Connect with us

INTERNAȚIONAL

Dacian Cioloș, vizită în Canada. Premierul va fi primul oficial român care se va întâlni cu liderul canadian, Justin Trudeau

Published

on

Prim-ministrul Dacian Cioloș va efectua o vizită oficială de marți după amiază până joi în Canada, unde va avea o întâlnire cu omologul său, Justin Trudeau, potrivit programului anunțat de premier pe pagina sa de Facebook.

dacian ciolos fbAceasta este a doua vizită de lucru a premierului român pe continentul american, după deplasarea din SUA din luna mai. Totodată, reprezintă prima întrevedere bilaterală a unui oficial român cu premierul Justin Trudeau, numit în funcție după câștigarea alegerilor de anul trecut. Este de așteptat ca pe agenda discuțiilor să se regăsească subiectul eliminării vizelor pentru cetățenii români, după ce Comisia Europeană a anunțat că a stabilit ca termen jumătatea lunii iulie pentru a evalua posibilitatea suspendării reciprocității vizelor cu Statele Unite ale Americii, Canada și Sultanatul Brunei, în lipsa exceptării vizelor aplicată de cele trei țări pentru cetățenii tuturor statelor membre ale UE. 

SUA și Canada solicită vize pentru cetățenii români și bulgari, ai căror state au aderat la Uniunea Europeană în 2007. Pe lista țărilor membre ale UE neincluse în programul american Visa Waiver, de exceptare de vize, se mai află Croația, Republica Cipru și Polonia (mai multe detalii aici).

Citiți și Dacian Cioloș: ”Comisia Europeană trebuie să fie foarte fermă cu Canada pentru ca partenerii noștri să își respecte angajamentele”

”Cu Canada am finalizat negocierile, iar Canada și-a luat un angajament pentru liberalizarea vizelor de călătorie cu Bulgaria și România. Am avut o discuție cu președintele Jean-Claude Juncker și cu comisarul Malmstrom în acest sens și am constatat că acordul nu este pus în aplicare. Comisia Europeană trebuie să fie foarte fermă cu Canada pentru ca partenerii noștri să își respecte angajamentele”, a declarat Dacian Cioloș în cadrul forumului de dezbateri europene Eurosfat 2016, după ce Comisia Europeană și-a pronunțat opinia.

ciolos - trudeau

Am transmis la Bruxelles că România va folosi toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a convinge Comisia Europeană și Canada că înțelegerea trebuie pusă în aplicare. Interesele României trebuie să fie și interesele Uniunii Europene”, a mai adăugat premierul cu privire situația reciprocității vizelor între Canada și Uniunea Europeană, chestiune care privește toate cele 28 de state membre ale Uniunii.

Citiți și România și Bulgaria au semnat o scrisoare comună prin care cer Canadei ridicarea vizelor

Ulterior, România și Bulgaria au semnat o scrisoare comună prin care solicită Canadei ridicarea vizelor pentru cetățenii români și bulgari. Prezent la Sofia cu ocazia Summitului Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, Dacian Cioloș a declarat, alături de omologul său bulgar că ”În cadrul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Canada există angajamente care dorim să fie respectate și, în acest scop, am convenit mai multe demersuri  diplomatice pe care le vom face împreună”.

Vizita în Canada are loc la câteva zile după ce premierul a efectuat a doua sa vizită oficială la Paris, prilej cu care a semnat actualizarea Foii de Parcurs a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța și a participat la meciul de deschidere al EURO 2016, România-Franța.

De la momentul preluării mandatului de șef al guvernului, Dacian Cioloș a întreprins vizite bilaterale în Germania, Franța, Olanda și SUA. Totodată, premierul a avut reuniuni și cu omologul său bulgar în marja Summitului Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, și s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

În acest context, este de așteptat ca pe agenda discuțiilor să se afle și Summitul NATO de la Varșovia, organizație în cadrul căreia România și Canada împart un parteneriat solid. Măsurile de asigurare decise de NATO în Țara Galilor au generat o prezență de trupe și de aeronave militare canadiene CF-18 la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, în cadrul exerciții desfășurate pentru adaptarea aliată pe flancul estic.

Citiți și Întrevedere Bogdan Aurescu-Rob Nicholson la ministeriala NATO. Cooperarea politico-militară și rolul comunității românești din Canada pe agenda discuțiilor

De la ministeriala pe Externe NATO din mai 2015 datează și ultima întrevedere la nivel înalt între România și Canada, cu ocazia unor dialoguri bilaterale între miniștrii de Externe Bogdan Aurescu și Rob Nicholson.

