Connect with us

NATO

Dacian Cioloș: România va produce transportoare blindate pentru Armată printr-un parteneriat româno-german cu RheinMetall

Published

on

Premierul Dacian Cioloş a anunţat, joi, în cadrul unui interviu acordat pentru Europa FM, că autorităţile române vor semna un contract cu RheinMetall, companie germană constructoare de vehicule şi echipamente militare, care va construi în România un transportor blindat.

Este într-o fază foarte avansată un parteneriat al RheinMetall  cu o companie din România care va construi în România un transportor blindat şi deci dacian ciolos FBvcare va folosi resurse din România, care va crea locuri de muncă în România, va folosi şi tehnologia RheinMetall şi pe ceea ce s-a lucrat în România. Cred că este un interes atât pentru partenerul respectiv, cât şi pentru România pentru că o parte din aceşti bani vor rămâne în România şi vor crea locuri de muncă aici şi chiar capacitate de producţie”, a afirmat premierul  Dacian Cioloş. Rheinmetall este un gigant industrial german și  este a zecea companie europeană din domeniul apărării după cifra de afaceri, potrivit HotNews.ro.

Şeful Executivului a precizat că acest contract nu este semnat, însă este într-o fază foarte avansată.

”De fapt, se va crea un parteneriat, o societate mixtă româno-germană cu RheinMetall care apoi va avea acest contract cu Ministerul Apărării pentru acest transportor blindat care este deja prevăzut în priorităţiile de dotare a Armatei române”, a declarat Cioloş.

Întrebat dacă mai sunt şi alte contracte care sunt pe punctul de a fi semnate, premierul a răspuns că ”mai sunt și altele care sunt în discuţii.” ”Practic pe toate domeniile de înzestrare a Armatei, Ministerul Apărării caută acest gen de parteneriate, foarte probabil se va materializa într-un fel sau altul, în lunile următoare, şi un parteneriat pentru dotarea Marinei pentru dotarea, probabil, cu corvete care, la fel, o parte din ele se vor produce în România”, a explicat premierul Cioloş.

Întrebat dacă România este vizată de declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care în campania electorală a acuzat statele memebre NATO că nu contribuie suficient, premierul Cioloș a oferit asigurări că bugetul României pentru apărare va ajunge, în 2017, la 2% din PIB, conform angajamentului luat la începutul anului 2015.

”Nu o să se afle pe listă România pentru că ne-am asumat deja să mărim finanțarea. Suntem conștienti de faptul că nu poti sa ceri sprijin pentru Apărare dacă nu contribui și tu. Am avut discuții și decizia politică de la București în legătură cu alocarea a 2% din PIB pentru Apărare în 2017 e apreciată, acum trebuie făcut efortul să se materializeze”, a spus premierul Ciolos, care a precizat că România va face acest lucru ”nu doar pentru că ne-am angajat, ci pentru că avem nevoie”.

Citiți și: Ministerul Apărării vrea să cumpere patru nave în valoare de 3,6 miliarde de lei pentru misiuni în Marea Neagră

NATO: „Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie“

Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că Europa şi SUA trebuie să se unească, argumentând că ”izolarea nu este o opţiune“„Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie (…) Nu este momentul de a pune în discuţie parteneriatul dintre Europa şi Statele Unite“, a scris duminică Jens Stoltenberg. El a recunoscut însă că liderii europeni trebuie să îşi majoreze contribuţiile financiare pe lângă NATO care numără 28 de ţări membre. Aceeaşi afirmaţie a fost făcută şi de Donald Trump în timpul campaniei sale.

Dintre țările membre NATO, doar cinci state respectă principiul alocării a 2% din PIB pentru bugetul Apărării: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%). Top 10 este completat de Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Cifrele sunt valabile pentru anul 2015. În prezent, Statele Unite acoperă 70% din cheltuielile Alianţei Nord-Atlantice.

