Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Victoria remarcabilă a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale este o dovadă clară că viitorul Republicii Moldova se află în Europa

Published

on

© Dacian Ciolos/ Facebook

Grupul Renew Europe din Parlamentul European salută rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și o felicită pe Maia Sandu pentru că a devenit prima femeie aleasă pentru cea mai înaltă poziție a țării

Agenda pro-europeană a Maiei Sandu și determinarea sa în a combate corupția și de a uni țara sunt elementele cheie ale victoriei sale categorice împotriva președintelui pro-rus Igor Dodon, arată grupul Renew Europe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Victoria remarcabilă a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale este o dovadă clară că viitorul Republicii Moldova se află în Europa“, a afirmat Dacian Cioloș, președintele grupului Renew Europe, în comunicatul citat.

Prin votul lor, cetățenii Republicii Moldova au aprobat consolidarea instituțiilor și practicilor democratice, consolidarea statului de drept și lupta împotriva corupției ca priorități naționale pentru anii următori. Nu va fi o cale ușoară, dar sunt încrezător că, cu sprijinul deplin al Uniunii Europene, inclusiv al grupului Renew Europe, Moldova se va apropia treptat de valorile europene, își va dezvolta economia și va asigura prosperitatea cetățenilor săi“, a continuat Cioloș, cel care s-a numărat printre primii oficiali europeni care au felicitat-o pe Sandu, duminică seară, după anunțarea primelor exit-poll-uri.

Mesaje de felicitări pentru Maia Sandu au venit și din partea președintelui Klaus Iohannis, a prim-ministrului Ludovic Orban, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a președintelui Consiliului European Charles Michel, a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a președintelui Parlamentului European David Sassoli și a președintelui Partidului Popular European Donald Tusk.

Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat duminică alegerile prezidențiale din Republica Moldova, învingându-l pe președintele în exercițiu, socialistul pro-rus Igor Dodon, devenind deopotrivă al șaselea președinte din istoria țării și prima femeie în această funcție la capătul unui scrutin considerat decisiv pentru viitoarea orientare strategică a Chișinăului.

După centralizarea a 100% din voturi, Sandu, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, a obținut 57,75%, reprezentând 943.486 din sufragii, în timp ce Dodon a fost votat de 690.141 de cetățeni, reprezentând 42,25%, informează Comisia Electorală Centrală. Astfel, Maia Sandu a devenit și cel mai votat candidat din istoria alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

Maia Sandu a câștigat scrutinul și în capitala Chișinău, obținând peste 200.000 de voturi. De asemenea, după numărarea a 97,98% din voturile exprimate în diaspora, candidata pro-europeană a obținut 243.605 de voturi, reprezentând 92,94%.

Conform Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, s-au prezentat la urne 52,78% dintre cetățeni. De asemenea, din totalul celor 1,64 milioane de voturi, peste 260.000 au fost înregistrate în diaspora, în ceea ce reprezintă o prezență record în afara țării.

Victoria de la aceste alegeri reprezintă și o revanșă politică, după ce Maia Sandu a pierdut alegerile prezidențiale din 2016 în fața lui Igor Dodon la o diferență de 67.500 de voturi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș cere o dezbatere și o rezoluție în Parlamentul European privind mecanismul pentru statul de drept și avertizează statele UE împotriva contestării acestuia la CJUE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Grupul Renew Europe din Parlamentul European, condus de Dacian Cioloș, a solicitat joi organizarea unei dezbateri cu adoptarea unei rezoluții pe tema mecanismului privind statul de drept, informează un comunicat al celui de-al treilea grup politic din Parlamentul European.

Acest mecanism trebuie aplicat pe deplin de la 1 ianuarie 2021 de către Comisia Europeană. Renew Europe se angajează să utilizeze toate pârghiile juridice și politice pentru a asigura aplicarea sa rapidă și, prin urmare, grupul Renew Europe solicită o dezbatere cu rezoluție pe această temă în timpul sesiunii plenare a Parlamentului din luna martie, cu participarea Comisiei. 

