Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a primit joi, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, vizita unui grup de reprezentanți ai administrației locale din România, potrivit unei postări publicate pe Facebook.

Eurodeputatul român le-a prezentat cum funcționează democrația parlamentară europeană și activitatea pe care o desfășoară în comisii, în plen și la grupul politic PPE.

De asemenea, Dan Motreanu a  dezbătut împreună cu vizitatorii români politici la nivelul Uniunii, dar și problemele din teritoriu, în special în ceea ce privește capacitatea de absorbție a fondurilor europene și situația administrației publice în România.

Eurodeputatul Dan Motreanu este membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) și membru al Delegației la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile (D-CL) și al Delegației  la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (DLAT). 

Declarația Schuman a transformat o Europă divizată și distrusă de război în casa comună care găzduiește peste 450 de milioane de cetățeni europeni, este mesajul transmis de eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), cu prilejul Zilei Europei, sărbătorită pe 9 mai.

Mai departe, eurodeputatul PPE explică modul în care au fost puse bazele Uniunii Europene în urmă cu 72 de ani.

„În 1950, cărbunele reprezenta aproape 70% din consumul de energie al Europei de Vest, iar oțelul constituia principala materie primă pentru industrie și armament. Ingenioasa idee a comisarului francez al planului, Jean Monnet, se transformă, pe 9 mai 1950, în Declarația surprinzătoare a ministrului francez de externe, Robert Schuman. Franța propune Germaniei să pună în comun cărbunele și otelul, astfel încât un nou război franco-german să devină inimaginabil și imposibil. O Înaltă Autoritate, instituție colegială, alcătuită din personalități independente, autonomă din punct de vedere financiar, urmează să gestioneze cele două industrii. Reacțiile la declarația Schuman variază de la „o nouă înțelegere între patronii din industria siderurgică”, la „un prim pas spre o declarație de război împotriva blocului sovietic”. Oferta de parteneriat, adresată de Franța, Germaniei, este extinsă Italiei, Olandei, Belgiei și Luxemburgului, care semneaza împreună, pe 18 aprilie 1951, la Paris, Tratatul CECO – Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Declarația Schuman a transformat o Europă divizată și distrusă de război în casa comună, care, după 72 de ani, găzduiește peste 450 de milioane de cetățeni europeni”, explică eurodeputatul Dan Motreanu.

De asemenea, pentru mai multe detalii despre fondarea Uniunii Europene, eurodeputatul PPE trimite la site-ul europeana.eu care oferă gratuit acces la milioane de obiecte de patrimoniu cultural de la instituții din întreaga Europă.

La peste șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce Europa a comemorat clipa istorică a celor 77 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment în care războiul a revenit în Europa, odată cu agresiunea militară ilegală și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie și întâmpinată cu decizii fără precedent la nivel european: sancțiuni împotriva Moscovei, izolarea internațională, alături de SUA și celelalte democrații ale lumii, a Rusiei și sprijinirea Ucrainei, inclusiv financiar, economic, umanitar și militar. Până în prezent, Uniunea Europeană a impus cinci valuri de sancțiuni Rusiei și se pregătește pentru cel de-al șaselea, Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. De asemenea, pentru prima dată în istorie, UE a deblocat sprijin financiar – 1,5 miliarde de euro în trei tranșe – pentru a furniza arme de luptă Ucrainei.

Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor închide în plenul Parlamentului European de la Strasbourg lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers lansat pe 9 mai 2021, tot de Ziua Europei.

Totodată, astăzi se împlinesc trei ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

Republica Moldova trebuie să primească statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, scrie eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), în contextul votului exprimat de Parlamentul European asupra unei rezoluții coordonate de grupul PPE, prin care se cere acordarea acestui statut vecinului estic. 

Acesta a enumerat o serie de solicitări ale eurodeputaților, înscrise în rezoluția PE: 

• solicităm ca Republica Moldova să fie ajutată pentru a se integra în piața unică a Uniunii Europene, pentru ca produsele sale să poată fi exportate liber pe piața europeană. Republica Moldova va putea astfel atrage mai mulți investitori străini și vor fi create mai multe locuri de muncă. Cerem Comisiei Europene să vină cu propuneri menite să asigure liberalizarea deplină a transporturilor și a comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
• solicităm Uniunii Europene să asigure asistență administrativă și tehnică prin înființarea unui Grup de Sprijin pentru Moldova, similar cu Grupul de Sprijin pentru Ucraina. Dorim susținere din partea Comisiei Europene și a statelor membre pentru ca Republica Moldova să obțină independența energetică. 
• solicităm Comisiei Europene să sporească sprijinul financiar pentru Republica Moldova. Pachetul de asistență macrofinanciară, în valoare de 150 de milioane de euro, aprobat recent de Parlamentul European, pe baza propunerii Comisiei Europene, fusese elaborat înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Între timp, 450.000 de refugiați ucraineni au sosit în Republica Moldova, iar 100.000 și-au găsit adăpost în această țară, ceea ce a sporit povara financiară pentru Republica Moldova, afectată deja de criza energetică.

Eurodeputatul mai menționează că rezoluția subliniază faptul că autoritățile din Republica Moldova sunt pe calea cea bună prin adoptarea de reforme cheie, în special în ceea ce privește democrația, supremația legii și drepturile omului.

În acest sens, continuă Dan Motreanu, „la reuniunea Consiliului European din luna iunie, așteptăm un semnal clar și ferm în ceea privește traseul european al Republicii Moldova”. „Perspectiva concretă de aderare la UE va menține moralul populației Moldovei în această perioadă de insecuritate și de dificultăți materiale”, adaugă eurodeputatul.