Connect with us

NEWS

Dan Dungaciu: „UE are atâta forţă în Republica Moldova câtă vrea Republica Moldova”

Published

on

Evenimentele care au loc acum în Republica Moldova sunt nişte procese fireşti care trebuiau să aibă loc mai înainte şi sub altă formă, este de părere peşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) profesorul universitar Dan Dungaciu. Acesta a acordat un interviu ziarului Adevărul Moldova în cadrul primei şcoli a jurnaliştilor de politică externă pe care FUMN o organizează zilele acestea la Chişinău.

Dungaciu-2-Copy

Cum apreciaţi actuala situaţie politică din Republica Moldova şi cum vedeţi echilibrul actual dintre partide?

Am să încep cu o referire la ceea ce s-a întâmplat astăzi (ieri – n.r.) în Parlamentul de la Chişinău, adică faptul că s-a cerut ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vlad Filat. Cred că momentul care se petrece în politica din Republica Moldova în acest moment este unul dramatic. Pe de altă parte, însă, eu vin de la Bucureşti şi pot să vă spun că noi am trecut prin astfel de momente. Sigur că toate lucrurile care s-au întâmplat la Bucureşti, din această perspectivă, au părut dramatice. Ce s-a întâmplat cu fostul premier Adrian Năstase a fost dramatic la început. Ce s-a întâmplat cu nenumăraţi oficiali din România atunci când au ajuns în vizorul instituţiilor de resort, la început a avut o notă de senzaţional şi a fost dramatic. Până la urmă a ajuns, cum s-ar spune, în relativa obişnuinţă a vieţii publice din România ca oamenii politici într-un fel sau altul să dea socoteală pentru faptele lor. Până la urmă ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova este normalitatea, nu este starea excepţională. Este normal ca oamenii politică să dea socoteală pentru faptele lor. Sigur că este ideal ca oamenii politici să dea socoteală pentru faptele lor, indiferent de partidul politic din care fac parte, pentru că o depolitizare a actului de justiţie nu începe în momentul în care doar unii dau socoteala pentru faptele lor şi alţii nu. Dar, repet, ce văd acum în Republica Moldova trebuie să fie punctul de plecare a unei, nu neapărat curăţiri a clasei politice, dar a unei intrări în normalitate a Republicii Moldova, aşa cum s-a petrecut în România.

Cum credeţi, cât mai rezistăm în ceea ce priveşte situaţia economică generală de la noi? Ce soluţii credeţi că există la aceste probleme?

Din punctul meu de vedere, soluţiile împrumutului de bani fără consecinţe practice nu sunt o chestiune eficientă. Eu aş vrea să văd ca urmare a acestor împrumuturi şi sprijinului financiar pe care România le dă Republicii Moldova, investiţii limpezi, serioase gestionate de către România în Republica Moldova. Nu e vorba de o chestie egoistă, este vorba ca să ai investiţii din UE, în cazul acesta din România, în domeniul financiar, în domeniul bancar, în domeniul economic, în domeniul energetic. De ce? Pentru că ai o garanţie că entităţi economice sau financiare din UE vin aici. Astea ne trebuie nouă – regândirea modului de a face business în Republica Moldova şi asta nu pot s-o facă decât entităţi economice venite din spaţiul Uniunii Europene. Acesta este rolul României în acest moment. Deci, simpla oferire de bani este insuficientă. În altă ordine de idei, Banca Mondială, FMI pun nişte condiţii aproape draconice Republicii Moldova. E nevoie de clasă politică suficient de consolidată ca să le implementeze. Ridicarea preţului la energia termică în Chişinău sau liberalizarea preţului la energie va crea nişte nemulţumiri sociale enorme. Deci, clasa politică trebuie să-şi asume aceste chestiuni pentru că va fi greu de luptat cu nemulţumirea publică.

Câtă forţă mai are UE în Republica Moldova şi dacă mai poate fi implementat Acordul de Asociere cu elanul iniţial?

Uniunea Europeană are atâta forţă în Republica Moldova câtă vrea Republica Moldova, nici mai multă şi nici mai puţină. Acordul de Asociere este atât de important în Republica Moldova pe cât vrea guvernarea Republicii Moldova. Simplu!

Spuneţi-mi, vă rog, contextul în care aţi decis să organizaţi „Şcoala de jurnalişti de politică externă – 2015”. Ce impact vă aştepaţi să aibă în mass-media şi dacă un anumit mesaj trebuie să ajungă şi la politicieni?

Este o iniţiativă pe care am avut-o la FUMN, ţinând seama de faptul că în bordul fundaţiei se află extrem de mulţi oameni care au avut legătură cu politica externă şi diplomaţie – Liviu Bota, Sergiu Celac, fost ministru de Externe, Emil Hurezeanu care în acest moment se află la post în Germania, Teodor Meleşcanu care a fost şi dânsul ministru de Externe, domnul General Ionescu, şi dânsul implicat în acţiuni de politică externă şi diplomaţie. Deci, multe personaje şi importante care s-au strâns sub egida academicianului Mircea Maniţa, care a fost într-un fel şef de şcoală diplomatică în România. Astfel, ne-am gândit că experienţa acestor oameni merită să fie transmisă şi colegilor şi partenerilor noştri din Republica Moldova.   Am decis să începem cu jurnaliştii pentru că ei sunt până la urmă comunicatorii care transmit mai departe idei şi care configurează spaţiul public din Republica Moldova. Dacă această chestiune va ajunge sau nu la decidenţii politici din Republica Moldova, urmează să vedem, dar este foarte posibil ca mesajele pe care noi le transmitem prin intermediul jurnaliştilor care sunt prezenţi la această şcoală de pregătire să fie până la urmă auzite şi de politicienii de la Chişinău. Este un prim eveniment dintr-o serie pe care o gândim. Vrem ca această şcoală de instruire pentru jurnaliştii de politică externă să devină anuală şi sper că în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Românilor de Pretutindeni să reuşim să instituţionalizăm această întâlnire.   Ceea ce intenţionăm să facem într-o primă instanţă este să punem întrebările corecte. Dacă n-ai pus întrebările corecte, atunci nu vei obţine răspunsuri corecte în nici un fel. Noi vrem să punem aceste întrebări, chiar dacă unele dintre ele se pun destul de rar în Republica Moldova sau sunt într-un fel ocolite strategic şi nu apar pe agenda publică. Vrem să punem toate întrebările cu cărţile pe masă, fără incidenţă sau fără implicare politică. Noi nu reprezentăm nici o instituţie politică de la Bucureşti, reprezentăm doar societatea civilă, adică societatea academică care, întâmplător, spre binele acestei fundaţii, are în interior oameni care pot să spună lucruri cu sens despre politica externă.

Citește mai mult pe Adevărul.ro.

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Guvernul Dăncilă lucrează la prima strategie națională pentru Inteligența Artificială, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019

Published

on

România se află în proces de elaborare a primei strategii naționale în domeniul Inteligenței Artificiale, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019, a afirmat, miercuri, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, în cadrul reuniunii Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de la Paris, informează Digi24.

”Vom lucra pentru adoptarea inteligenţei artificiale în condiţii de siguranţă în toate aspectele vieţii cotidiene şi economice, vom sprijini cercetarea fundamentală pentru a dezvolta o inteligenţă artificială autentică şi vom realiza aceste obiective fundamentale în viitorul apropiat, punând în centrul preocupării noastre valorile şi drepturile omului. Suntem în proces de elaborare a primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale, care va fi postată pentru dezbatere publică până la finele anului 2019. În calitate de stat care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România a sprijinit negocierile cu succes în cadrul Programului Europa Digitală, program ce deţine o componentă de finanţare dedicată adoptării Inteligenţei Artificiale (inclusiv dezvoltării cunoştinţelor digitale asociate acesteia). Nu în ultimul rând, lucrăm cu Comisia Europeană şi cu puternicul sector IT din România să potenţăm reţelele de inovare digitală europeană cu iniţiative asociate Inteligenţei Artificiale”, a spus oficialul român.

Ministrul a menționat că România este ferm angajată pe drumul de tranziție etapizată, eficace și sustenabilă către o societate susținută de Inteligența Artificială.

”România va adera la Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială, alături de cele 36 de ţări membre ale Organizaţiei, două state candidate şi trei aspirante la statutul de membru OCDE din America Latină, în prezenţa secretarului general al OCDE, José Ángel Gurria, şi a prim-ministrului Slovaciei, Peter Pellegrini – ţara care deţine preşedinţia Ministerialei OCDE. Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială reprezintă primul instrument de cooperare interguvernamentală în domeniu, iar România este singura ţară europeană non-membră a OCDE care aderă la aceste recomandări”, a spus Petrescu, potrivit Agerpres.

Alexandru Petrescu a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment cu tema principală tranziţia digitală.

Summitul digital al OECD a prezentat principalele constatări și mesaje politice din ultimii doi ani de activitate ai organizației în acest domeniu. Acesta a reunit factorii de decizie la nivel înalt responsabili cu politicile legate de economia digitală și părțile interesate, facilitând schimbul de opinii și de experiență în jurul celor șapte piloni ai cadrului strategic integrat Going Digital al OCDE: inovarea, asigurarea locurilor de muncă, promovarea prosperității sociale, consolidarea încrederii și favorizarea deschiderii pieței.

Recunoscând că inteligența artificială (AI) este un factor-cheie al tranziției digitale și că fiabilitatea sistemelor AI este esențială pentru difuzarea lor și desăvârșirea completă a tehnologiei, OCDE dezvoltă reguli de bază privind inteligența artificială pentru a menține o abordare axată pe om asupra AI.

Continue Reading

NEWS

Infografic Monitorul Social: Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990

Published

on

Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990, relevă Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Infograficul porneşte de la datele sintetizate în cadrul proiectului V-Dem (Varieties of democracy). Proiectul definește cinci dimensiuni integratoare ale democrației: electorală, liberală, participativă, deliberativă și egalitară. Datele acoperă perioada 1789-2018 pentru 201 țări. Fiecare este exprimată prin câte un indice care, la rândul său, agregă câteva zeci de indicatori.

Datele arată că, după o creștere relativ constantă de aproape trei decenii, valorile pentru România ale tuturor celor cinci indici principali s-au prăbușit, în anii 2017 și 2018, până aproape de valorile din 1990.

© monitorulsocial.ro

Astfel, dacă în 2016, România înregistra un scor de 0.59, reprezentând media celor cinci dimensiuni ale democrației, în 2018 aceasta cunoaște un declin, până la valoarea de 0.44.

Cea mai abruptă involuție privind indicii democrației a cunoscut-o Albania (1.92, în 2016, comparativ cu 0.37, în 2018).

Un declin privind media celor cinci indici ai democratiei poate fi sesizat și în Franța, cu un scor de 0.83 în 2016, comparativ cu 0.74 în 2018.

Statele care au avut un parcurs liniar sunt Finlanda (0.76), Luxemburg (0.76) și Regatul Unit (0.77).

Infograficul poate fi consultat aici:

https://monitorsocial.ro/indicator/valorile-indicatorilor-pentru-democratie-s-au-prabusit-in-romania/

Datele utilizate pot fi consultate aici:

https://monitorsocial.ro/data/778/ 

Citiți și:
Raport Freedom House „Confruntarea cu illiberalismul”: 19 din 29 de state au obținut scoruri mai reduse ale democrației, cel mai puternic declin în ultimii 23 de ani. Cu cât s-a depreciat scorul democrației pentru România
World Justice Project: România, pe locul locul 29 din 113 ţări în ceea ce priveşte statul de drept
Raport Freedom House 2018: România, considerată o ”națiune liberă” în timp ce la nivel mondial s-a înregistrat al 13-lea an consecutiv în care democrația este în declin

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie

Published

on

© www.president.gov.ua

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat marți, a doua zi după învestirea sa în funcție, alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Partidul său ”Slujitorul poporului”, în prezent aproape inexistent, este creditat cu până la 40% din intenţiile de vot de ultimele sondaje.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Citiți și: 
Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski cere SUA să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei: Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu putem face faţă singuri agresiunii Moscovei
Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending