Connect with us

NATO

Dacian Cioloș: România va produce transportoare blindate pentru Armată printr-un parteneriat româno-german cu RheinMetall

Published

on

Premierul Dacian Cioloş a anunţat, joi, în cadrul unui interviu acordat pentru Europa FM, că autorităţile române vor semna un contract cu RheinMetall, companie germană constructoare de vehicule şi echipamente militare, care va construi în România un transportor blindat.

Este într-o fază foarte avansată un parteneriat al RheinMetall  cu o companie din România care va construi în România un transportor blindat şi deci dacian ciolos FBvcare va folosi resurse din România, care va crea locuri de muncă în România, va folosi şi tehnologia RheinMetall şi pe ceea ce s-a lucrat în România. Cred că este un interes atât pentru partenerul respectiv, cât şi pentru România pentru că o parte din aceşti bani vor rămâne în România şi vor crea locuri de muncă aici şi chiar capacitate de producţie”, a afirmat premierul  Dacian Cioloş. Rheinmetall este un gigant industrial german și  este a zecea companie europeană din domeniul apărării după cifra de afaceri, potrivit HotNews.ro.

Şeful Executivului a precizat că acest contract nu este semnat, însă este într-o fază foarte avansată.

”De fapt, se va crea un parteneriat, o societate mixtă româno-germană cu RheinMetall care apoi va avea acest contract cu Ministerul Apărării pentru acest transportor blindat care este deja prevăzut în priorităţiile de dotare a Armatei române”, a declarat Cioloş.

Întrebat dacă mai sunt şi alte contracte care sunt pe punctul de a fi semnate, premierul a răspuns că ”mai sunt și altele care sunt în discuţii.” ”Practic pe toate domeniile de înzestrare a Armatei, Ministerul Apărării caută acest gen de parteneriate, foarte probabil se va materializa într-un fel sau altul, în lunile următoare, şi un parteneriat pentru dotarea Marinei pentru dotarea, probabil, cu corvete care, la fel, o parte din ele se vor produce în România”, a explicat premierul Cioloş.

Întrebat dacă România este vizată de declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care în campania electorală a acuzat statele memebre NATO că nu contribuie suficient, premierul Cioloș a oferit asigurări că bugetul României pentru apărare va ajunge, în 2017, la 2% din PIB, conform angajamentului luat la începutul anului 2015.

”Nu o să se afle pe listă România pentru că ne-am asumat deja să mărim finanțarea. Suntem conștienti de faptul că nu poti sa ceri sprijin pentru Apărare dacă nu contribui și tu. Am avut discuții și decizia politică de la București în legătură cu alocarea a 2% din PIB pentru Apărare în 2017 e apreciată, acum trebuie făcut efortul să se materializeze”, a spus premierul Ciolos, care a precizat că România va face acest lucru ”nu doar pentru că ne-am angajat, ci pentru că avem nevoie”.

Citiți și: Ministerul Apărării vrea să cumpere patru nave în valoare de 3,6 miliarde de lei pentru misiuni în Marea Neagră

NATO: „Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie“

Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că Europa şi SUA trebuie să se unească, argumentând că ”izolarea nu este o opţiune“„Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie (…) Nu este momentul de a pune în discuţie parteneriatul dintre Europa şi Statele Unite“, a scris duminică Jens Stoltenberg. El a recunoscut însă că liderii europeni trebuie să îşi majoreze contribuţiile financiare pe lângă NATO care numără 28 de ţări membre. Aceeaşi afirmaţie a fost făcută şi de Donald Trump în timpul campaniei sale.

Dintre țările membre NATO, doar cinci state respectă principiul alocării a 2% din PIB pentru bugetul Apărării: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%). Top 10 este completat de Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Cifrele sunt valabile pentru anul 2015. În prezent, Statele Unite acoperă 70% din cheltuielile Alianţei Nord-Atlantice.

Din 2017, România va aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării, conform unui acord între partidele parlamentare de la începutul anului 2015. ”Noi am înţeles că nu se poate așa, ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie”, a spus și Klaus Iohannis după alegerea lui Donald Trump.

 

.

NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, pentru implementarea reformelor

Published

on

©NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, în contextul în care aceasta continuă să pună în aplicare reforme importante, a precizat marți, la Bruxelles, adjunctul secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unei intevenții cu ministrul de externe georgian David Zalkaliani, conform unui comunicat al organizației transatlantice.

În acest context, Mircea Geoană a mulțumit Georgiei pentru angajamentul continuu față de securitatea euro-atlantică și pentru contribuția acestui stat în cadrul misiunii NATO în Afganistan.

Acesta a punctat că, în pofida provocărilor pe care le-a reprezentat criza de COVID-19, NATO și Georgia au continuat să își consolideze cooperarea. Astfel, Micea Geoană a lăudat eforturile Georgiei de a lupta împotriva pandemiei.

În urma solicitării înainte de autoritățile georgiene la trei aprilie, către Centrul euro-atlantic de cooperare a răspunsului la dezastre, mai multe state membre au oferit sprijinul lor Georgiei.

În cadrul vizitei sale, ministrul de externe georgian David Zalkaliani, a avut o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei NATO-Georgia.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan. Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending