Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, joi, că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă sau orice altă parte să viziteze baza militară de la Deveselu, dar a evocat, în context, principiul reciprocităţii.

“Eu nu văd absolut nicio problemă ca Federaţia Rusă sau oricine altcineva să vină să viziteze baza de la Deveselu şi să se convingă personal că acolo este nimic altceva decât ce am spus noi. Nu există niciun fel de ameninţare faţă de Federaţia Rusă. Dar există în acelaşi timp, şi aici cred că este o cerinţă absolut logică, există şi o cerinţă de reciprocitate: dacă Federaţia Rusă este interesată să verifice ceea ce deja cred că ştie, şi anume că această bază nu reprezintă în niciun caz o ameninţare, şi noi, aliaţii, inclusiv România, avem dreptul să cerem să vizităm şi noi baze de rachete, de exemplu, amplasate pe teritoriul Federaţiei Ruse. Cred că este o cerere absolut normală”, a declarat şeful diplomaţiei române la Digi 24, citat de Agerpres.

El a subliniat că principiul transparenţei în ceea ce priveşte scutul antirachetă de la Deveselu a fost aplicat încă din faza negocierii instalării acestuia și că aliaţii au spus întotdeauna că “acolo se găsesc nişte interceptări care vizează posibile ameninţări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic, deci nu din partea Rusiei”.

România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.

“România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia.

Conform surselor diplomatice citate, Rusiei i s-a oferit posibilitatea de a face inspecții la scutul de la Deveselu pentru a se convinge “de ceea ce spun de ani de zile Romania si Statele Unite și anume că elementele scutului nu pot fi folosite în scop ofensiv”.

Din punct de vedere tehnic, sursele citate au precizat că elementele sistemului antirachetă de la Deveselu “sunt strict defensive, de protecție în fața unor rachete care ar fi lansate din Orient”.

În acord cu partea americană, România a inclus o condiție ca mecanismul de transparență să fie unui reciproc.

“Pentru aceste inspecții rusești la Deveselu și Rusia să permită inspecții în locații unde sunt amplasate rachete rusești“, au transmis sursele citate.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“Propunem informări reciproce privind exercițiile și politicile nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. (…) Trebuie să purtăm o discuție serioasă despre controlul armelor. Inclusiv armele nucleare și rachetele cu rază de acțiune intermediară și scurtă de acțiune cu baza la sol”, a afirmat el.

Una dintre propunerile prezentate Rusiei în răspunsurile scrise transmise miercuri de Statele Unite privind garanţiile de securitate este permiterea inspectării bazelor americane de apărare împotriva rachetelor balistice din Polonia și România, potrivit oficialilor de la Washington, citați de The Wall Street Journal (WSJ).

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate,  La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a transmis tot joi că SUA nu au oferit un răspuns pozitiv la principala revendicare a Rusiei, şi anume oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina.

Conform surselor citate, conținutul documentelor trimise de SUA și NATO către Federația Rusă nu a fost dezvăluit deoarece “spre deosebire de Rusia, care și-a prezentat în detaliu condițiile, aliații chiar vor un dialog serios, care nu e posibil în public”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO din iunie 2021, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.

Secretarul american al apărării Lloyd J. Austin a avut joi o convorbire telefonică cu ministrul român al apărării naționale, Vasile Dîncu, pentru a discuta despre îngrijorarea reciprocă cu privire la consolidarea militară continuă și neprovocată a Rusiei în jurul Ucrainei.

“În cadrul acestei prime convorbiri între secretarul de stat și ministrul Dîncu, ambii lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la consolidarea descurajării de-a lungul flancului estic al NATO, și-au exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat importanța unității Alianței în cadrul NATO în viitor”, a transmis purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe acest fond, informează și MApN, ministrul român al apărării a subliniat necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive. În acest sens, a fost exprimată necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare și echilibrate în cadrul prezenței Înaintate pe flancul estic al Alianței.

De asemenea, demnitarul român a salutat anunţul preşedintelui Biden privind determinarea SUA de a disloca forţe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în sprijinul securităţii şi apărării României.

În final, ministrul Dîncu a apreciat efortul şi implicarea secretarului apărării al SUA în definirea şi asigurarea implementării angajamentului suplimentar al Washington-ului în sprijinul consolidării prezenţei aliate în România și a reafirmat determinarea țării noastre în privința consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două state și a implementării liniilor de efort agreate în cadrul Foii de parcurs privind cooperarea SUA-România în domeniul apărării, în perioada 2020-2030.

Prima convorbire dintre Austin și Dîncu reprezintă astfel și o prelungire a procesului de consultări pe care SUA l-au inițiat cu aliații europeni, inclusiv cu România în formatul București 9 la nivel de președinți, consilieri pentru securitate națională și miniștri de externe.

Aceasta este însă și prima convorbire dintre un oficial al administrației Biden, care a vizitat România în octombrie anul trecut, și un oficial al statului român după ce SUA și NATO au înaintat Rusiei propunerile lor la cerințele Moscovei privind securitatea europeană.

România este gata să găzduiască o prezență NATO crescută pe teritoriul său, fiind în contact cu SUA și Franța în acest sens, a anunțat miercuri președintele Klaus Iohannis după ședința CSAT în care a fost adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate de la est de țara noastră.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, în timp ce Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România și SUA au propus un mecanism de transparență și reciprocitate prin care Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale.

Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt.

România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.

“România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia.

Conform surselor diplomatice citate, Rusiei i s-a oferit posibilitatea de a face inspecții la scutul de la Deveselu pentru a se convinge “de ceea ce spun de ani de zile Romania si Statele Unite și anume că elementele scutului nu pot fi folosite în scop ofensiv”.

Citiți și Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

Din punct de vedere tehnic, sursele citate au precizat că elementele sistemului antirachetă de la Deveselu “sunt strict defensive, de protecție în fața unor rachete care ar fi lansate din Orient”.

În acord cu partea americană, România a inclus o condiție ca mecanismul de transparență să fie unui reciproc.

“Pentru aceste inspecții rusești la Deveselu și Rusia să permită inspecții în locații unde sunt amplasate rachete rusești“, au transmis sursele citate.

Citiți și Mircea Geoană, după Consiliul NATO-Rusia: Scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu poate face parte dintr-un acord cu Rusia privind controlul armamentului

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“Propunem informări reciproce privind exercițiile și politicile nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. (…) Trebuie să purtăm o discuție serioasă despre controlul armelor. Inclusiv armele nucleare și rachetele cu rază de acțiune intermediară și scurtă de acțiune cu baza la sol”, a afirmat el.

Una dintre propunerile prezentate Rusiei în răspunsurile scrise transmise miercuri de Statele Unite privind garanţiile de securitate este permiterea inspectării bazelor americane de apărare împotriva rachetelor balistice din Polonia și România, potrivit oficialilor de la Washington, citați de The Wall Street Journal (WSJ).

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate,  La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a transmis tot joi că SUA nu au oferit un răspuns pozitiv la principala revendicare a Rusiei, şi anume oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina.

Conform surselor citate, conținutul documentelor trimise de SUA și NATO către Federația Rusă nu a fost dezvăluit deoarece “spre deosebire de Rusia, care și-a prezentat în detaliu condițiile, aliații chiar vor un dialog serios, care nu e posibil în public”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO din iunie 2021, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.