Connect with us

NEWS

Dan Dungaciu: „UE are atâta forţă în Republica Moldova câtă vrea Republica Moldova”

Published

on

Evenimentele care au loc acum în Republica Moldova sunt nişte procese fireşti care trebuiau să aibă loc mai înainte şi sub altă formă, este de părere peşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) profesorul universitar Dan Dungaciu. Acesta a acordat un interviu ziarului Adevărul Moldova în cadrul primei şcoli a jurnaliştilor de politică externă pe care FUMN o organizează zilele acestea la Chişinău.

Dungaciu-2-Copy

Cum apreciaţi actuala situaţie politică din Republica Moldova şi cum vedeţi echilibrul actual dintre partide?

Am să încep cu o referire la ceea ce s-a întâmplat astăzi (ieri – n.r.) în Parlamentul de la Chişinău, adică faptul că s-a cerut ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vlad Filat. Cred că momentul care se petrece în politica din Republica Moldova în acest moment este unul dramatic. Pe de altă parte, însă, eu vin de la Bucureşti şi pot să vă spun că noi am trecut prin astfel de momente. Sigur că toate lucrurile care s-au întâmplat la Bucureşti, din această perspectivă, au părut dramatice. Ce s-a întâmplat cu fostul premier Adrian Năstase a fost dramatic la început. Ce s-a întâmplat cu nenumăraţi oficiali din România atunci când au ajuns în vizorul instituţiilor de resort, la început a avut o notă de senzaţional şi a fost dramatic. Până la urmă a ajuns, cum s-ar spune, în relativa obişnuinţă a vieţii publice din România ca oamenii politici într-un fel sau altul să dea socoteală pentru faptele lor. Până la urmă ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova este normalitatea, nu este starea excepţională. Este normal ca oamenii politică să dea socoteală pentru faptele lor. Sigur că este ideal ca oamenii politici să dea socoteală pentru faptele lor, indiferent de partidul politic din care fac parte, pentru că o depolitizare a actului de justiţie nu începe în momentul în care doar unii dau socoteala pentru faptele lor şi alţii nu. Dar, repet, ce văd acum în Republica Moldova trebuie să fie punctul de plecare a unei, nu neapărat curăţiri a clasei politice, dar a unei intrări în normalitate a Republicii Moldova, aşa cum s-a petrecut în România.

Cum credeţi, cât mai rezistăm în ceea ce priveşte situaţia economică generală de la noi? Ce soluţii credeţi că există la aceste probleme?

Din punctul meu de vedere, soluţiile împrumutului de bani fără consecinţe practice nu sunt o chestiune eficientă. Eu aş vrea să văd ca urmare a acestor împrumuturi şi sprijinului financiar pe care România le dă Republicii Moldova, investiţii limpezi, serioase gestionate de către România în Republica Moldova. Nu e vorba de o chestie egoistă, este vorba ca să ai investiţii din UE, în cazul acesta din România, în domeniul financiar, în domeniul bancar, în domeniul economic, în domeniul energetic. De ce? Pentru că ai o garanţie că entităţi economice sau financiare din UE vin aici. Astea ne trebuie nouă – regândirea modului de a face business în Republica Moldova şi asta nu pot s-o facă decât entităţi economice venite din spaţiul Uniunii Europene. Acesta este rolul României în acest moment. Deci, simpla oferire de bani este insuficientă. În altă ordine de idei, Banca Mondială, FMI pun nişte condiţii aproape draconice Republicii Moldova. E nevoie de clasă politică suficient de consolidată ca să le implementeze. Ridicarea preţului la energia termică în Chişinău sau liberalizarea preţului la energie va crea nişte nemulţumiri sociale enorme. Deci, clasa politică trebuie să-şi asume aceste chestiuni pentru că va fi greu de luptat cu nemulţumirea publică.

Câtă forţă mai are UE în Republica Moldova şi dacă mai poate fi implementat Acordul de Asociere cu elanul iniţial?

Uniunea Europeană are atâta forţă în Republica Moldova câtă vrea Republica Moldova, nici mai multă şi nici mai puţină. Acordul de Asociere este atât de important în Republica Moldova pe cât vrea guvernarea Republicii Moldova. Simplu!

Spuneţi-mi, vă rog, contextul în care aţi decis să organizaţi „Şcoala de jurnalişti de politică externă – 2015”. Ce impact vă aştepaţi să aibă în mass-media şi dacă un anumit mesaj trebuie să ajungă şi la politicieni?

Este o iniţiativă pe care am avut-o la FUMN, ţinând seama de faptul că în bordul fundaţiei se află extrem de mulţi oameni care au avut legătură cu politica externă şi diplomaţie – Liviu Bota, Sergiu Celac, fost ministru de Externe, Emil Hurezeanu care în acest moment se află la post în Germania, Teodor Meleşcanu care a fost şi dânsul ministru de Externe, domnul General Ionescu, şi dânsul implicat în acţiuni de politică externă şi diplomaţie. Deci, multe personaje şi importante care s-au strâns sub egida academicianului Mircea Maniţa, care a fost într-un fel şef de şcoală diplomatică în România. Astfel, ne-am gândit că experienţa acestor oameni merită să fie transmisă şi colegilor şi partenerilor noştri din Republica Moldova.   Am decis să începem cu jurnaliştii pentru că ei sunt până la urmă comunicatorii care transmit mai departe idei şi care configurează spaţiul public din Republica Moldova. Dacă această chestiune va ajunge sau nu la decidenţii politici din Republica Moldova, urmează să vedem, dar este foarte posibil ca mesajele pe care noi le transmitem prin intermediul jurnaliştilor care sunt prezenţi la această şcoală de pregătire să fie până la urmă auzite şi de politicienii de la Chişinău. Este un prim eveniment dintr-o serie pe care o gândim. Vrem ca această şcoală de instruire pentru jurnaliştii de politică externă să devină anuală şi sper că în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Românilor de Pretutindeni să reuşim să instituţionalizăm această întâlnire.   Ceea ce intenţionăm să facem într-o primă instanţă este să punem întrebările corecte. Dacă n-ai pus întrebările corecte, atunci nu vei obţine răspunsuri corecte în nici un fel. Noi vrem să punem aceste întrebări, chiar dacă unele dintre ele se pun destul de rar în Republica Moldova sau sunt într-un fel ocolite strategic şi nu apar pe agenda publică. Vrem să punem toate întrebările cu cărţile pe masă, fără incidenţă sau fără implicare politică. Noi nu reprezentăm nici o instituţie politică de la Bucureşti, reprezentăm doar societatea civilă, adică societatea academică care, întâmplător, spre binele acestei fundaţii, are în interior oameni care pot să spună lucruri cu sens despre politica externă.

Citește mai mult pe Adevărul.ro.

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron speră că la summitul G7 va convinge toţi partenerii Franței că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”: Trebuie să ajungem la o formă de detensionare

Published

on

© Emmanuel Macron/ Facebook / captura video

Președintele Franței, Emmanuel Macron, gazda summitului G7, a lansat sâmbătă militanților anti-G7 in Ţara Bascilor un apel ”la calm şi concordi”, afirmând că marile provocări, precum cea reprezentată de schimbările climatice, trebuie să fie combătute ”împreună”, transmite AFP, citat de Agerpres.

”Doresc să fac un apel la calm şi concordie. Marile provocări care sunt neutre”, precum schimbările climatice, combaterea inegalităţilor şi lipsa securităţii, ”nu le vom soluţiona decât acţionând împreună”, a declarat şeful statului francez într-o intervenţie publică televizată, cu câteva ore înaintea începerii summitului G7 de la Biarritz (sud-vestul Franţei).

Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa că la summitul G7 va convinge toţi partenerii ţării sale că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”. ”Trebuie să ajungem la o formă de detensionare, pentru a stabiliza lucrurile şi pentru a evita acest război comercial care începe să ia formă peste tot”, a subliniat acesta.

Macron s-a referit şi la actualele incendii din regiunea amazoniană. ”Am dorit ca acest G7 să fie util şi, în concluzie, trebuie să răspundem într-o manieră foarte concretă la apelul oceanului şi la apelul pădurii care arde astăzi în Amazonia”, a spus el.

”Suntem toţi îngrijoraţi. Franţa este îngrijorată, indubitabil, chiar mai mult decât alţii din jurul acestei mese, întrucât noi suntem amazonieni cu Guyana. Aşadar cu privire la Amazonia, nu vom lansa un simplu apel, ci o mobilizare a tuturor puterilor” prezente la Biarritz, ”în parteneriat cu ţările Amazoniei, pentru a combate aceste incendii şi pentru a investi în reîmpădurire”, a adăugat şeful statului francez, citat de AFP şi dpa.

Liderii celor șapte state cel mai puternic industrializate, participă, timp de trei zile, la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, în condițiile în care ciocnirile comerciale dintre primele două economii globale au evidențiat sarcina grea a președintelui Emmanuel Macron de a furniza  rezultate palpabile privind comerțul, Iranul și schimbările climatice, informează Reuters.

Reuniunea G7 are loc pe fondul unor diferențe puternice de opinie privind problemele globale care riscă să divizeze și mai mult grupul de state care se luptă deja să-și găsească vocea comună.

Să nu uităm că anul trecut, președintele american Donald Trump, a decis să părăsescă orașul canadian Ottawa, înaintea semnării declarației comune, alături de celelalte state, acuzând Canada de „lipsa de onestitate”.

Emmanuel Macron, gazda summitului, dorește ca liderii Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite să se concentreze pe apărarea democrației, egalității de gen, educației și schimbărilor climatice și a invitat lideri din Asia, Africa și America Latină să contribuie la acest efort comun.

Continue Reading

CHINA

Războiul comercial dintre primele economii ale lumii se întețește. SUA anunță o creștere a tarifelor vamale la importurile provenite din China ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing

Published

on

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri creșterea cuantumului taxelor vamale aplicate aplicate produselor chinezeşti importate în Statele Unite ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing, decizie care vine cu doar o zi înainte ca liderii priemelor două economii mondiale să se întâlnească la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, cele 300 de miliarde de dolari ale importurile provenind din China vor fi taxate cu 15 % în loc de 10 % începând cu 1 septembrie.

În plus, preşedintele american Donald Trump a informat într-o serie de postări pe Twitter că Washingtonul va creşte, începând cu 1 octombrie, tarifele vamale de la 25 % la 30 % . Acestea se vor aplica celor 250 de miliarde de dolari de mărfuri chinezeşti.

”Din păcate, administraţiile anterioare au permis Chinei să meargă atât de departe de un comerţ corect şi echilibrat încât a devenit o povară pentru contribuabilii americani. Ca preşedinte nu mai pot permite să se întâmple acest lucru. Nu avem nevoie de China și, sincer, va fi mult mai bine fără aceasta. Sumele uriașe de bani făcute și furate de China de la Statele Unite, an de an, timp de zeci de ani, trebuie să ÎNCETEZE. Marilor noastre companii americane li s-a cerut să înceapă imediat să caute o alternativă la China, inclusiv aducerea companiilor ACASĂ, făcând produse în SUA. Voi răspunde tarifelor din China în această după-amiază. Aceasta este o oportunitate grozavă pentru Statele Unite”, a scris Trump.

Reacția lui Trump vine după ce vineri autoritățile de la Beijing au anunțat că vor impune taxe vamale în valoare de 75 de miliarde de dolari mărfurilor americane, potrivit Digi24.

China va aplica tarife vamale de 5 sau 10% importurilor de bunuri americane începând cu 1 septembrie, fiind vizate 5.078 de produse fabricate în SUA. Totodată, autoritățile au anunțat că plănuiesc să reintroducă tarifele vamale pentru autovehicule și componente americane, iar acestea vor fi de 5% sau 25% începând cu luna decembrie.

Autoritățile chineze au anunțat de săptămâna trecută că vor lua contramăsuri, după ce SUA a anunțat tarife vamale de 10% la bunuri chinezești de 300 de miliarde de dolari.

Tot săptămâna trecută, Administrația Trump a anunțat că va amâna până la 15 decembrie impunerea de tarife asupra anumitor bunuri de consum importate din China.

Impunerea tarifelor va fi amânată până la 15 decembrie, cu 10 zile înainte de Crăciun, fiind astfel scutite de o taxă vamală adiţională de 10% diferite bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Citiți și:
SUA și China, în pragul unui război valutar: Pentru prima dată în 25 ani, Washington-ul acuză Beijing-ul că manipulează valoarea monedei naționale

”Facem acest lucru în vederea perioadei de Crăciun pentru că n-am vrea că unele tarife să aibă un impact asupra consumatorilor americani, cu toate că până acum nu au avut vreun fel de impact”, le-a spus Trump reporterilor în momentul în care părăsea New Jersey pentru un eveniment în Pittsburgh.

Conflictul comercial dintre Statele Unite și China tronează de mai bine de un an și jumătate.

Donald Trump a zguduit piețele financiare în luna mai, când liderul american a anunțat că SUA își va majora tarifele de la 10% la 25% din exporturile chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

China a reacționat atunci cu celeritate, crescând și ea tarife impuse pentru produse americane în valoare de 50 de miliarde de dolari.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Inspirați de Lanțul Baltic din 1989, protestatarii din Hong Kong și-au dat mâna într-un lanț uman pentru democrație

Published

on

© Priswong/ Twitter

Mii de protestatari din Hong Kong și-au dat mâna cântând și au format vineri un lanț uman într-un protest pașnic, după aproape trei luni de demonstrații antiguvernamentale care nu dau semne că vor înceta, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat ”libertăţii şi democraţiei” din Hong Kong.

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

Proteste, care au fost declanșate în urma unui proiect de lege, suspendat între timp, care ar fi permis extrădările în China continentală, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităţilor de la Beijing în 1997, pentru care reprezintă acum o provocare majoră.

Inițial, protestatarii solicitau mai multă libertate, pe fondul îngrijorărilor privind erodarea drepturilor fundamentale garantate prin doctrina ”o singură țară, două sisteme”, adoptată după 1997, cum ar fi o justiție independentă și dreptul la manifestații.

Demonstații au cinci solicitări: retragerea proiectului de extrădare, instituirea unei anchete independente asupra protestelor şi a brutalităţii poliţiei, încetarea descrierii protestelor drept ”revolte”, renunţarea la acuzaţiile aduse protestatarilor arestaţi şi reluarea reformei politice.

Protestele de vineri par să fie un ecou al manifestațiilor organizate la 23 august 1989, când în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri – cunoscut de posteritate drept ”Lanțul Baltic” –  care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending