Connect with us

NATO

Dacian Cioloș: România va produce transportoare blindate pentru Armată printr-un parteneriat româno-german cu RheinMetall

Published

on

Premierul Dacian Cioloş a anunţat, joi, în cadrul unui interviu acordat pentru Europa FM, că autorităţile române vor semna un contract cu RheinMetall, companie germană constructoare de vehicule şi echipamente militare, care va construi în România un transportor blindat.

Este într-o fază foarte avansată un parteneriat al RheinMetall  cu o companie din România care va construi în România un transportor blindat şi deci dacian ciolos FBvcare va folosi resurse din România, care va crea locuri de muncă în România, va folosi şi tehnologia RheinMetall şi pe ceea ce s-a lucrat în România. Cred că este un interes atât pentru partenerul respectiv, cât şi pentru România pentru că o parte din aceşti bani vor rămâne în România şi vor crea locuri de muncă aici şi chiar capacitate de producţie”, a afirmat premierul  Dacian Cioloş. Rheinmetall este un gigant industrial german și  este a zecea companie europeană din domeniul apărării după cifra de afaceri, potrivit HotNews.ro.

Şeful Executivului a precizat că acest contract nu este semnat, însă este într-o fază foarte avansată.

”De fapt, se va crea un parteneriat, o societate mixtă româno-germană cu RheinMetall care apoi va avea acest contract cu Ministerul Apărării pentru acest transportor blindat care este deja prevăzut în priorităţiile de dotare a Armatei române”, a declarat Cioloş.

Întrebat dacă mai sunt şi alte contracte care sunt pe punctul de a fi semnate, premierul a răspuns că ”mai sunt și altele care sunt în discuţii.” ”Practic pe toate domeniile de înzestrare a Armatei, Ministerul Apărării caută acest gen de parteneriate, foarte probabil se va materializa într-un fel sau altul, în lunile următoare, şi un parteneriat pentru dotarea Marinei pentru dotarea, probabil, cu corvete care, la fel, o parte din ele se vor produce în România”, a explicat premierul Cioloş.

Întrebat dacă România este vizată de declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care în campania electorală a acuzat statele memebre NATO că nu contribuie suficient, premierul Cioloș a oferit asigurări că bugetul României pentru apărare va ajunge, în 2017, la 2% din PIB, conform angajamentului luat la începutul anului 2015.

”Nu o să se afle pe listă România pentru că ne-am asumat deja să mărim finanțarea. Suntem conștienti de faptul că nu poti sa ceri sprijin pentru Apărare dacă nu contribui și tu. Am avut discuții și decizia politică de la București în legătură cu alocarea a 2% din PIB pentru Apărare în 2017 e apreciată, acum trebuie făcut efortul să se materializeze”, a spus premierul Ciolos, care a precizat că România va face acest lucru ”nu doar pentru că ne-am angajat, ci pentru că avem nevoie”.

Citiți și: Ministerul Apărării vrea să cumpere patru nave în valoare de 3,6 miliarde de lei pentru misiuni în Marea Neagră

NATO: „Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie“

Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că Europa şi SUA trebuie să se unească, argumentând că ”izolarea nu este o opţiune“„Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie (…) Nu este momentul de a pune în discuţie parteneriatul dintre Europa şi Statele Unite“, a scris duminică Jens Stoltenberg. El a recunoscut însă că liderii europeni trebuie să îşi majoreze contribuţiile financiare pe lângă NATO care numără 28 de ţări membre. Aceeaşi afirmaţie a fost făcută şi de Donald Trump în timpul campaniei sale.

Dintre țările membre NATO, doar cinci state respectă principiul alocării a 2% din PIB pentru bugetul Apărării: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%). Top 10 este completat de Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Cifrele sunt valabile pentru anul 2015. În prezent, Statele Unite acoperă 70% din cheltuielile Alianţei Nord-Atlantice.

Din 2017, România va aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării, conform unui acord între partidele parlamentare de la începutul anului 2015. ”Noi am înţeles că nu se poate așa, ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie”, a spus și Klaus Iohannis după alegerea lui Donald Trump.

 

.

NATO

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Alianța este un vechi partener apropiat al Serbiei, relatează agenția sârbă de presă, Tanjug, potrivit Agerpres.

Stoltenberg a declarat pentru cotidianul muntenegrean Vijesti că acest parteneriat se bazează pe dialog politic şi cooperare practică, respectând pe deplin politica statului sârb de neutralitate militară.

”Dialogul nostru politic se manifestă în diferite feluri. Acesta include contactele mele cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu alţi lideri politici şi interacţiunile regulate pe care le au asistentul meu adjunct pentru afaceri politice şi politica de securitate şi şeful biroului de legătură al NATO de la Belgrad cu colegi sârbi. Include de asemenea relaţii bine stabilite între comandantul KFOR şi şeful Statului Major general sârb”, a declarat Stoltenberg.

Făcând trimitere la situația din Kosovo, oficialul NATO a subliniat că ”părţile trebuie să rămână calme, să evite acţiunile unilaterale şi să se angajeze constructiv în dialogul facilitat de UE. În conformitate cu mandatul dat de ONU, misiunea KFOR urmăreşte îndeaproape situaţia şi este gata să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol”.

NATO va continua să ofere sprijin deplin dialogului facilitat de UE, a asigurat secretarul general al Alianței.

De altfel, la începutul lunii august, Jens Stoltenberg a avut discutații telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

În încercarea de a atenua tensiunile, liderii ambelor părţi, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti, se vor întâlni la Bruxelles pe 18 august.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Joe Biden a semnat instrumentele de ratificare prin care SUA aprobă aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© White House - Twitter

Președintele american Joe Biden a parafat marţi ratificarea de către Statele Unite a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, urându-le bun-venit celor două țări în „cea mai puternică și defensivă alianță din istoria lumii.”

„Două țări mândre și independente, fiecare cu o tradiție îndelungată – o tradiție îndelungată de nealiniere, care își exercită dreptul suveran de a lua propriile decizii cu privire la securitatea lor au răspuns voinței cetățenilor lor, în urma proceselor lor democratice,  și au ales să adere la NATO. Cred că a fost și este un moment de cotitură pentru Alianță și pentru o mai mare securitate și stabilitate nu numai a Europei și a Statelor Unite, ci și a lumii”, a precizat președintele Joe Biden înaintea semnării acordului. 

De asemenea, acesta a precizat jurnaliștilor că a discutat telefonic cu liderii Finlandei și Suediei: „Împreună, ne-am angajat că Statele Unite, Finlanda și Suedia vor continua să rămână vigilente împotriva oricăror amenințări la adresa securității noastre comune și să descurajeze orice confruntare și să înfrunte orice agresiune sau amenințare de agresiune care ar putea apărea”, a mai adăugat acesta. 

Șeful de la Casa Albă îi îndeamnă pe ceilalți aliați să își finalizeze cât mai repede posibil propriile progrese în materie de ratificare.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a salutat semnarea instrumentele de ratificare de către Statele Unite ale Americii a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda și Suedia: „Sărbătorim acest moment istoric, care subliniază angajamentul SUA față de securitatea noastră transatlantică comună.”

„Suntem mulțumiți de progresele rapide înregistrate de Finlanda și Suedia pentru a deveni aliați NATO. Există un puternic sprijin aliat și bipartizan pentru cererile de aderare ale Finlandei și Suediei și așteptăm cu nerăbdare să le aducem rapid în cea mai puternică alianță defensivă din istorie. Apreciem acțiunea rapidă a tuturor aliaților care au ratificat deja protocoalele de aderare și îi încurajăm pe toți să finalizeze procesul în curând, astfel încât Finlanda și Suedia să poată adera la Tratatul Atlanticului de Nord și să se alăture Alianței NATO”, a mai transmis Antony Blinken. 

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

Votul din SUA a avut loc după cele mai recente ratificări ale celor două protocoale de aderare de către Franţa şi Italia.

Cu SUA, 23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care și CanadaGermania, Lituania, și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

Facebook

NATO31 mins ago

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

U.E.1 hour ago

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.19 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA19 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.21 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending