Grupul Renew Europe din Parlamentul European, condus de Dacian Cioloș, a solicitat joi organizarea unei dezbateri cu adoptarea unei rezoluții pe tema mecanismului privind statul de drept, informează un comunicat al celui de-al treilea grup politic din Parlamentul European.

Acest mecanism trebuie aplicat pe deplin de la 1 ianuarie 2021 de către Comisia Europeană. Renew Europe se angajează să utilizeze toate pârghiile juridice și politice pentru a asigura aplicarea sa rapidă și, prin urmare, grupul Renew Europe solicită o dezbatere cu rezoluție pe această temă în timpul sesiunii plenare a Parlamentului din luna martie, cu participarea Comisiei. 

“Renew Europe este și va continua să fie în prima linie a apărării mecanismului Statului de drept împotriva oricărei încercări de frustrare a acestuia de către oponenții democrației liberale. Aplicarea Regulamentului privind statul de drept trebuie garantată de la data convenită de colegiuitori; suntem hotărâți că toate măsurile politice și legale necesare sunt luate de Parlament pentru a asigura acest lucru”, a afirmat Dacian Cioloș.

“Vom solicita o dezbatere cu rezoluția Parlamentului European. Comisia Europeană trebuie să vină să-și explice acțiunile. În calitate de gardian al tratatelor, ne așteptăm ca Comisia să ia toate măsurile pentru a se asigura că regulamentul este pe deplin aplicabil”, a continuat el.

Comentând rapoartele conform cărora Regulamentul poate fi contestat în CJUE, președintele Cioloș a avertizat că Renew Europe va apăra statul de drept.

“Dacă regulamentul va fi contestat în următoarele zile, Renew Europe va cere o procedură accelerată și se va asigura că Parlamentul folosește toate instrumentele disponibile și face tot ce este necesar pentru a apăra statul de drept în Europa și așteptați-vă ca și Comisia Europeană să facă același lucru”, a conchis el.

Amintim că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns în decembrie 2020 la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Concluziile negociate de liderii europeni în baza compromisului identificat de Germania subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”.

Potrivit declarației negociate de președinția germană a Consiliului UE, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a salutat luni seară acordul politic al miniștrilor de externe din țările UE cu privire la instituirea unor noi sancțiuni la adresa Rusiei în urma încarcerării și condamnării opozantului Aleksei Navalnîi.

“Salut acordul cu privire la noi sancțiuni UE împotriva celor responsabili de încălcarea drepturilor omului în Rusia”, a scris Cioloș, pe Twitter.

“Dar descurajarea lui Putin înseamnă, de asemenea, și vizarea oligarhilor care prosperă din regimul său și dezvoltarea unei strategii a UE pentru a sprijini poporul rus“, a continuat liderul Renew Europe.

Welcome agreement of new EU sanctions on those responsible for human rights violations in Russia.@navalny

But deterring Putin also means targeting the oligarchs who prosper from his regime & developing an EU strategy to support Russian people. #FAC

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) February 22, 2021

Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene s-au pus de acord luni să meargă mai departe în privinţa adoptării de sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, au declarat surse diplomatice UE citate de AFP, Reuters şi dpa.

Potrivit Reuters, la reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană nu au fost discutate nume, dar surse diplomatice susţin că vor fi vizaţi şeful Comitetului de anchetă rus, care se ocupă de toate infracţiunile majore, directorul direcţiei penitenciarelor, directorul Gărzii naţionale din Rusia şi procurorul general.

S-a ajuns la un “acord politic” pentru adoptarea de noi sancţiuni ţintite în cursul reuniunii şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost însărcinat să propună o listă cu nume de responsabili ruşi care urmează a fi vizaţi de sancţiuni.

Potrivit AFP, care citează diplomaţi europeni, pe listă nu s-ar afla niciun oligarh rus.

Dpa scrie că Uniunea Europeană ar urma să folosească noul său instrument global privind încălcarea drepturilor omului pentru prima dată de când a fost prevăzut.

UE a recurs deja la măsuri punitive din cauza rolului Moscovei în conflictul din Ucraina şi a otrăvirii lui Aleksei Navalnîi din luna august a anului trecut.

Rusia a ameninţat că va adopta măsuri similare dacă UE adoptă noi sancţiuni. 

Relaţia UE – Rusia a fost una dintre temele reuniunii de la Bruxelles, șeful diplomației europene, Josep Borrell, declarând înaintea reuniunii că speră la o abordare comună pentru gestionarea relației “în curs de coliziune” cu Rusia, în timp ce ministrul german de externe a pledat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, având în vedere că relaţiile dintre Bruxelles și Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel. Tot înaintea reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o abordare comună între UE, SUA și Regatul Unit privind relațiile cu Rusia, subliniind că o majoritate din țările UE susține adoptarea de noi sancțiuni.

Discuția cu privire la relațiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) și în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European unde aproape 80 de deputați i-au cerut demisia, Josep Borrell a spus că le va propune liderilor UE sancțiuni împotriva Rusiei, subliniind că cei doi actor sunt la o răscruce de drumuri și că guvernul rus se află pe o cale autoritară.

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a transmis sâmbătă un mesaj cu ocazia aniversării a 165 de ani de la eliberarea romilor din sclavie, subliniind că România are problemă cu recunoașterea greșelilor istorice, cu acceptarea faptului că la un moment dat atitudinea și acțiunile față de minorități au fost discriminatoare, uneori lipsite de umanitate.

“Astăzi, când sărbătorim 165 de ani de la eliberarea romilor din sclavie, trebuie să privim în urmă și să înțelegem că după dezrobire lucrurile au evoluat, dar nu suficient. În relațiile cu cetățenii de etnie romă, avem încă atitudini care nu ne fac cinste, există discriminare și avem încă de lucru pentru a învăța ce înseamnă toleranța și cum eliminăm prejudecățile”, a scris Cioloș, pe Facebook.

“Fiecare dintre noi, Guvernul, dar și administrațiile locale, cu toții trebuie să creăm acces și oportunitate pentru cetățenii României, indiferent de apartenența etnică. Trebuie să investim în educație pentru a deschide mințile încă din copilărie, trebuie să investim în infrastructură pentru a crea accesul tuturor cetățenilor la aceleași oportunități, trebuie să investim în locuri de muncă pentru ca fiecare să-si poată câștiga independența financiară”, a arătat co-președintele USR PLUS.

Dacian Cioloș a mai spus că, la nivel european, Uniunea va continua să investească în programe de susținere a comunității rome.

“Eu voi fi un avocat pe care această comunitate se poate baza”, a conchis el.

În octombrie 2020, Comisia Europeană a adoptat un nou plan pe 10 ani, care cuprinde o propunere de recomandare a Consiliului, pentru a veni în sprijinul romilor din UE.  Există șapte domenii principale de interes: egalitatea, incluziunea, participarea, educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea și locuințele.

Pentru fiecare domeniu, Comisia a prezentat noi obiective și a făcut noi recomandări statelor membre cu privire la modul de realizare a acestora. Aceste obiective și recomandări vor servi drept instrumente importante de monitorizare a progreselor și de asigurare a faptului că UE continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește furnizarea sprijinului vital de care atât de mulți dintre romii care trăiesc în UE au încă nevoie.

Ziua Dezrobirii Romilor a fost stabilită prin Legea 28 din 11 martie 2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România.

La 20 februarie 1856 a fost promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din România.

La acea dată au fost eliberaţi din sclavie ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari, procesul dezrobirii fiind început de Mihail Kogălniceanu în anul 1837.