Relațiile bilaterale România-Canada

Relaţiile diplomatice între România şi Canada au fost stabilite la 16 august 1919. 

Apartenența comună a României și Canadei la organizații precum NATO, Francofonie sau OSCE, importanta comunitate de români din Canada, precum și valorile împărtășite, susțin și stimulează dialogul politic și nivelul foarte bun al relaţiilor bilaterale, precizează Ministerul Afacerilor Externe.

La 30 septembrie 2013 erau înregistrate în România un număr de 1.692 societăţi mixte (0,92% din totalul societăţilor cu capital străin înregistrate în România), cu o valoare în echivalent valută de peste 130 milioane dolari (0,2% din totalul investiţiilor străine în România), Canada ocupând locul 31 în topul investitorilor străini, mai menționează sursa citată. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Provocările geopolitice reclamă o Europă care să fie independentă și care să aibă puterea de a-și decide propriul viitor pentru ea însăși și să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, pledând pentru adoptarea unei Busole Strategice a UE în complementaritate cu NATO.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

În ceea ce privește apărarea europeană, un domeniu important pentru viziunea lui Macron privind suveranitatea europeană, liderul francez a opinat că “nu ne putem mulțumi doar să răspundem la crize internaționale”.

“Trebuie să fim capabili să anticipăm lucrurile și să organizăm siguranța Europei pentru a face față provocărilor pe care le vedem că multe dintre ele sunt fără precedent în ultimii ani”, a spus el, făcând trimitere și la eforturile președinției germane din 2020 în acest sens.

Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.

Busola Strategică a apărării europene a fost discutată săptămâna trecută, la Brest, într-o reuniune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului. Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

În acest semestru, va trebui să facem progrese considerabile în ceea ce privește adoptarea Busolei strategice lansate sub președinția germană, definirea doctrinei noastre de securitate, în complementaritate cu NATO, precum și o adevărată strategie pentru industrie, apărare și independență tehnologică, fără de care această Europă a apărării nu are niciun sens și nicio realitate”, a afirmat el.

După cum ați înțeles din această agendă, este vorba de a găsi împreună o Europă care să fie o putere a viitorului, adică o Europă capabilă să răspundă la provocările climatice, tehnologice și digitale, dar și la provocările geopolitice, o Europă independentă, în sensul că are încă mijloacele de a-și decide propriul viitor și de a nu depinde de alegerile celorlalte mari puteri”, a conchis Macron.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la Uniunea Europeană să rămână fermă pe poziții în relația cu Regatul Unit, fiind nevoie de o ”recâștigare a încrederii reciproce” între cele două părți, știrbită de lungile disensiuni ante și post-Brexit.

Prezent în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, Macron a apreciat că relația Bruxelles-Londra a fost puternic încercată în ultimele luni.

”Europa și Regatul Unit trebuie să își recâștige încrederea reciprocă. Legăturile de prietenie dintre noi și poporul Regatului Unit există și vor rămâne”, a menționat liderul francez, amintind de fundamentele pe care se bazează acestea, și anume ”libertatea, progresul economic și social.”

În acest context, Macron a detaliat care sunt condițiile pentru ca această relație de prietenie să continue, amintind de frustrările pescarilor francezi și protocolul privind Irlanda de Nord, teme îndelung dezbătute de Uniunea Europeană cu Regatul Unit.

”Progresele economice și sociale pe care le-am realizat împreună sunt prea multe pentru a fi uitate, dar pentru a continua să ne mișcăm împreună și să lucrăm împreună după Brexit, guvernul britanic trebuie să se angajeze cu bună credință, respectând acordurile deja încheiate cu Uniunea, pe care le vom respecta. Vrem să ne asigurăm că acordurile încheiate sunt respectate, fie când vorbim de drepturile pescarilor noștri, fie de protocolul cu Irlanda de Nord sau de discuțiile vitale care trebuie purtate în viitor. Trebuie să fim clari și fermi în a spune că acordurile încheiate trebuie respectate. Acesta este modul de a rămâne prieteni”, a fost mesajul ferm transmis de Emmanuel Macron.

Avertismentele președinției franceze vin în contextul în care Maros Sofcovic și Liz Truss vor avea o întrevere la 24 ianuarie, după ce cele două părți au convenit să își intensifice negocierile pentru rezolvarea chestiunilor comerciale post-Brexit. 

La 20 decembrie, ministrul britanic de externe, Liz Truss, fost secretar pentru comerț, cu șanse de a fi viitor prim-ministru, a preluat dificila sarcină a negocierilor referitoare la relația post-Brexit cu Uniunea Europeană, după ce David Frost și-a anunțat demisia printr-o serie de atacuri la adresa lui Johnson.

Discuțiile între Londra și Bruxelles au loc pe fondul nemulțumirilor Regatului Unit față de protocolul privind Irlanda de Nord, motiv de lungi dispute care s-au intensificat la începutul acestui an în urma amenințărilor lui Truss de a activa Articolul 16 din protocol, suspendând părți din acordul post-Brexit.

Documentul menţine provincia britanică în uniunea vamală şi piaţa unică europeană, pentru a împiedica reintroducerea unei frontiere fizice pe insula Irlanda, care ar risca să fragilizeze acordul de pace din 1998.

Articolul 16 reprezintă o frână de urgență stipulată în documentul mai sus amintit care prevede că ”Uniunea sau Regatul Unit poate lua măsuri de salvgardare adecvate în mod unilateral, dacă executarea prezentului protocol duce la dificultăți economice, societale sau de mediu grave care riscă să persiste ori la deturnarea comerțului. Domeniul de aplicare și durata acestor măsuri de salvgardare sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru remedierea situației. Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin funcționarea prezentului protocol”, este stipulat la alin. 1, art. 16. În document nu este detaliat ce înseamnă ”serioase dificultăți”, lucru care lasă ambelor părți posibilitatea de interpretare.

Cu toate acestea, articolul 16 nu reprezintă o ”baghetă magică” prin care protocolul privind Irlanda de Nord să fie abrogat.

Potrivit anexei VII, prin activarea acestuia Londra lansează ”un proces de consultări în vederea identificării unei soluții agreate de comun acord”.

Aceste discuții se desfășoară în cadrul Comitetului mixt, grupul de supraveghere politică condus de Truss și de omologul său din UE, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Guvernul ar trebui să notifice cu o lună înainte orice acțiune unilaterală, cum ar fi suspendarea controalelor vamale dintre Irlanda de Nord și Marea Britanie. De asemenea, ar trebui să participe la consultări periodice cu UE la fiecare trei luni, cu scopul de a reveni la normele prevăzute de protocol. Articolul 16 este menit să fie o pauză temporară, nu o ușă de scăpare. 

În cazul în care una dintre părți nu este de acord cu o acțiune unilaterală de salvgardare, aceasta poate riposta cu ”măsuri proporționale de contrabalansare”, conform alin. 2, art. 16.  

De exemplu, UE ar putea aplica tarife vamale asupra importurilor britanice sau ar putea suspenda acordul de liber schimb UE-Regatul Unit.

Uniunea Europeană dorește însă identificarea unei soluții pe calea dialogului, în vederea menținerii stabilității și predictibilității în Irlanda de Nord.  

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a prezentat în luna decembrie o serie de propuneri pentru a asigura continuarea aprovizionării Irlandei de Nord dispre Marea Britanie, în încercarea de a dezamorsa tensiunile post-Brexit cu Londra.

Prin propunerile înaintate, Comisia Europeană arată dorința sa de a facilita punerea în aplicare a protocolului privind Irlanda de Nord, în conformitate cu pachetul de soluții pentur această provincie, prezentat la mijlocul lunii octombrie a acestui an. Astfel, UE și-a arătat deschiderea de a-și modifica propria legislație privind medicamentele pentru a se asigura că:

  • Medicamentele generice, precum paracetamolul, pot fi autorizate în baza procedurilor naționale din Regatul Unit, în conformitate cu normele UE privind medicamentele. Persoanele Irlandei de Nord vor avea acces la astfel de medicamente în același timp ca restul celor din Regatul Unit;
  • Cetățenii din Irlanda de Nord vor avea acces la medicamente inovatoare (inclusiv la noile medicamente pentru cancer) în același timp cu restul persoanelor din Regatul Unit. O „soluție tranzitorie” va permite furnizarea în Irlanda de Nord a oricărui medicament nou autorizat în Regatul Unit, până când autorizația relevantă este acordată și în UE. Această „soluție tranzitorie” se adaugă mecanismelor existente privind uzul compasional și în regim de urgență prevăzute de legislația UE;
  • Toate funcțiile de reglementare pot rămâne în Regatul Unit dacă în prezent se află acolo;
  • Pentru medicamentele introduse în Irlanda de Nord din restul Regatului Unit nu este necesară repetarea testării loturilor dacă acest lucru a fost deja făcut în Marea Britanie sau în Uniunea Europeană;
  • Nu sunt necesare autorizații de fabricație sau licențe de import pentru medicamentele furnizate din Marea Britanie în Irlanda de Nord, sub rezerva anumitor condiții;
  • Autoritatea de reglementare din Regatul Unit poate permite companiilor situate în Marea Britanie să utilizeze un singur ambalaj și prospect atunci când aprovizionează piețele din Marea Britanie și Irlanda de Nord;
  • Malta, Cipru și Irlanda vor beneficia de anumite derogări pentru o perioadă de trei ani. De exemplu, în această perioadă, în aceste trei țări, importatorii de medicamente din Marea Britanie nu vor trebui să dețină autorizații de fabricație și nici nu va fi nevoie ca aceste medicamente să fie testate din nou, dacă au fost deja testate în Marea Britanie. Astfel, operatorii vor avea mai mult timp pentru a se adapta. În contextul Strategiei farmaceutice a UE, se lucrează la o soluție permanentă pe termen lung.

Propunerile implică, în egală măsură, ca Regatul Unit să respecte anumite condiții:

  • Propunerea prevede cerințe privind ambalarea pentru a se asigura faptul că medicamentele autorizate de Regatul Unit nu intră pe piața unică;
  • Regatul Unit își asumă responsabilitatea exclusivă pentru autorizarea medicamentelor pentru Irlanda de Nord. Acest lucru depinde de respectarea în mod substanțial de către Regatul Unit a legislației UE privind calitatea, siguranța și eficacitatea medicamentelor de uz uman atunci când eliberează autorizații de introducere pe piață pentru Irlanda de Nord. Se reduc astfel riscurile pentru piața unică a UE.

Continue Reading

RUSIA

Josep Borrell îl asigură pe ministrul ucrainean de externe de ”sprijinul neclintit al UE” și cere Rusiei să își retragă trupele

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a avut convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, alăturându-se astfel angajamentelor diplomatice internaționale ca răspuns la încercările Moscovei de ”a submina principiile fundamentale ale securității europene”.

”Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă și de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, a discutat miercuri cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. În urma discuțiilor informale ale miniștrilor afacerilor externe și ai apărării din UE-27 care au avut loc săptămâna trecută la Brest și a unei serii de contacte cu partenerii din SUA și NATO, Înaltul Reprezentant Borrell a reiterat sprijinul ferm și de neclintit al UE pentru Ucraina. El a transmis determinarea UE de a continua să solicite Rusiei să-și retragă forțele. De asemenea, a lăudat Ucraina pentru reținerea sa continuă”, este precizat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

Josep Borrell și Dmitro Kuleba au discutat, de asemenea, despre ” recentul atac cibernetic care a vizat Ucraina, iar Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate a salutat reacția rapidă și adecvată a Ucrainei. UE este pregătită să continue să sprijine Ucraina, inclusiv prin consolidarea în continuare a rezilienței acesteia la amenințările hibride și cibernetice”.

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali, care au efectuat vizite în Ucraina pentru a-și manifesta sprijinul față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui stat, în căutarea unei soluții pentru detensionarea situației provocate de acțiunile revanșarde ale Rusiei.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În vreme ce Annalena Baerbock se afla în capitala Rusiei, secretarul de stat american, Antony Blinken, începea o vizită la Kiev  de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Acesta se adaugă ajutorului trimis Ucrainei de Regatul Unit, ce constă în arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Blinken va călători apoi la Berlin unde va discuta cu ministrul german de externe ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”, urmând ca vineri să aibă el însuși o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice.  

În tot acest timp, de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Există temeri exprimat de Washington că Rusia ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN13 mins ago

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL EUROPEAN19 mins ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

MAREA BRITANIE37 mins ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

CONSILIUL UE51 mins ago

Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European: Putem să avem o politică de vecinătate mai bună, iar UE poate deveni o putere care să asigure echilibrul

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

RUSIA1 hour ago

Josep Borrell îl asigură pe ministrul ucrainean de externe de ”sprijinul neclintit al UE” și cere Rusiei să își retragă trupele

CONSILIUL UE1 hour ago

Emmanuel Macron, discurs în hemiciclul Parlamentului European: Președinția franceză a Consiliului UE va încerca să reformeze spațiul Schengen

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

De la Kiev, Antony Blinken avertizează că Rusia poate ataca foarte rapid. SUA au deblocat un ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul lituanian al apărării avertizează că trupele rusești din Belarus sunt o amenințare directă pentru Lituania

CONSILIUL EUROPEAN19 mins ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

MAREA BRITANIE37 mins ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA22 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

Advertisement

Team2Share

Trending