Reuniunea Comitetul Executiv Româno-American pentru implementarea „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” (Defense Cooperation Agreement – DCA) şi a „Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România” (Ballistic Missile Defense Agreement – BMDA) s-a desfășurat, în perioada 2-23 noiembrie, prin sesiuni virtuale de lucru, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comitetul Executiv Româno-American, co-prezidat de Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană, au finalizat luni, 23 noiembrie, lucrările subcomitetelor pe timpul unei sesiuni de lucru virtuale, reiterând astfel angajamentul ambelor părți de a continua cooperarea în domeniul apărării, care reflectă, în timp real, pozițiile României și ale SUA exprimate în luna octombrie prin semnarea, la data de 8 octombrie la Washington, a „Foii de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030”.

Comitetul Executiv Româno-American coordonează și acţionează în privinţa chestiunilor de politică militară la nivelul ofiţerilor de execuţie, conform dispoziţiilor sau în sprijinul Comitetului Mixt Româno-American, organism de lucru bilateral de cooperare în domeniul apărării, al cărui co-președinte român este secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru.

Subcomitetele de lucru, organisme auxiliare bilaterale constituite la nivelul Comitetului Executiv Româno-American pentru gestionarea problematicilor potrivit domeniilor de responsabilitate, au desfășurat sesiuni virtuale de lucru, în perioada 2-13.11.2020, pe timpul cărora s-au convenit de comun acord direcții viitoare de acțiune privind: îmbunătățirea cooperării bilaterale pe timpul desfășurării activităților curente în interiorul Bazei Militare de la Deveselu care găzduiește sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, exercițiile și antrenamentele în comun cu aliații și partenerii, dezvoltarea proiectelor de infrastructură sub egida Inițiativei SUA de descurajare europeană (European Deterrence Initiative – EDI) și alte aspecte de interes comun.

Semnarea, la 8 octombrie, la Washington, a foii de parcurs dedicat cooperării la nivelul apărării 2020-2030 de ministrul român al apărării naționale și de secretarul american al apărării a urmat unor evoluții concrete pe linia colaborării militare între România și SUA. În ultimele luni, România a primit vizitele mai multor generali de top ai armatei americane –  şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa și comandantul suprem al Forțelor NATO în Europa -, toate având ca element de greutate rolul României în asigurarea securității flancului estic al NATO și la Marea Neagră.

Mai mult, la o lună distanță de la semnarea acordului pentru apărare, România și SUA au organizat la Baza Mihail Kogălniceanu și la Capu Midia un exercițiu militar bilateral, Rapid Falcon, primul de acest fel la care forțele americane au participat cu sisteme de apărare HIMARS, cu care vor fi dotate și Forțele Terestre Române.

Cât privește extinderea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, acestea sunt formulate ca obiective strategice și în Strategia Națională de Apărare a Țării. 

De altfel, România a primit săptămâna trecută vizita secretarului Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii, care a efectuat o deplasare și la Baza Mihail Kogălniceanu.

Anterior, aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, generalul John Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei MK.

Ulterior, la finalul lunii mai a acestui an, Ministerul Apărării Naţionale a cerut încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește Baza Aeriana de la Câmpia Turzii, o analiză publicată la jumătatea acestui an cu privire la bugetul Pentagonului pentru anul viitor arăta că SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021.

Nu în ultimul rând, SUA și România vor marca anul viitor împlinirea a zece ani de la semnarea acordului privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore pe teritoriul țării noastre.

Deputatul Angel Tîlvăr a fost ales săptămâna aceasta președintele Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securității a Adunării Parlamentare (AP) a NATO, alegere care reprezintă o recunoaștere a contribuției și rolului semnificativ al României în cadrul acestui for al Alianței, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro. 

În perioada 18 – 23 noiembrie 2020, Adunarea Parlamentară a NATO a organizat cea de-a 66-a Sesiune Anuală, cel mai important eveniment din calendarul de activități al organizației.

Angel Tîlvăr, ales Raportor anul trecut, a prezentat, în cadrul lucrărilor raportul intitulat “Îmbunătățirea informării și educației despre NATO”.

În cea de-a doua zi a reuniunii, Angel Tîlvăr a fost ales, cu unanimitate de voturi, în funcția de Președinte al Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securității a Adunării Parlamentare a NATO.

La acest forum interparlamentar au participat 269 de parlamentari din cele 30 de state membre NATO, peste 100 de membri ai legislativelor celor 30 de state partenere NATO, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale și experți internaționali în domeniul securității și apărării.

“Primesc această provocare, întrucât, de-a lungul întregii mele cariere politice, am promovat parteneriatul transatlantic și integrarea europeană și euro-atlantică a României. Alegerea mea ca președinte al comisiei, într-un domeniu prioritar al activității AP NATO, este, totodată, o recunoaștere a contribuției și rolului semnificativ al României în cadrul Adunării Parlamentare a Alianței. Așa cum am mai spus, pentru România, în complicatul context actual de securitate, NATO reprezintă cea mai relevantă opțiune de apărare colectivă. Cei 16 ani în NATO au consolidat profilul strategic al țării noastre, care astăzi este un partener de încredere, fiind recunoscute și apreciate contribuția, loialitatea și eforturile noastre de a ne îndeplini rolul pe care îl avem în cadrul Alianței. De altfel, în cel mai amplu sondaj despre NATO realizat vreodată, România se situează între primele cinci state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere în NATO. Cred că România trebuie să folosească întregul său potențial, posibilitățile pe care i le oferă statutul său de membru NATO și UE, pentru a asigura securitatea și bunăstarea cetățenilor. Alegerea mea reprezintă o provocare, dar și o oportunitate de a reprezenta interesele Alianței, care asigură securitatea a peste un miliard de cetățeni. Mulțumesc colegilor din delegațiile naționale pentru votul dat și îmi exprim determinarea de a acționa, în continuare, ca un susținător al relațiilor transatlantice, promovând valorile democratice, în cadrul comunității euro-atlantice și nu numai”, a declarat Angel Tîlvăr.

Adunarea Parlamentară a NATO reprezintă un important forum pentru dialogul parlamentar internațional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale şi economice.

AP NATO are un rol important în sensibilizarea parlamentarilor față de problemele de apărare şi securitate, fiind un forum în care legislatorii se întâlnesc pentru a discuta teme de actualitate, a schimba opinii şi a clarifica punctele de vedere ale celorlalți.

Prin activitățile sale, Adunarea Parlamentară contribuie la transparența politicilor NATO, rapoartele prezentate, dezbaterile, în general toate activitățile Adunării Parlamentare, ajutând la înțelegerea politicilor Alianței de către opinia publică.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a participat, vineri, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) în formatul miniştrilor apărării din statele membre ale UE, ce a avut loc în sistem de videoconferinţă (VTC), ocazie cu care a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar.

Aceasta a fost precedată de reuniunea Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare (CD EDA), arată un comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul Comitetului Director al EDA, miniştrii apărării au andosat orientările Consiliului privind activitatea EDA în anul 2021 şi au aprobat raportul final rezultat în urma derulării procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD) la nivelul UE, în perioada 2019-2020.

În intervenţia sa, ministrul Apărării Naţionale a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar (Cooperarea Structurată Permanentă – PESCO, Fondul European de Apărare – EDF, procesul anual de analiză coordonată a apărării şi Mobilitatea militară), indicând că rezultatele procesului CARD permit vizualizarea unei imagini cuprinzătoare a tabloului european al capabilităţilor de apărare şi vor contribui la definirea priorităţilor de evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung a Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii Europene.

Reuniunea CAE Apărare a debutat cu o trecere în revistă a evoluţiilor privind dosarele de interes, discuţiile concentrându-se ulterior pe două teme principale: lansarea procesului de elaborare a documentului de orientare strategică în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună – Busola Strategică (Strategic Compass – SC), respectiv concluziile procesului de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO).

În cadrul sesiunii referitoare la Busola Strategică, miniştrii Apărării au avut un schimb consistent de opinii şi au formulat orientări cu privire la nevoile UE în materie de securitate şi apărare, cu accent pe modalităţile prin care politicile, iniţiativele şi instrumentele relevante ale UE pot fi impulsionate în vederea asigurării unui răspuns simetric faţă de provocările viitoare.

În acest context, ministrul Ciucă a exprimat susţinerea pentru creşterea capacităţii UE de răspuns la crizele şi ameninţările mediului de securitate, într-un mod cuprinzător, cu accent deosebit pe imediata vecinătate a Uniunii.

De asemenea, a subliniat potenţialul utilizării Busolei Strategice ca instrument pentru consolidarea suplimentară a procesului de planificare şi dezvoltare a capabilităţilor la nivelul UE în deplină complementaritate cu NATO. Nu în ultimul rând, oficialul român a evidenţiat susţinerea pentru consolidarea rezilienţei şi a pledat pentru o abordare strategică mai cuprinzătoare cu partenerii.

Referitor la Procesul de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO), miniştrii apărării au salutat rezultatele obţinute în urma derulării acestuia şi au formulat orientări politice şi direcţionări pentru atingerea obiectivelor propuse pentru cea de a doua etapă a iniţiativei (2021-2025).

Procesul de revizuire strategică a PESCO reprezintă un diagnostic detaliat al iniţiativei la încheierea primei sale etape de implementare (2017-2020), cuprinzând recomandări şi obiective ambiţioase pentru stimularea, consolidarea şi eficientizarea cooperării pe plan european în perioada 2021-2025.

În intervenţia sa, ministrul apărării naţionale a salutat rezultatele primei etape a procesului de revizuire a PESCO şi a apreciat că PESCO, împreună cu Fondul European pentru Apărare (EDF) şi Procesul anual de analiză coordonată a apărării (CARD), rămân principalele instrumente în ceea ce înseamnă arhitectura pentru apărare a Uniunii Europene.

Agenţia Europeană de Apărare (EDA) a prezentat miniştrilor apărării din statele membre participante primul raport al procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD), elaborat în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) şi cu Statul-Major Militar al Uniunii Europene (EUMS). Raportul CARD identifică 55 de noi oportunităţi de cooperare prin care statele membre pot dezvolta împreună capabilităţi pentru apărare. Raportul recomandă focalizarea eforturilor de dezvoltare în comun pe viitoarea generaţie a şase tipuri de capabilităţi: tancul principal de luptă; sistemele de echipare pentru soldaţi; nava europeană de patrulare; contracararea sistemelor UAS – Anti-Access/Area-Denial; apărarea în spaţiu; îmbunătăţirea mobilităţii militare.

De asemenea raportul identifică oportunităţi de colaborare privind cercetarea în domeniul apărării. Aceste oportunităţi de cooperare pot fi luate în considerare pe baze voluntare de către Statele Membre pentru a fi implementate prin proiecte colaborative, în special în format PESCO (cooperarea permanentă structurată) şi EDF (Fondul European de Apărare).