“Renew Europe este și va continua să fie în prima linie a apărării mecanismului Statului de drept împotriva oricărei încercări de frustrare a acestuia de către oponenții democrației liberale. Aplicarea Regulamentului privind statul de drept trebuie garantată de la data convenită de colegiuitori; suntem hotărâți că toate măsurile politice și legale necesare sunt luate de Parlament pentru a asigura acest lucru”, a afirmat Dacian Cioloș.

“Vom solicita o dezbatere cu rezoluția Parlamentului European. Comisia Europeană trebuie să vină să-și explice acțiunile. În calitate de gardian al tratatelor, ne așteptăm ca Comisia să ia toate măsurile pentru a se asigura că regulamentul este pe deplin aplicabil”, a continuat el.

Comentând rapoartele conform cărora Regulamentul poate fi contestat în CJUE, președintele Cioloș a avertizat că Renew Europe va apăra statul de drept.

“Dacă regulamentul va fi contestat în următoarele zile, Renew Europe va cere o procedură accelerată și se va asigura că Parlamentul folosește toate instrumentele disponibile și face tot ce este necesar pentru a apăra statul de drept în Europa și așteptați-vă ca și Comisia Europeană să facă același lucru”, a conchis el.

Amintim că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns în decembrie 2020 la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Concluziile negociate de liderii europeni în baza compromisului identificat de Germania subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”.

Potrivit declarației negociate de președinția germană a Consiliului UE, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș salută acordul țărilor UE pentru noi sancțiuni la adresa Rusiei: Descurajarea lui Putin înseamnă să dezvoltăm o strategie UE pentru a sprijini poporul rus

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a salutat luni seară acordul politic al miniștrilor de externe din țările UE cu privire la instituirea unor noi sancțiuni la adresa Rusiei în urma încarcerării și condamnării opozantului Aleksei Navalnîi.

“Salut acordul cu privire la noi sancțiuni UE împotriva celor responsabili de încălcarea drepturilor omului în Rusia”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Dar descurajarea lui Putin înseamnă, de asemenea, și vizarea oligarhilor care prosperă din regimul său și dezvoltarea unei strategii a UE pentru a sprijini poporul rus“, a continuat liderul Renew Europe.

Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene s-au pus de acord luni să meargă mai departe în privinţa adoptării de sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, au declarat surse diplomatice UE citate de AFP, Reuters şi dpa.

Potrivit Reuters, la reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană nu au fost discutate nume, dar surse diplomatice susţin că vor fi vizaţi şeful Comitetului de anchetă rus, care se ocupă de toate infracţiunile majore, directorul direcţiei penitenciarelor, directorul Gărzii naţionale din Rusia şi procurorul general.

S-a ajuns la un “acord politic” pentru adoptarea de noi sancţiuni ţintite în cursul reuniunii şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost însărcinat să propună o listă cu nume de responsabili ruşi care urmează a fi vizaţi de sancţiuni.

Potrivit AFP, care citează diplomaţi europeni, pe listă nu s-ar afla niciun oligarh rus.

Dpa scrie că Uniunea Europeană ar urma să folosească noul său instrument global privind încălcarea drepturilor omului pentru prima dată de când a fost prevăzut.

UE a recurs deja la măsuri punitive din cauza rolului Moscovei în conflictul din Ucraina şi a otrăvirii lui Aleksei Navalnîi din luna august a anului trecut.

Rusia a ameninţat că va adopta măsuri similare dacă UE adoptă noi sancţiuni. 

Relaţia UE – Rusia a fost una dintre temele reuniunii de la Bruxelles, șeful diplomației europene, Josep Borrell, declarând înaintea reuniunii că speră la o abordare comună pentru gestionarea relației “în curs de coliziune” cu Rusia, în timp ce ministrul german de externe a pledat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, având în vedere că relaţiile dintre Bruxelles și Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel. Tot înaintea reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o abordare comună între UE, SUA și Regatul Unit privind relațiile cu Rusia, subliniind că o majoritate din țările UE susține adoptarea de noi sancțiuni.

Discuția cu privire la relațiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) și în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European unde aproape 80 de deputați i-au cerut demisia, Josep Borrell a spus că le va propune liderilor UE sancțiuni împotriva Rusiei, subliniind că cei doi actor sunt la o răscruce de drumuri și că guvernul rus se află pe o cale autoritară.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Ziua Dezrobirii Romilor. Dacian Cioloș: Voi fi la nivel european un avocat pe care această comunitate se poate baza

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a transmis sâmbătă un mesaj cu ocazia aniversării a 165 de ani de la eliberarea romilor din sclavie, subliniind că România are problemă cu recunoașterea greșelilor istorice, cu acceptarea faptului că la un moment dat atitudinea și acțiunile față de minorități au fost discriminatoare, uneori lipsite de umanitate.

“Astăzi, când sărbătorim 165 de ani de la eliberarea romilor din sclavie, trebuie să privim în urmă și să înțelegem că după dezrobire lucrurile au evoluat, dar nu suficient. În relațiile cu cetățenii de etnie romă, avem încă atitudini care nu ne fac cinste, există discriminare și avem încă de lucru pentru a învăța ce înseamnă toleranța și cum eliminăm prejudecățile”, a scris Cioloș, pe Facebook.

“Fiecare dintre noi, Guvernul, dar și administrațiile locale, cu toții trebuie să creăm acces și oportunitate pentru cetățenii României, indiferent de apartenența etnică. Trebuie să investim în educație pentru a deschide mințile încă din copilărie, trebuie să investim în infrastructură pentru a crea accesul tuturor cetățenilor la aceleași oportunități, trebuie să investim în locuri de muncă pentru ca fiecare să-si poată câștiga independența financiară”, a arătat co-președintele USR PLUS.

Dacian Cioloș a mai spus că, la nivel european, Uniunea va continua să investească în programe de susținere a comunității rome.

“Eu voi fi un avocat pe care această comunitate se poate baza”, a conchis el.

 

În octombrie 2020, Comisia Europeană a adoptat un nou plan pe 10 ani, care cuprinde o propunere de recomandare a Consiliului, pentru a veni în sprijinul romilor din UE.  Există șapte domenii principale de interes: egalitateaincluziuneaparticipareaeducațiaocuparea forței de muncăsănătatea și locuințele.

Pentru fiecare domeniu, Comisia a prezentat noi obiective și a făcut noi recomandări statelor membre cu privire la modul de realizare a acestora. Aceste obiective și recomandări vor servi drept instrumente importante de monitorizare a progreselor și de asigurare a faptului că UE continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește furnizarea sprijinului vital de care atât de mulți dintre romii care trăiesc în UE au încă nevoie.

Ziua Dezrobirii Romilor a fost stabilită prin Legea 28 din 11 martie 2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România.

La 20 februarie 1856 a fost promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din România.

La acea dată au fost eliberaţi din sclavie ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari, procesul dezrobirii fiind început de Mihail Kogălniceanu în anul 1837.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi44 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european pentru gestionarea crizelor, despre dozele donate de România Republicii Moldova: Mulțumesc României pentru oferta sa generoasă și rapidă

U.E.5 hours ago

Ambasadoarea Uniunii Europene în Venezuela, expulzată de regimul Maduro, va părăsi țara marți

Eugen Tomac5 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: În timp ce România și UE aduc primele doze de vaccin la Chișinău, Rusia livrează milioane de doze către Uniunea Africană

Cristian Bușoi22 hours ago

Cristian Bușoi, negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută donația României de vaccinuri pentru RM: Promisiune onorată

U.E.24 hours ago

Republica Moldova a primit prima tranșă de vaccinuri donate de țara noastră. Mesajul Maiei Sandu: ”Mulțumim, România! Mulțumim, Uniunea Europeană!”

ROMÂNIA24 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Gheorghe Falcă1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am dezvoltat centrul Aradului prin proiecte majore europene în valoare de 25 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA5 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL6 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

Advertisement
Advertisement

Trending