Din 2017, România va aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării, conform unui acord între partidele parlamentare de la începutul anului 2015. ”Noi am înţeles că nu se poate așa, ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie”, a spus și Klaus Iohannis după alegerea lui Donald Trump.

 

.

NATO

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Reuniunea Comitetul Executiv Româno-American pentru implementarea „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” (Defense Cooperation Agreement – DCA) şi a „Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România” (Ballistic Missile Defense Agreement – BMDA) s-a desfășurat, în perioada 2-23 noiembrie, prin sesiuni virtuale de lucru, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comitetul Executiv Româno-American, co-prezidat de Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană, au finalizat luni, 23 noiembrie, lucrările subcomitetelor pe timpul unei sesiuni de lucru virtuale, reiterând astfel angajamentul ambelor părți de a continua cooperarea în domeniul apărării, care reflectă, în timp real, pozițiile României și ale SUA exprimate în luna octombrie prin semnarea, la data de 8 octombrie la Washington, a „Foii de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030”.

Comitetul Executiv Româno-American coordonează și acţionează în privinţa chestiunilor de politică militară la nivelul ofiţerilor de execuţie, conform dispoziţiilor sau în sprijinul Comitetului Mixt Româno-American, organism de lucru bilateral de cooperare în domeniul apărării, al cărui co-președinte român este secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru.

Subcomitetele de lucru, organisme auxiliare bilaterale constituite la nivelul Comitetului Executiv Româno-American pentru gestionarea problematicilor potrivit domeniilor de responsabilitate, au desfășurat sesiuni virtuale de lucru, în perioada 2-13.11.2020, pe timpul cărora s-au convenit de comun acord direcții viitoare de acțiune privind: îmbunătățirea cooperării bilaterale pe timpul desfășurării activităților curente în interiorul Bazei Militare de la Deveselu care găzduiește sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, exercițiile și antrenamentele în comun cu aliații și partenerii, dezvoltarea proiectelor de infrastructură sub egida Inițiativei SUA de descurajare europeană (European Deterrence Initiative – EDI) și alte aspecte de interes comun.

Semnarea, la 8 octombrie, la Washington, a foii de parcurs dedicat cooperării la nivelul apărării 2020-2030 de ministrul român al apărării naționale și de secretarul american al apărării a urmat unor evoluții concrete pe linia colaborării militare între România și SUA. În ultimele luni, România a primit vizitele mai multor generali de top ai armatei americane –  şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa și comandantul suprem al Forțelor NATO în Europa -, toate având ca element de greutate rolul României în asigurarea securității flancului estic al NATO și la Marea Neagră.

Mai mult, la o lună distanță de la semnarea acordului pentru apărare, România și SUA au organizat la Baza Mihail Kogălniceanu și la Capu Midia un exercițiu militar bilateral, Rapid Falcon, primul de acest fel la care forțele americane au participat cu sisteme de apărare HIMARS, cu care vor fi dotate și Forțele Terestre Române.

Cât privește extinderea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, acestea sunt formulate ca obiective strategice și în Strategia Națională de Apărare a Țării. 

De altfel, România a primit săptămâna trecută vizita secretarului Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii, care a efectuat o deplasare și la Baza Mihail Kogălniceanu.

Anterior, aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, generalul John Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei MK.

Ulterior, la finalul lunii mai a acestui an, Ministerul Apărării Naţionale a cerut încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește Baza Aeriana de la Câmpia Turzii, o analiză publicată la jumătatea acestui an cu privire la bugetul Pentagonului pentru anul viitor arăta că SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021.

Nu în ultimul rând, SUA și România vor marca anul viitor împlinirea a zece ani de la semnarea acordului privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore pe teritoriul țării noastre.

Continue Reading

NATO

Deputatul Angel Tîlvăr, ales președintele Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securității a Adunării Parlamentare a NATO

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Deputatul Angel Tîlvăr a fost ales săptămâna aceasta președintele Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securității a Adunării Parlamentare (AP) a NATO, alegere care reprezintă o recunoaștere a contribuției și rolului semnificativ al României în cadrul acestui for al Alianței, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro. 

În perioada 18 – 23 noiembrie 2020, Adunarea Parlamentară a NATO a organizat cea de-a 66-a Sesiune Anuală, cel mai important eveniment din calendarul de activități al organizației.

Angel Tîlvăr, ales Raportor anul trecut, a prezentat, în cadrul lucrărilor raportul intitulat “Îmbunătățirea informării și educației despre NATO”.

În cea de-a doua zi a reuniunii, Angel Tîlvăr a fost ales, cu unanimitate de voturi, în funcția de Președinte al Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securității a Adunării Parlamentare a NATO.

La acest forum interparlamentar au participat 269 de parlamentari din cele 30 de state membre NATO, peste 100 de membri ai legislativelor celor 30 de state partenere NATO, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale și experți internaționali în domeniul securității și apărării.

“Primesc această provocare, întrucât, de-a lungul întregii mele cariere politice, am promovat parteneriatul transatlantic și integrarea europeană și euro-atlantică a României. Alegerea mea ca președinte al comisiei, într-un domeniu prioritar al activității AP NATO, este, totodată, o recunoaștere a contribuției și rolului semnificativ al României în cadrul Adunării Parlamentare a Alianței. Așa cum am mai spus, pentru România, în complicatul context actual de securitate, NATO reprezintă cea mai relevantă opțiune de apărare colectivă. Cei 16 ani în NATO au consolidat profilul strategic al țării noastre, care astăzi este un partener de încredere, fiind recunoscute și apreciate contribuția, loialitatea și eforturile noastre de a ne îndeplini rolul pe care îl avem în cadrul Alianței. De altfel, în cel mai amplu sondaj despre NATO realizat vreodată, România se situează între primele cinci state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere în NATO. Cred că România trebuie să folosească întregul său potențial, posibilitățile pe care i le oferă statutul său de membru NATO și UE, pentru a asigura securitatea și bunăstarea cetățenilor. Alegerea mea reprezintă o provocare, dar și o oportunitate de a reprezenta interesele Alianței, care asigură securitatea a peste un miliard de cetățeni. Mulțumesc colegilor din delegațiile naționale pentru votul dat și îmi exprim determinarea de a acționa, în continuare, ca un susținător al relațiilor transatlantice, promovând valorile democratice, în cadrul comunității euro-atlantice și nu numai”, a declarat Angel Tîlvăr.

Adunarea Parlamentară a NATO reprezintă un important forum pentru dialogul parlamentar internațional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale şi economice.

AP NATO are un rol important în sensibilizarea parlamentarilor față de problemele de apărare şi securitate, fiind un forum în care legislatorii se întâlnesc pentru a discuta teme de actualitate, a schimba opinii şi a clarifica punctele de vedere ale celorlalți.

Prin activitățile sale, Adunarea Parlamentară contribuie la transparența politicilor NATO, rapoartele prezentate, dezbaterile, în general toate activitățile Adunării Parlamentare, ajutând la înțelegerea politicilor Alianței de către opinia publică.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România contribuie la consolidarea apărării europene prin participarea activă la inițiativele UE în domeniul militar

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a participat, vineri, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) în formatul miniştrilor apărării din statele membre ale UE, ce a avut loc în sistem de videoconferinţă (VTC), ocazie cu care a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar.

Aceasta a fost precedată de reuniunea Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare (CD EDA), arată un comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul Comitetului Director al EDA, miniştrii apărării au andosat orientările Consiliului privind activitatea EDA în anul 2021 şi au aprobat raportul final rezultat în urma derulării procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD) la nivelul UE, în perioada 2019-2020.

În intervenţia sa, ministrul Apărării Naţionale a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar (Cooperarea Structurată Permanentă – PESCO, Fondul European de Apărare – EDF, procesul anual de analiză coordonată a apărării şi Mobilitatea militară), indicând că rezultatele procesului CARD permit vizualizarea unei imagini cuprinzătoare a tabloului european al capabilităţilor de apărare şi vor contribui la definirea priorităţilor de evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung a Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii Europene.

 

Reuniunea CAE Apărare a debutat cu o trecere în revistă a evoluţiilor privind dosarele de interes, discuţiile concentrându-se ulterior pe două teme principale: lansarea procesului de elaborare a documentului de orientare strategică în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună – Busola Strategică (Strategic Compass – SC), respectiv concluziile procesului de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO).

În cadrul sesiunii referitoare la Busola Strategică, miniştrii Apărării au avut un schimb consistent de opinii şi au formulat orientări cu privire la nevoile UE în materie de securitate şi apărare, cu accent pe modalităţile prin care politicile, iniţiativele şi instrumentele relevante ale UE pot fi impulsionate în vederea asigurării unui răspuns simetric faţă de provocările viitoare.

În acest context, ministrul Ciucă a exprimat susţinerea pentru creşterea capacităţii UE de răspuns la crizele şi ameninţările mediului de securitate, într-un mod cuprinzător, cu accent deosebit pe imediata vecinătate a Uniunii.

De asemenea, a subliniat potenţialul utilizării Busolei Strategice ca instrument pentru consolidarea suplimentară a procesului de planificare şi dezvoltare a capabilităţilor la nivelul UE în deplină complementaritate cu NATO. Nu în ultimul rând, oficialul român a evidenţiat susţinerea pentru consolidarea rezilienţei şi a pledat pentru o abordare strategică mai cuprinzătoare cu partenerii.

Referitor la Procesul de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO), miniştrii apărării au salutat rezultatele obţinute în urma derulării acestuia şi au formulat orientări politice şi direcţionări pentru atingerea obiectivelor propuse pentru cea de a doua etapă a iniţiativei (2021-2025).

Procesul de revizuire strategică a PESCO reprezintă un diagnostic detaliat al iniţiativei la încheierea primei sale etape de implementare (2017-2020), cuprinzând recomandări şi obiective ambiţioase pentru stimularea, consolidarea şi eficientizarea cooperării pe plan european în perioada 2021-2025.

În intervenţia sa, ministrul apărării naţionale a salutat rezultatele primei etape a procesului de revizuire a PESCO şi a apreciat că PESCO, împreună cu Fondul European pentru Apărare (EDF) şi Procesul anual de analiză coordonată a apărării (CARD), rămân principalele instrumente în ceea ce înseamnă arhitectura pentru apărare a Uniunii Europene.

Agenţia Europeană de Apărare (EDA) a prezentat miniştrilor apărării din statele membre participante primul raport al procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD), elaborat în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) şi cu Statul-Major Militar al Uniunii Europene (EUMS). Raportul CARD identifică 55 de noi oportunităţi de cooperare prin care statele membre pot dezvolta împreună capabilităţi pentru apărare. Raportul recomandă focalizarea eforturilor de dezvoltare în comun pe viitoarea generaţie a şase tipuri de capabilităţi: tancul principal de luptă; sistemele de echipare pentru soldaţi; nava europeană de patrulare; contracararea sistemelor UAS – Anti-Access/Area-Denial; apărarea în spaţiu; îmbunătăţirea mobilităţii militare.

De asemenea raportul identifică oportunităţi de colaborare privind cercetarea în domeniul apărării. Aceste oportunităţi de cooperare pot fi luate în considerare pe baze voluntare de către Statele Membre pentru a fi implementate prin proiecte colaborative, în special în format PESCO (cooperarea permanentă structurată) şi EDF (Fondul European de Apărare).

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN57 mins ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE4 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE4 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO4 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.1 day ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA2 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending