loc inaugurarea de către președintele Klaus Iohannis și de către secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a comandamentului NATO Force Integration Unit (NFIU), înființată ca răspuns al NATO la schimbările din mediul de securitate și a amenințărilor venite din est și sud. Misiunea acestui comandament este de a coordona dislocarea rapidă a forțelor NATO cu un nivel de reacție foarte ridicat (VJTF) aflate pe teritoriul României. În cooperare cu țara gazdă, România, NFIU va identifica nevoile logistice și de transport ale acestor forțe astfel încat dislocarea în regiune să se poată executa, la nevoie, în timp foarte scurt. NFIU este o prezență permanentă a Alianței pe teritoriul României dar nu este o bază militară, scopul acestui comandament este de a asigura o legatură între forțele Alianței și România. NFIU a atins nivelul de Capabilitate Finală în iunie 2016, înaintea Summit-ului NATO de la Varșovia. NFIU România are în compunere ofițeri, maiștrii militari și subofițeri specialiști din 12 țări contributoare: Albania, Bulgaria, Germania, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Portugalia, România, Statele Unite Ale Americii, Turcia, Ungaria. Detalii aici;

1 septembrie 2015 – 22 martie 2018 – La 1 septembrie 2015, din ordinul Ministrului Apărării Naționale al României, a avut loc transformarea Diviziei 1 Infanterie „DACICA” în Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est. La 1 decembrie 2015, a avut loc ceremonia de activare a comandamentului, eveniment care a reprezentat integrarea oficială a HQ MND-SE în structura de forțe NATO (NFS) pe baza implementării Planului de Acțiune pentru Ridicarea Capacității de Reacție a Alianței (RAP), stabilit în cadrul Summit-ului din Țara Galilor, 2014. La 1 Iulie 2016, la sediul comandamentului s-a desfășurat ceremonia de declarare a Capabilității Inițiale a HQ MND-SE. La 22 martie 2018, a avut loc ceremonia de declarare a Capabilității Operaționale Finale a HQ MND-SE, la Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu. Aflat sub conducerea Comandamentului Forțelor Întrunite de la Napoli (JFCNP), Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est este în măsură, începând din 22 martie 2018, să asigure comanda și controlul unei operații NATO de tip Articol 5 – Apărare Colectivă, pentru a contribui în acest fel la consolidarea Flancului Sud-Estic al Alianței, la securitatea teritoriului și populației statelor membre. În cadrul comandamentului multinațional își desfășoară activitatea ofițeri, maiștrii militari și subofițeri specialiști din 14 țări contributoare: Albania, Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Slovacia, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite Ale Americii, plus România, care și-a asumat rolul de națiune cadru. Detalii aici;

12 mai 2016 – Vizita secretarului general NATO Jens Stoltenberg în România, cu prilejul inaugurării facilității de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu. Scutul antirachetă de la Deveselu este rezultatul unui acord bilateral România-SUA, semnat în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI. La Summitul NATO de la Varșovia din luna iulie a aceluiași an, sistemul de la Deveselu a trecut sub comandă aliată. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

8-9 iulie 2016 – Are loc Summitul NATO de la Varșovia, considerată la momentul respectiv cea mai importantă reuniune decizională aliată de la finalul Războiului Rece. Reuniunea șefilor de stat și de guvern euro-atlantici din capitala Poloniei a reprezentat pentru România adoptarea unor măsuri de apărare și descurajare în fața potențialelor amenințări, aliații hotărând implementarea unei prezențe înaintate adaptate în dimensiunea sudică a flancului estic. În acest sens, aliații din NATO au decis, în ce privește România, 1) o prezenţă aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic; 2) un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul Summitului anterior; și 3) declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial ale acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO. Dincolo de rezultatele de la capitolul militar și de securitate, România a punctat și politico-strategic în Declarația finală a Summitului de la Varșovia. Astfel, textul declarației a surprins creşterea profilului Mării Negre pe agenda NATO. Documentul final al Summitului a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. La capitolul politic, prin Declarația de la Varșovia a fost atribuit, în premieră, într-un comunicat final al NATO un paragraf distinct dedicat Republicii Moldova. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

25 mai 2017 – Are loc reuniunea specială șefilor de stat și/sau de guvern din statele membre NATO cu prilejul inaugurării noului sediu al Alianței Nord-Atlantice, prima reuniune aliată la care au participat noii președinți ai Statelor Unite și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron. Aceasta a fost prima reuniune aliată la care România a participat din postura de aliat care alocă 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Deși a fost o reuniune fără caracter decizional, întâlnirea de la Bruxelles s-a concretizat prin convenirea unor planuri bazate pe 3 componente (cash, capabilități și contribuții). Astfel, România și ceilalți aliați și-au luat 1) angajamente de creștere a alocărilor pentru apărare, pentru atingerea țintei de 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru investiții în echipamente și cercetare-dezvoltare; 2) angajamente de investiții în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivelul NATO; și 3) angajamente privind contribuțiile naționale la operații, misiuni, precum și alte activități. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

11-22 iulie 2017 – România, alături de Bulgaria și de Ungaria, Saber Guardian 2017 (SG17), cel mai mare exercițiu multinațional NATO din acel an care a reunit peste 25.000 de militari din 22 de țări aliate și partenere, cu peste 3.000 de mijloace tehnice. Exercițiul Saber Guardian se organizează anual începând cu 2013, fiind găzduit, până în prezent, prin rotație, de Bulgaria, România și Ucraina. SG17 a fost inclus în Programul exercițiilor întrunite ale Comandamentului Forțelor Armate ale SUA din Europa, în vederea creșterii interoperabilității la nivel întrunit și multinațional cu forțele națiunilor aliate și partenere. În total, în regiunea Mării Negre s-au desfășurat, în 2017, 18 exerciţii internaţionale, la care vor participa aproximativ 40.000 de militari din 23 de ţări aliate şi partenere, SG17 fiind cel mai mare și mai complex dintre acestea. În cadrul Saber Guardian 2017 a fost activată Brigada multinațională NATO din România, cu sediul la Craiova. Detalii aici;

6 octombrie 2017 – România găzduiește, pentru prima treia oară, reuniunea Adunării Parlamentare a NATO. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

11-12 iulie 2018 – Are loc Summitul NATO de la Bruxelles din noul sediu al Alianței, acesta fiind considerat cel mai dificil Summit aliat din ultimii 15 ani, generând riscul unei dezbinări transatlantice pe fondul reuniunilor cu tensiuni provocate de dezacordurile dintre președintele SUA Donald Trump și anumiți aliați europeni, în frunte cu cancelarul Germaniei Angela Merkel. Summitul de la Bruxelles s-a concretizat, în termeni militari, cu adoptarea celui mai mare plan de reîntărire a apărării colective de la finalul Războiului Rece. Acesta se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020. În completare, NATO și Uniunea Europeană au semnat o nouă Declarație Comună care transformă mobilitatea militară într-un capitol esențial pentru securitatea europeană. Mai mult, Declarația finală a Summit-ului cuprinde, în premieră, solicitarea NATO pentru ca Rusia să își retragă trupele staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. La Summit, aliații au decis și invitarea Macedoniei să devină al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice și au hotărât lansarea unei misiuni aliate în Irak. În privința României, Declarația finală a summitului de la Bruxelles menționează, în contextul aprobării noii Structură de comandă și control a NATO, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește (NFIU, Comandamentul Multinațional și Brigada multinațională) și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Un alt rezultat notabil a fost reprezentat de consensul aliat pentru dezvoltarea Brigăzii multinaționale aliate de la Craiova. Un succes al României la acest summit a fost și organizarea, la inițiativa țării noastre, a unei sesiuni dedicate Mării Negre, la care au participat și partenerii din Georgia și Ucraina. În aceeași logică, un rezultat pozitiv politic a fost dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Detalii aici;

15 noiembrie 2018 – Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova, înființată în baza deciziilor summit-ului NATO de la Varșovia din 2016, a atins capacitatea finală, fapt ce îi permite să asigure comanda și controlul unei operații NATO de tip Articol 5 – Apărare colectivă, pentru a contribui la securitatea teritorială și a populației pe Flancul de Sud-Est al Alianței. Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est (MN BDE-SE) se află în coordonarea Comandamentului Multinaţional de Divizie (MND-SE HQ). Detalii aici;

17 octombrie 2019 – Mircea Geoană preia funcția de secretar general adjunct al NATO, primul român și primul est-european care deține această poziție. Detalii aici;

© NATO

19 martie 2020 – Secretarul general al NATO a prezentat cifrele celui mai amplu sondaj realizat vreodată cu privire la activitatea Alianței Nord-Atlantice, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică. Sondajul arată că 78% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. Totodată, România este între primele trei țări aliate când vine vorba despre susținerea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică. Cu alte cuvinte, 85% dintre cetățenii români ar vota pentru ca țara noastră să rămână stat membru al NATO. Detalii aici;

© NATO/ Twitter

29 martie 2020 – România împlinește 15 ani de când, pentru prima dată, drapelul național a fost arborat la Cartierul general al NATO, convertind astfel sacrificiul și devotamentul eroilor militar, angajamentul politic transpartinic și sprijinul popular într-o apartenență la cea mai de succes alianță politico-militară din istorie, o organizație de apărare colectivă bazată pe aceleași valori pentru care anul acesta comemorăm și 30 de ani de la revoluțiile care au condus la prăbușirea comunismului și au permis orientarea României pe calea euro-atlantică și europeană.